[MinRep]

(Unele cazuri au dat nastere la controverse celebre - vezi notoria discutie despre Led Zeppelin si "Stairway to Heaven", o piesä cu valente magice, într-adevär, dar a cärei orientare, crestinä sau satanicä, depinde în ultimä instantä de cine si/sau ce a fost Aleister Crowley: un scamator escroc? un mag alb? un mag negru, deci satanic?)

Goddam, prostiile astea ma enerveaza in ultimul hal... Am aflat ca si ABBA a fost formatie satanista... Dar suntem un pic off-topic...

Pe de altä parte, procedeul includerii elementelor de recuzitä, decoruri si costume contemporane, pe lângä cä întregeste sinteza cu muzica si dansul, relevä foarte bine ATEMPORALITATEA si UNIVERSALITATEA Mesianismului.

Grozava ideea lui Webber de a actualiza tema si inca in asa fel: ridicandu-l pe Jesus la rangul de Superstar! Imediat devine mult mai accesibil pentru o noua generatie (desi, am mai zis-o, eu cu biserica nu ma prea omor)... In acelasi timp, tema devine conditia superstar-ului (recte omul superior), care poate parea o demitizare a lui Jesus, dar este, de fapt, actualizare, generalizare, universalizare.

Personal, as cita urmätoarele piese/secvente printre favoritele mele:
"The Temple" - unde infamii negustori vând pe tarabe, printre altele, ilustrate, droguri, materiale porno, munitii, mitraliere, etc.
"The Last Supper" si, imediat, "Getsemani", ca punct culminant al filmului. Acea magnificä arie construitä pe refrenul "I want to know, I want to know, my Lord!!!" contine o fortä christicä pe care niciodatä n-am mai întâlnit-o; în ceea ce mä priveste, îmi oferä în repetate rânduri acea identificare cu Patimile care e obligatorie si inerentä asimilärii Eucharistiei.
"Herod's Song" - o bijuterie comicä, expunând necrutätor limitele de gândire si simtire, infantilismul cronic si aroganta neghioabä a tuturor denigratorilor Mântuitorului.

"Herod's Song" e si printre preferatele mele (:lol, mai ales ca interpretarea din film e foarte originala, diferita de cea de pe albumul original (cel putin in ceea ce priveste partea vocala)... As mentiona celelalte preferate ale mele:
--- "Heaven on Their Minds" (Carl Andersson kicks ass!)
--- "Pilate's Dream" (actorul e bun rau de tot, dar mie acea scurta melodie mi se pare cea mai reusita)
--- "I Don't Know How to Love Him"
--- secventa aceea scurta, cu Judas amenintat de tancuri... kick-ass!