[Pitbull]

Dar e absolut încântätor! Absolut interesant si-ncântätor! (Parcä-l si aud pe Dan Condurache, în Woland – “Maestrul si Margareta”, dupä Bulgakov; Cätälina Buzoianu, Teatrul Mic, stagiunea 1980).

Hai s-o luäm pas cu pas, sä-l invitäm putin pe nenea Tarkovski, de-acolo de unde e el acum, la noi în forum, si sä încropim de-un dialog!

The deeper meaning of Lem's novel does not fit within the confines of science fiction. To discuss only the literary form is to limit the problem. This is a novel not only about the clash between human reason and the Unknown but also about moral conflicts set in motion by new scientific discoveries. It's about new morality arising as a result of those painful experiences we call "the price of progress." For Kelvin that price means having to face directly his own pangs of conscience in a material form. Kelvin does not change the principles of his conduct, he remains himself, which is the source of a tragic dilemma in him.

Hehe! Asta zice Tarkovsky cä does not fit within the confines of science fiction? Päi, unu la mânä se potriveste fix la fix within the confines of science fiction! E de-ACOLO! Doi la mânä, e o prejudecatä îngustä sä spui cä “the deeper meaning of” ceva, orice, “does not fit” în contextul science-fiction-ului. SF-ul e definit prin MODALITATEA DE ABORDARE a materialului ideatic, nu prin “the deeper” ori chiar “deepest” continut al acestuia! Tocmai de-asta, adeväratele opere SF, care trateazä teme general umane, transcend valoric si semnificativ limitele genului (färä sä si-l autoanihileze ca atare), înscriindu-se aläturi de marea artä mainstream. Alea care se märginesc la asa-zise temei si idei “strict SF” (de pildä, explorarea spatiului, sau inteligenta artificialä, sau cälätoria în timp, SI NIMIC MAI MULT), rämân “de gen”, rämân “artizanale” (oricât de inteligente si mestesugit lucrate, eventual), nu devin “ARTA”). Tare mä tem cä, aici, Tarkovski revendicä o gândire tributarä vederilor înguste despre un SF la fel de îngust, nu conceptiei larg deschise care întelege si acceptä SF-ul de valoare în adeväratii lui parametri.
De altfel, iatä:

Why is it that in all the science fiction films I've seen the authors force the viewer to watch the material details of the future? Why do they call their films — as Stanley Kubrick did — prophetic?

Päi aia e – cä nu TOTI o fac. Nu TOATE prozele si filmele SF sunt “scientiste”, si nici nu sunt toate “profetice”, sau “de anticipatie”. Uneori, ba chiar DE MULTE ORI, desigur, ele se preocupä de stiintä si tehnologie, de viitor – dar nu întotdeauna! Astea reprezintä o arie întinsä din preocupärile lor, dar nu ESENTA lor. Tocmai de aceea, unii analisti seriosi au atacat inadecvarea termenului märginit “science-fiction”, propunând în schimb mult mai cuprinzätorul “SPECULATIVE fiction”.
Tarkovski se dovedeste din nou tributar acestor prejudecäti despre SF, în citatul:

I don't like science fiction, or rather the genre SF is based on. All those games with technology, various futurological tricks and inventions which are always somehow artificial. But I'm interested in problems I can extract from fantasy. Man and his problems, his world, his anxieties. Ordinary life is also full of the fantastic.

Päi sigur cä da! Tocmai de aceea, existä atât de mult SF unde nu vezi picior de robotel sau extraterestru!

Kubrick is intoxicated with all this and he forgets about man, about his moral problems.

FALS. Cum bine stim, Kubrick NU COMITE acest päcat. Pur si simplu, cum e si firesc, el abordeazä problemele morale ale omului într-un mod total diferit de cel al lui Tarkovski, si de al rusilor (si chiar europenilor) în general. In plus, e adevärat cä dä senzatia acelui “muzeu tehnologic” – dar nu se limiteazä la atât! Dimpotrivä, transformä acest univers vizual într-un context pentru demonstratia lui umanä si artisticä.

Solaris turned out the least successful of my films beacuse I was unable to avoid elements of science fiction.

E-te püla! Aici a dat-o räu de tot cu bâta-n baltä!
Si-apoi, de unde-a scos-o el cä e “the least successful”? Poate cä LUI îi place cel mai putin din tot ce-a fäcut, dar e unul dintre cele mai de succes filme tarkovskiene, si SF în general. Si nu numai “de succes”, ci de VALOARE!

Stanis³aw Lem read the screenplay, found in it my attempt to elliminate the science fiction factor and was distressed by it. He threatened to withdraw his permission for screen adaptation.

Hai cä si Lem stie sä fie bou, când tine neapärat!

First of all I would have liked to see the planet Solaris which the director unfortunately denied me as the film was to be a cinematically subdued work. And secondly — as I told Tarkovsky during one of our quarrels — he didn't make "Solaris" at all, he made "Crime and Punishment".

…Hahaha, cititi-i propriile declaratii, în continuare! Nu le mai reproduc aici, dar MERITA!

MinRep, ai prilejuit cu referinta asta o controversä de idei extrem de interesantä si relevantä! Bravo! Acum, la final, câteva concluzii:
Toatä gâlceava e lipsitä de fond. Tarkovski, ca un geniu urias ce este (personal, tind sä-l consider cel mai mare), e si exclusivist. Slavä domnului, are si pe ce baze sä fie. Dar asta nu înseamnä cä tot ce nu-i place lui ar fi prost.
Lem, alt ticälos (în sensul duios al cuvântului), nu-l acceptä pe Tarkovski. Are si el motivele lui – cäci ESTE un mare scriitor. Numai cä asta nu anuleazä filmul “Solaris”, care pornind de la roman a fäcut ALTCEVA, la fel de bun.
In sfârsit, orice relationäri si comparatii cu Kubrick si “2001” nu pot fi decât benefice ambelor pärti. Cele douä filme, si cei doi artisti, se aseamänä si se deosebesc în puncte esentiale. Trebuie sä privim cu detasare obiectivä amândoi termenii ecuatiei, numai asa vom putea beneficia din plin de imensele bogätii pe care ni le däruiesc si unul, si altul.
In fine, MinRep...

Nu am vazut "Solaris"-ul lui Tarkovski pentru ca nu ma intereseaza. Dupa ce am citit cartea lui Stanislav Lem, ... etc.

Mare rugäminte la mata: nu cädea în päcatul ignorantei: MUSAI sä vezi “Solaris”. E un mare film, si sigur îti vei da seama de asta, cu conditia sä te detasezi de carte, si sä-l percepi ca pe “un Tarkovski”.