Päi cam asta ziceam si eu... Problema e "a FI sau a nu FI" S.F., si a fi DOAR "numit" S.F. Se cade sä fim constienti de träsätura asta, ori de câte ori discutäm despre filme S.F. (propriu-zise sau asa-zise).
Apropo, bine cä mi-am amintit. Cä tot te refereai la legile roboticii ale lui Asimov.
Dom'le, de retinut: Cele Trei Legi ale Roboticii, inventate de The Good Doc, au fost aplicate cu sfintenie în TOATE prozele lui din seria cu roboti - începând cu ciclul
"I, Robot", si mergând mai departe, prin ciclul cu R. Daneel Olivaw.
Cronologic, urmeazä ciclul
"Fundatiei", unde nu mai apar roboti (au trecut niste zeci de mii de ani pân-atunci). Dar neica Asimov e mare pisicher, si taman la finalul Fundatiilor, dupä multe romane si milenii... hatz! Iar ni-l serveste pe Daneel, care-n tot timpul äla a stat tupilat pe Lunä si a misculat niste chestii.
Si pentru cä tot nu s-a säturat, pe urmä a mai scris si prechela
"Preludiul Fundatiei" - la sfârsitul cäreia descoperim cä un anumit personaj principal... cin-sä fie, cin-sä fie? Päi, Daneel, normal, dându-se drept om!
Pe scurt, TOATE prozele lui Asimov se înscriu în aceeasi suitä cronologicä, iar Legile Roboticii rämân valabile tot timpul.
Singura care nu face corp comun cu ele e
"Sfârsitul Eternitätii" - totodatä, singurul roman asimovian cu cälätorii în timp. Numai cä mosu' e smecher si aici: în final, personajele ajung la concluzia cä nu e etic si echitabil sä cälätoresti în timp si sä tot schimbi trecutul, prezentul si viitorul, asa cä fac un ultim salt în trecut si aranjeazä ca... secretul deplasärilor în timp sä nu mai fie descoperit niciodatä! Asa cä "Eternitatea" dispare, si Asimov scrie mai departe, färä sä mai aminteascä niciodatä de crononauticä.
Istet mosu', nu?
