Closer e un 'film despre relatii',placut desi nu foarte original, care mi-a trezit cateva amintiri filmice destul de recente.
M-a dus de pilda cu gandul la Lost in translation (tipa depresiva intalneste hartistul ratat aflat intr-o ascensiune de moment / scenele anti-erotice de striptease/ scurtele insertii de planuri generale citadine) sau la Sixteen Years of Alcohol prin abundenta de gros planuri & prim planuri. Si fiindca veni vorba de asta , am remarcat o tendita a acestui film de a omora decorurile, de unde si acuzatiile de teatarlitate care i s-au pus in carca. Nu cred ca e deplasata o comparatie cu minimalismul de tip Dogville unde mare parte din scenografie e redusa la nivelul de desen pe asfalt. In Closer scenografia e anulata cu complicitatea aparatului de filmat care se incapataneaza sa se tina scai de personaje si sa blureze pe cat posibil ceea ce trece de planul secund. Spatiul nu dispare cu desavarsire.Vedem ici-colo cateva interioare destul de migaloase insa evaziv exploatate.
__________________
"Someone has to kick the Mickey Mouse out of our heads"
|