Thread: David Lynch
View Single Post
Old 06 Dec 2004, 00:53   #52
kasper hauser
Senior
 
kasper hauser
 
Join Date: Oct 2004
Location: Bacau/Iasi
Posts: 106
Send a message via Yahoo to kasper hauser
Trebuie sa recunosc, ca intr-adevar "Eraserhead" este probabil cel mai greu digerabil film al lui Lynch. Cu toate acestea, nu pot spune ca nu e incomprehensibil. Exista doua cuvinte cheie: Mutatie si dezintegrare.
Amele actioneaza pe doua planuri: unul exterior si unul interior. In planul exterior, mutatia survine datorita incercarii omului de a controla totul(cadrul exclusiv industrial), chiar si ceea ce nu se poate controla(avem pui facuti de om(?!!!???????) care cand ai bagat furculita in ei se mai si misca, e de asupra, desi ei tocmai au iesit din cuptor). Pe plan interior, mutatia survine datorita incapacitatii omului de a se adapta la universul artificial creat chiar de el. Oamenii nu mai sunt capabil sa simta, sa comunice, vorbesc telegrafic si mai mult de dragul ambiantei. Ei sunt bantuiti de temeri inimaginabile entru ca tendinta lor de artificilaiza totul i-a facut sa rupa contactul cu ratiunea. In acest punct apare si dezintegrarea. La nivel exterior se manifesta in cadrul relatiilor interumane care sunt lipsite de viata, iar la nivel interior se manifesta rin incapacitatea omului de a se accepta pe sine, prin instrainnarea de tot, inclusiv de el insusi. Prin diluarea firului epic, se vrea sa se sublinieze tot aceasta dezintegrare.
Omul, introdus intr-o lume a standardelor gratuite, este pus sa lupte cu stereotipia(a se observa meseria pe care o are Henry). O lupta pe care, insa, el nu o duce, pentru ca asta i-ar impune NOI responsabilitati sau , mai bine zis, l-ar pune in fata cu noul.
Copilul are si o semnificatie metaforica. El rerezinta practic tot ce s-ar putea crea dintr-o astfel de lume. Cand copilul apare, atunci practic incepe dezintegrarea lui Henry interioara, dar si dezintegrarea cuplului, care nu a fost nici el, nimic mai mult decat o formalitate. De aici incepe si diluarea firului epic, pentru ca, la urma urmei, era povestea lui Henry sau era, mai bine spus iluzia unei povesti. In mod inconstient, Henry relizeaza ceva. Iar prima lui vedenie(sau vis), nu reprezinta nimic altceva decat o prima faza de mutatie a idealului(femeia cu obrajii deformati care calca...(nu imi dau seama exact ce, adik stiu, dar nu pot sa exprim)). Evident ca exista si o viata reala, dar ea nu este prezentata decat in franturi, fiindca nu are nici o importanta, fiindca nimic nu s-a schimbat. In al doilea vis el realizeaza exact ceea ce reprezinta el in raport cu lumea din care face parte. El este o unelata(capul lui cade si este dusla o fabrica de radiere), o unelata facuta pentru a sterge("Eraserhead"). Ce anume? Probabil ultimele urme de istorie, pentru a putea trai intr-un prezent continuu.
Trezit, urmand sa fie parasit de sotia sa, Mary, trecand printr-un esec extraconjugal el se izoleaza. Dar nu reuseste, datorita copilului. Isi vede atunci si neputinta de a isi asuma anumite responsabilitati, dar ii vede si lui hidosenia si incapacitatea lui de a se putea adapta. Asadar il omoara si aici dezintegrarea interioara capata caracter total. Scena din final nu reprezinta moarte, cat, zic eu, paralizie. El e constient ca nu poate schimba nimic, ca nu a fost in stare sa se schimbe nici macar pe el.

In alta ordine de idei, dpdv al constructiei, se apropie destul de mult de romanul absurd. Mai ales de cel beckettian. Putine personaje, fraze telgrafice. Econonomie, etc...

Ar fi mai multe de spus, dar momentan ma rezum numai la atat
__________________
"Silencio"(Mulholland Drive)
kasper hauser is offline   Reply With Quote sendpm.gif