Cinemagia Forum - View Single Post - le cinema, est-il mortel?

Cinemania · 30 Jan 2005, 03:00

Cinematograful nu e nici mort si nici nu are de gand sa moara vreodata. S-ar putea spune ca e "mort", mucegait etc., daca il comparam cu cel din anii de inceput, desi, cum a spus si serghei, o asemenea comparatie e inselatoare, chiar incorecta, as adauga. Comparandu-le, tindem sa facem referire la filmele clasice, cand vorbim de cinematograful "vechi", si la filmele comerciale, siropoase, s.a.m.d. cu care suntem bombardati la TV si cinema, cand vorbim de cel de azi.

Filmul vechi nu inseamna doar capodoperele lui Lang, Fellini, Chaplin, Hitchcock (sa ma ierte ceilalti pe care nu i-am mai amintit), asa cum filmul de azi nu inseamna doar jegurile, rateurile comerciale, siropurile sau vanatorii de box-office. Ca, azi, e foarte greu sa "punem mana" pe filme de calitate (ma refer mai ales la cele independente) e alta poveste care tine de fiecare societate in parte si mediile acesteia de propagare a culturii. Asa ca ne hranim cu ce ne este accesibil, adica mai multe filme populare si comerciale conform ofertei si cu mai putine filme de calitate, mai greu de prins la noi.

Filme comerciale si proaste s-au facut si inainte, asa cum se fac si azi, atata doar ca sunt mult mai multe in timpul nostru. E si normal, avand in vedere faptul ca numarul celor care se ocupa de film a crescut. Cinematograful de azi are alte forme de exprimare, iar valoarea sa trebuie raportata la conditiile actuale. Dintre productiile moderne se promoveaza mai mult filmele de o valoare indoielnica, dar mai comerciale, iar cele care au ceva de spus sunt lasate mai in umbra; dintre cele vechi se promoveaza mai mult filmele unor nume consacrate ale cinematografiei, de aici contactul cu mai multe jeguri noi fata de mai multe delicatese clasice, iar de aici tendinta spre o oarecare aversiune fata de filmele noi si placerea pentru cele mai vechi.

Ca sa nu ma mai invart mult in jurul cozii, spun ca problema e pusa gresit de la inceput, cand facem o comparatie plecand de la niste baze inegale. Sunt foarte multe filme noi de calitate care stau ascunse, stie naiba pe unde, la fel cum sunt foarte multe filme vechi naspa care asteapta sa fie vizionate, daca vrem neaparat sa comparam si sa raportam.

Prin urmare, cinematograful nu si-a propus niciodata sa ajunga ceva si nici nu va mai fi vreodata ceea ce a fost, dar a avut, are si va avea mereu ceva frumos de spus si oferit fiecarui ochi si ureche, dispuse sa-i acorde atentie. Es lebe din Kunst!!! :w00t:

30 Jan 2005, 03:00	#15
Cinemania Cinemaniac Join Date: Oct 2003 Posts: 4,194	Cinematograful nu e nici mort si nici nu are de gand sa moara vreodata. S-ar putea spune ca e "mort", mucegait etc., daca il comparam cu cel din anii de inceput, desi, cum a spus si serghei, o asemenea comparatie e inselatoare, chiar incorecta, as adauga. Comparandu-le, tindem sa facem referire la filmele clasice, cand vorbim de cinematograful "vechi", si la filmele comerciale, siropoase, s.a.m.d. cu care suntem bombardati la TV si cinema, cand vorbim de cel de azi. Filmul vechi nu inseamna doar capodoperele lui Lang, Fellini, Chaplin, Hitchcock (sa ma ierte ceilalti pe care nu i-am mai amintit), asa cum filmul de azi nu inseamna doar jegurile, rateurile comerciale, siropurile sau vanatorii de box-office. Ca, azi, e foarte greu sa "punem mana" pe filme de calitate (ma refer mai ales la cele independente) e alta poveste care tine de fiecare societate in parte si mediile acesteia de propagare a culturii. Asa ca ne hranim cu ce ne este accesibil, adica mai multe filme populare si comerciale conform ofertei si cu mai putine filme de calitate, mai greu de prins la noi. Filme comerciale si proaste s-au facut si inainte, asa cum se fac si azi, atata doar ca sunt mult mai multe in timpul nostru. E si normal, avand in vedere faptul ca numarul celor care se ocupa de film a crescut. Cinematograful de azi are alte forme de exprimare, iar valoarea sa trebuie raportata la conditiile actuale. Dintre productiile moderne se promoveaza mai mult filmele de o valoare indoielnica, dar mai comerciale, iar cele care au ceva de spus sunt lasate mai in umbra; dintre cele vechi se promoveaza mai mult filmele unor nume consacrate ale cinematografiei, de aici contactul cu mai multe jeguri noi fata de mai multe delicatese clasice, iar de aici tendinta spre o oarecare aversiune fata de filmele noi si placerea pentru cele mai vechi. Ca sa nu ma mai invart mult in jurul cozii, spun ca problema e pusa gresit de la inceput, cand facem o comparatie plecand de la niste baze inegale. Sunt foarte multe filme noi de calitate care stau ascunse, stie naiba pe unde, la fel cum sunt foarte multe filme vechi naspa care asteapta sa fie vizionate, daca vrem neaparat sa comparam si sa raportam. Prin urmare, cinematograful nu si-a propus niciodata sa ajunga ceva si nici nu va mai fi vreodata ceea ce a fost, dar a avut, are si va avea mereu ceva frumos de spus si oferit fiecarui ochi si ureche, dispuse sa-i acorde atentie. Es lebe din Kunst!!! :w00t: __________________ It's funny how the colors of the real world only seem really real when you viddy them on the screen.