|
revin cu "L'esquive" ca in sfarsit l-am vazut.
Am observat ca lumea da note pe aici; eu i-as da un 7/10. E un film interesant care are in aceeasi masura calitati si defecte. In primul rand are meritul de a pune in scena personaje din cartierele frantuzesti, cu scopul de a combate cliseele obisnuite unde violenta e elementul principal. In L'esquive, un grup de liceeni joaca teatru, se indragostesc, se supun legilor nescrise ale comunitatii, sunt victimele violentei politiei (rolurile sunt inversate). Aici urmeaza punctele slabe: din dorinta de a valoriza comunitatile care traiesc in cartierele periferice, regizorul cade in pacatul exagerarilor: dintr-o data politia devine reprezentanta violentei, nu mai are nici un fel de pricipii, are prejudecati. In plus o chestie care intr-adevar m-a deranjat a fost ca tinerii aia iti lasa impresia ca sunt pusi pe cearta de dimineata pana seara. Ideea finala e ca felul lor de a vorbi e doar o cutuma nu o chestie serioasa si ca de fapt toti sunt prieteni, ca nu exista ranchiune.
In mare insa fimul are naturalete, este presarat pe ici pe colo de cateva momente forte, actorii joaca bine, desi neprofesionisti si mai ales deschide ochii spectatorului asupra ideilor preconcepute pe care le are asupra "cartierului" fara sa fie moralizator.
cat despre victoria absoluta pe care a avut-o la cesar, mi se pare un pic exagerat si tind sa cred ca din ce in ce mai mult premiile au niste interese politice contemporane.
|