@MinRep:
Am citit undeva ca Kubrick a construit "2001" dupa modelul unei simfonii, fiecare capitol al filmului corespunzand unei parti a simfoniei. Mai precis, "2001" s-ar asemana cu simfonia a noua a lui Beethoven. Nu sunt chiar sigur ca este verificata aceasta teorie, dar pare sa tina.
Nu stiam despre "teoria asta", dar e atât de interesantä, atât de tipicä pentru Kubrick si atât de potrivitä cu structura "Odiseei spatiale", încât si eu sunt aproape sigur cä e valabilä.
Pe deasupra, este cunoscuta fascinatia lui Kubrick pentru muzica,
Mai încape vorbä? Vezi în special efectele extraordinare pe care le obtine din contrastul între partiturä si imagine. Sigur, "baletul navelor spatiale" e antologic, dar sä ne amintim si de "Dr. Strangelove": genericul cu cele douä bombardiere Strategic Air Command care se alimenteazä în zbor pe "Try A Little Tenderness" (epocal gag!
), sau finalul, cu lumea spulberatä de explozii nucleare pe "We'll Meet Again In a Sunny Day".
Ori, cum spuneai, "Portocala mecanicä" - atât sinteza dintre "Simfonia a IX-a" si imagine (si întreaga personalitate a lui Alex, pe deasupra), cât si contrastul creat cu "Singin' In the Rain". Fi-miu a väzut prima oarä "Portocala..." la 4 ani, a doua oarä la 14, prilej cu care mi-a märturisit: "N-am sä mai pot asculta niciodatä Simofnia a IX-a cu inima usoarä..."
(...) aceste patru bucati, e drept, (...) nu se potrivesc foarte bine cap la cap, dar chestia asta ii da intregii realizari o atmosfera aparte, un aer de mister si - la vremea lui - de noutate. Chiar si in ziua de azi, se vad putine filme cu o constructie asa de originala. Apoi, trecerile sunt marcate de acele subtitluri ("Jupiter and Beyond the Infinite" etc.)
Drept e ce spui, dar dacä se potriveau mai bine cap la cap, i-ar fi gäsit mai putine de reprosat snobimea. Altfel, originalitatea constructiei e într-adevär incontestabilä. Iar titlurile episoadelor rezolvä problema doar pe jumätate (sunt "lämuritoare", dar prea putin cinematografice).
Elipsa dintre os si "Orion" e, dupä pärerea mea, la fel de magistralä ca numeroasele salturi în timp din "Citizen Kane" (fotografia colectivului de redactie, micul dejun, etc.)
Apropo, e clar cä sistemul ästa de construire a povestirii pe planuri multiple e alt procedeu favorit al lui Kubrick. Din nou, "Dr. Strangelove": cele trei zone paralele (cancelaria lui Jack D. Ripper, War Room-ul si bombardierul). As zice cä aici i-a reusit cel mai bine: nu numai cä ele alterneazä dramatic, dar sunt si filmate în stiluri diferite. De pildä, atacurile trupelor din jurul bazei lui Jack D. Ripper aratä exact ca reportajele despre räzboaie civile si puciuri militare.
Extraordinar, ca liant, Peter Sellers în cele trei roluri. Personal, favoritul meu e Presedintele - mai ales în secventa discutiei la telefon cu bossul U.R.S.S. Ce mai caracterizare a unui personaj, numai prin reactii!
Foarte multe paralelisme in "2001"... maimuta atinge monolitul, dr. Floyd atinge monolitul, Dave se intinde inspre monolit (ca Adam-ul lui Michelangelo)... Apoi, la inceput, maimuta priveste inspre luna, la sfarsit Star Child-ul priveste inspre Pamant... Mai este si evolutia lui HAL, desfasurarea conflictelor etc.
Asa e, asa e, asa e! Mai amintesc:
Mormäielile nearticulate ale antropoizilor, si replicile inepte de pe statia orbitalä (Heywood Floyd începe cu "Hi everybody" si-ncontinuare dialogurile sunt din ce în ce mai goale (nu întâmplätor, evident!)
Stereotipia fizionomicä (Dave si Frank sunt aproape identici, doar cä unul are cärarea pe stânga, celälalt pe dreapta.)
Conflictul pentru sursa de apä, care a rämas nerezolvat chiar si în anul 2001 - americanii si rusii.
Evolutia UNELTEI - de la os la navä si, în ultimä instantä, la HAL (unealta supremä, super-inteligentä, schizofrenicä si complexatä, care se revoltä împotriva omului); si rolul hotärâtor al confruntärii dintre Dave si HAL: cine va învinge, omul sau computerul? Cine va face pasul urmätor pe scara evolutiei?
Sugestia din final cä Dave e un exponat într-un habitat artificial, ca un fel de grädinä zoologicä (parcä se si aud chicoteli de dincolo de pereti); pe lângä "ei", el e similar cu antropoizii de la început.
Si, în sfârsit, poate cel mai important leit-motiv al filmului: ZILELE DE NASTERE. Nasterea Omului. Aniversarea lui Dave. Aniversarea fetitei. Nasterea lui HAL (mentionatä în timp ce i-o ia mintea razna si-si deapänä memoriile). Si, într-un final cu adevärat apoteotic, nasterea Starchild-ului - specia urmätoare pe scara începutä cu antropoizii si oamenii.
(...) 'a aparut prea devreme, iar acum este prea tarziu pentru a fi judecat la adevarata-i valoare'...
Pe bune cä da! Dar dacä nu exista "Odiseea spatialä", atât filmul SF, cât si filmul în general, ar fi arätat cu totul altfel - mult mai modest decât s-a întâmplat!
(Apropo, în '99, pentru ultimul numär al Almanahului "Anticipatia", mi-au comandat un eseu, si le-am fäcut o scurtä istorie a filmului SF. Dacä te intereseazä, o gäsesti în website-ul meu. Am spicuit si pe-acolo o sumedenie de chestii drägute, inclusiv despre "Odisee" si Kubrick.)