[MinRep]

(poate fac din rubrica asta un fel de "Clasicul saptamanii" :happy



Vargtimmen (a.k.a. "Ora lupului" sau, mai nou, "Ora varcolacului"): un Bergman ceva mai subtirel, cu Max von Sydow si Liv Ullman (duh!). Reluand ideea din "Persona" (doua personaje, izolate, a caror subconstient incepe sa se suprapuna), Bergman incearca si un portret al artistului bantuit de cosmaruri... Decorul ajuta mult, aici o insula "prosperica", bantuita de "spirite", fie ca acestea apartin trecutului sau sunt pure fantasme ale personajelor. Suieratul vantului creioneaza atmosfera halucinanta si apasatoare... Desi multi oameni se arata, insula tot pare pustie. Iar daca filmul nu mi se pare unul dintre cele mai reusite ale lui Bergman, cateva momente sunt de retinut: spectacolul de papusi si explicatia care urmeaza, marturisirea lui Johan, moartea acestuia, imaginea copilului mort revenind la suprafata apei si plutind, iar in final monologul lui Ullman.