[KORBEN]

ei bine, azi am ratat din cauza unui trafficjam "bright young thingz...
nu stiu dac am pierdut ceva, da recitind in mijlocu intersectiei "sex droguri si jazz" mi-am dat seama ca nu-l voi regreta prea mult
mai ales partea cu jazzu...
dar am ajuns exact la timp pt AKA
also known as...."cei din urma vor fi cei dintai"
adica a avut si ceva interpretabil ca fiind critica sociala
si niste poante GENIALE
si experimentalism (tot filmu se petrece in trei casute puse pe ecran in care vezi diferite duble ale aceleiasi secvente...sau nu)
si o greutate tematica (stiu ca suna k kuru) dincolo de homosexualitatea personajului principal si urmarile abuzurilor sexuale asupra minorilor greu de ignorat: identitatea (ce suntem, ce am vrea sa fim, cum relationam cu ceilalti-infernul/gloata de prieteni- in functie de imagine si mai ales de familia de provenienta)
ce mai, aproape perfect
doar ca nu mi-a picat deloc bine finalul.....prea edulcorat....prea conventional...
si the best was to come
regizoru, prezent in sala a raspuns unor intrebari ale publicului....
adica ale celor care au mai avut rabdarea( desi 118 minute, nu s-a simtit lungimea american-style) sa auda si ce are de zis autorul../
si am aflat ca
1 e, intr-o destul de mare masura, povestea personala a regizorului...
2 care nu prea e de acord cu monarhia (ei, nici filmu nu-i perfect)
3 care a avut niste replici si argumentari atat de misto....pt cine gusta umorul englezesc
4 in lok de mirari in fata triplului splitscrenn si a mesajului care se vrea transmis prin experimentu asta, unii au preferat sa vorbeasca dsp homosexualitate ca maladie cerebrala cauzatoare de mari tristeti...
ce mai, no 1 in festivalu asta care a avut o prestatie editie cam svelta si pe-alocuri desirata, mult peste media restului filmelor prezentate (destul de aproape totusi de principals of lust) si sub death in gaza...