[herbert]

un bun comentariu al lui Cornel Nistorescu despre cum ne-am strivit dintii in portocala si nu numai...
noi de fapt nici nu aveam dinti, am spus ca vrem sa muscam pe teren, dar mai bine ceream de baut pe margine...


O betie prelungita

Cornel Nistorescu
Evenimentul zilei, Luni, 28 Martie 2005

Un imbecil mai tinar de la TVR spunea dupa meciul Stelei cu Valencia ca jurnalistilor nu le mai ramine decit sa cinte victoria, e drept, frumoasa, dar departe de o performanta. De fapt, cintaretul de performante fotbalistice, aflat intr-un prelungit somaj, nu facea decit sa instige la mistificarea grosolana a situatiei din fotbalul romanesc. De mai multa vreme, o adunatura de ciumeti este preamarita ca o ceata de Cavaleri ai Marelui Ordin. Ciumeti si la cluburi, ciumeti si in echipe, ciumeti si mai sus, in diferite organisme de administrare a tristetii. Si inaintea meciului cu Olanda, campania de impopotonare a unei echipe fara capatii, fara coloana si fara idee de joc a continuat de parca tara intreaga ar fi intrat in perioada mataniilor si inchinaciunilor lui Anghel Iordanescu. Adevarul este ca generalul a plecat in politica si in aventurile batrinetii, lasin-du-ne mostenire o echipa dupa chipul si gindirea sa. Aventuroasa ca Mutu, fitoasa ca Plesan, amatoare ca Ogararu, pitica la metraj (ca Petre Marin si Florentin Petre). O asemenea adunatura fotbalistica era incurajata de ziare cu propozitii de vitel motaind in taverna - “calcati-i in picioare”, “scoateti-le fotbalul din cap”. Cui? Olandezilor, risipiti pe la mai toate marile echipe de fotbal ale Europei, tara cu infrastructura sportiva si cu performante, pepiniera pentru toate marile cluburi de fotbal din lume. Gigiitii de la mahala si din presa, cu putina lor masura mentala, isi imaginau ca Petre Marin ii poate face varza pe Van Nistelrooy si pe Cocu, ca le va strecura mingea printre urechi, printre picioare si printre ochi. O minciuna dulceaga a fost tesuta la nivel national pentru a da unor pirliti sentimentul ca sint lei-paralei si pot musca din pietre si din dinozauri. O rusine de echipa, cum este de citiva ani de cind ne vedem siliti a recunoaste ca fotbalistic sintem de mina a treia (nici macar de-a doua), este impachetata cu panglicute si clopotei, manele si temenele pentru a aduce cu generatia de aur. Cita vreme fotbalul romanesc si aventurierii care-l anima au facut din drogarea lui Mutu o isprava internationala, iar din toate calificarile ratate doar ghinioane nedrepte vom locui intr-o minciuna dulceaga. Ca mai avem fotbal, ca sintem la un pas de performanta, ca talentele romanesti sint o recolta la fel de simpla ca si cea de ciuperci prin paduri si poieni. Si nu vom avea parte decit de rezultate penibile.
Ne vom imbarbata inaintea meciurilor exact ca boxerii americani fanfaroni si ne vom dezumfla cu scuze gasite in pripa. Ne-a furat arbitrul, am avut ghinion, a fost terenul chel si desfundat, a lipsit drogatul Ionescu! Fite in capul fotbalistilor, fite in capul maharilor inradacinati la Federatie si biete fite nevindecabile in capul spectatorului agatat de speranta “poate de data aceasta”. Sa fie clar! Nici de data aceasta, nici de data viitoare, nici din greseala sau din intimplare daca nu ne trezim din aceasta minciuna generalizata. Nu mai avem echipa nationala. Si nu avem nationala pentru ca nu avem fotbal. Citiva baieti mai acatarii pe care ii exportam in graba ca pe niste berbecuti sau vitei nu sint fotbal romanesc de talie europeana. Nu mai avem la ce performante sa ne asteptam de la el. Cu Mircea Sandu si Dumitru Dragomir, plus liota de smecheri pastoriti de acestia, sintem condamnati sa nu mai ridicam nasul mai sus de Azerbaidjan, Feroe, Malta si Luxembourg. Smecheria si superficialitatea, invazia de ciubucari si militieni ne-au coborit pina la galerele fotbalului. Daca Universitatea Craiova a ajuns de risul curcilor si pe mina unuia fugarit de politisti prin boschetii patriei e semn rau! Si trompeta buna doar la sunat desteptarea.
Lozincile cu “scoteti-le fotbalul din cap” si “calcati-i in picioare” ar putea fi un semn ca fotbalul romanesc are parte si de spectatori, si de jurnalisti beti. Sau imbatati cu apa rece!