departe de mine gandul de a denigra IMDB-ul cavalere, Red Eye-ul korean este
Redeu-ai (2005) indeed, thanks for heads-up! iar President's Last Bang denumirea in koreana este
Geuddae geusaramdeul (2005), sper sa o retii!
some spicey-squeezy-hot-and-sours stuff adecvat la potolul gras de sarbatoare (pentru digestie :sleep: ):
Beyond our Ken (2004) aka
Gung ju fuk sau gei, cu subtilitati dibace sub aparenta unei teenage/youth drama, scris si regizat de Ho Cheung Ping, un hongkonghez pe val, aduce a Closer ca raza de abordare, love relations si suferinta de dupa relationship..;
incepe promitator, fara sa dea de banuit unde vrea sa duca, fara generice, actorii ok, camera work ok, dar pe la jumate se cam pierde in pointless action, tocmai cand era rost de elaborat mai mult pe relatia noua dintre cele doua tipe: fosta si actuala; iar tipul e mentinut intr-un con de umbra mai tot filmul, ceea ce nu e fair, pentru ca si el avea argumentele lui care nu sunt expuse; in final regizorul rezolva totul cu un twist din care toata lumea iese impacata;
fiind vorba de teme "grele" in joc iubirea, parasirea, umilinta, increderea filmul isi are momentele lui de profunzime, tipele joaca excelent, dar pe ansamblu ramane un film indecis, nici comedie, nici drama;
memorabila secventa cu sughitzatul ei, declaratia lui de despartire care-i taie sughitzul, si ea plecand clatinindu-se pe muzica Gianei nannini, excelenta alegerea piesei, pina si cuvintele se potriveau perfect; tare si jocul de cuvinte din titlu, sub usoara rezerva a unei pretiozitati neadecvata milieului, dar hey that's my chinese, open-minded and receptive guys, inclusiv la Tolstoy si limitatele perceptiei complexitatii umane
;
The Beauty Remains (2004), aka
Mei ren yi jiu, aka
Fei, un film scoala, de o tipa, Ann Hu care a invatzat meserie la NYU Film School;
in china pre-revolutionara, drama unei fatuci la vista majoratului fiica ilegitima a unui bogatas decedat, in reconcilierea cu familia raposatului, respecttiv cu sora vitrega; relatia dintre cele doua femei redata cu deosebita atentie, afectiunea laolalta cu resentimentele, dragostea pentru acelasi barbat si accesele de ura;
cinematic filmul e ireprosabil, personaje care par cu adevarat portrete desprinse din epoca, scene atent construite, camera miscandu-se natural, swing-jazz domol de atmosfera, a well-done work, tot respectul;
m-am uitat si la
Eros (2005), un "gioco di mano" inclusiv felia lui WKW, nu stiu ce-a cautat sa se bage in asemenea triptic inutil cu o poveste "croita" la comanda; vorbit si titrat in italiana in intregime, caraghios sa-i auzi pe aia broscarindu-se pe fundal sonor muzical chinezesc; celalalte doua bucati niste aberatii de decrepitudine si prost-gust intr-un cofraj de ludic-frantic :sick: ..bleah;