“Hai sa vedem de ce anume suntem determinati in selectarea unui film: sunt atat factorii externi (de exemplu, eu am ales filmu’ “Taking Lives” din cauza posterului), cat si factorii interni, partea intrinseca – (mi-am dat seama prin mesajul plastic, cel iconic si lingvistic al posterului, ca subiectul va fi inedit, captivant si imprevizibil – asa a si fost … conform expectatiilor mele …).
Eu cred ca dependenta de film se formeaza si creste atunci cand avem parte de placerea mult asteptata… survenita la finalul filmului (pt ca ni se confirma faptul ca am reusit sa decodificam imaginile, ca am reusit sa intuim gandurile personajelor (aici ale agentului FBI si ale criminalului) implicit actiunile, chiar daca totul e invaluit in mister… sau chiar daca regizorul nu vrea sa
dea nici un semn/indiciu privind cursul actiunii).
Cu cat avem parte de placere at the end of movies, cu atat devenim/”ne transformam in movie hunters” pt ca ajungem sa consideram filmul o sursa inepuizata de placere, relaxare si distractie.”