Daca nu s-ar fi inventat cinematograful, numele lui Kazan tot ar fi stat la loc de cinste in istoria artei americane - anume a celei scenice. Din 1932 membru activ al trupei Group Theatre (fondata de Lee Strasberg) - centru de atractie al vietii culturale newyorkeze din anii ' 30, alaturi de Federal Theatre (al lui Orson Welles) - devenind apoi, in timpul razboiului, unul dintre cei mai valorosi regizori de pe Broadway, unde monteaza in premiera piese de autori reputati, el infiinteaza in 1947 "The Actors Studio", o scoala de actorie ce avea sa devina faimoasa prin "produsele" sale. Atrasa de prestigiul lui Kazan, vine sa invete aici o intreaga generatie. Cei mai ilustri elevi ai sai (cu unii va lucra, ulterior, in cinema) se numesc Marlon Brando, James Dean, Montgomery Clift, Paul Newman, Joanne Woodward, Karl Malden, Eli Wallach ...
Succesul scolii n-a incetat sa se confirme si dupa preluarea ei, in 1951, de catre Lee Strasberg. De Niro, Pacino, Hoffman, Keitel - tot de acolo vin.
Dar cinematograful se inventase inca de la sfarsitul secolulkui trecut, iar posibilitatile sale de exprimare l-au ispitit suficient pe Elia Kazan, pentru a-l determina sa paraseasca definitiv teatrul, in 1954. Nu era prima ruptura brusca din viata sa. Vom vedea mai jos.
Dupa cum bine zicea un critic francez, Kazan a inceput sa faca cinema conjugand la persoana a treia, a trecut apoi la cea de-a doua, pentru ca in final sa ajunga la "Eu".
Zona predilecta de preocupari - socialul - este evidenta inca de la primele sale filme. Desi cuminti, realizate in respectul sabloanelor holywoodiene, indrazneala cu care sunt abordate teme "delicate" prin implicatiile lor politice - precum eroarea judiciara (Boomerang), statutul social secundar al femeii (Marea de iarba), antisemitismul (Pe cuvant de onoare), rasismul (Pinky) - explica percutanta lor in epoca.
Prezent cu doua-trei exceptii in toate filmele lui Kazan (19 in total, intre '45 -'76), socialul va ceda teren introspectiei psihologice si chiar psihanalizei (personajul puternic si "castrator" al tatalui din La Est de Eden si Splendoare in iarba), iar elementele autobiografice se vor inmulti (culminand cu Aranjamentul si America, America). (...)
|