Originally Posted by Frank:
|
Mie mi-a placut filmul /din punctul de vedere al performantei regizorale/ dar m-a si intristat: toate personajele astea mutilate, sufletele astea chinuite de travestiti si homosexuali. Chiar daca sunt niste personaje tipice pentru filmele lui Almodovar, in acest film ele nu au mai fost simpatice. Unii compara acest ultim film cu Habla con ella, si-l gasesc superior. Totusi, chiar daca personajul din Habla con ella este un alienat, care ajunge sa violeze o femeie aflata in coma, intr-un final ajungi sa simpatizezi cu acest personaj nebun, care are o credinta oarba in adevarul poveºtii sale de dragoste. Personajele din La Mala educacion, insa, ajung, in final, sa te enerveze. Oricum, este interesanta pasiunea asta a lui Almodovar pentru fapte diverse, pentru lucruri ”urate” luate din viata de zi cu zi, pe care le ”umanizeaza” si le abordeaza din cu totul alt unghi. Ca si cum ar dori sa caute frumosul /si de multe ori il si gaseste/ chiar si intr-un sac de gunoi.
|
da, ai dreptate cu personajele care ajung sa te enerveze in final... dar Almodovar a aratat realitatea... psihologic vorbind, un om agresat fizic si verbal in copilarie este cel care mai tarziu ii va agresa la randul lui pe altii in acelasi mod (un fel de payback pentru nedreptatile care i s-au facut)... va fi un om dificil, si nicidecum nu va fi iubit de toata lumea...