JURNALUL SF
Revista realizata de grupul de presa Intact intre 1992-1996, facand parte din reteaua nationala a publicatiilor Jurnalul; redactor-sef Adrian Banuta. Primul saptamanal de SF din lume; premiul pentru cea mai buna revista acordat la RomCon, 1993 si 1994, si la euROcon '94. Format A4, 16 p., pulp colorat. Primul numar (1) apare in decembrie 1992 (data exacta nu se mai cunoaste cu precizie!) si ultimul (169) poarta data saptamanii 4-10 iunie 1996. Aparitie saptamanala foarte constanta, cu foarte putine exceptii (de obicei in jurul sarbatorilor de iarna, atunci cand s-au sarbatorit de altfel jubileurile de 50, 100 si 150 de numere). Numarul 13 lipseste, dar coperta acestui numar apare in interiorul numarului 50. In ciuda diverselor nume care s-au perindat in caseta redactionala, Jurnalul SF a fost editat in mare parte doar de Adrian Banuta (oficial redactor-sef) si Ionut Banuta (oficial redactor, alaturi de toti ceilalti), plus Isabela Ion (ce a prestat aproape de la inceputuri munca de secretara de redactie).
Numere duble: 72-73 (proza romaneasca in engleza si franceza in ajunul euROcon-ului '94 de la Timisoara), 81-82 (estetica generatiei 90), 89-90 (romanul Adrenergic! de Sebastian A. Corn), 123-124 (incurcatura de numerotare, pentru ca in ciuda datei 14-28 iunie, adica 2 saptamani, numarul urmator este 125, datat 29 iunie-5 iulie!), 134-135 (in timpul deplasarii la Eurocon 1995), 139-140 (medalion Fritz Leiber).
Numere speciale: 17 (Isaac Asimov), 25 (integral cyberpunk), 35 (cyberpunk si tehno, integral William Gibson), 40 (integral Serge Brussolo), 43 (integral Norman Spinrad), 47 (dedicat lui Dan Merisca), 50 (generatia 90 - de fapt indraznim sa spunem generatia JSF - dar coperta nu poarta nici o referinta la cuprins), 60 (totul despre vampiri), 65 (integral Ovidiu Bufnila), 66 (Quo Vadis? Ploiesti), 68 (special Harlan Ellison), 69 (special Sex Fiction), 70 (integral Mihail Gramescu), 71 (Supernova), 78 (integral Star Trek), 79 (horror si Robert Bloch), 83 (aproape totul despre Atlantykron 1994), 93 (George R.R. Martin), 94 (dedicat cartii Anticipatia romaneasca de Mircea Oprita), 95 (special Vietnam), 97 (horror si Clive Barker), 100 (Salvati-l pe Mos Craciun - selectie speciala de Craciun), 107 (horror), 110 (dedicat feminelor), 113 (vampiri), 114 (special de 1 aprilie Harry T. Francis - pseudonimul lui Aurel Carasel), 116 (integral Philip K. Dick), 129 (cyber - Serge Brussolo), 130 (Isaac Asimov), 136 (John Brunner si Roger Zelazny), 148 (integral Peter Leb), 149 (integral Sebastian A. Corn), 150 (nedeclarat, dar evident, special Adrian Banuta), 151 (nedeclarat, dar evident, special parodic intre cei care au publicat in JSF de-a lungul timpului), 152 (integral BD - in memoriam Hugo Pratt), 155 (integral Orson Scott Card), 157 (in memoriam John Brunner), 163 (numarul 100 al colectiei Nautilus a Editurii Nemira), 164 (special Quasar), 166 (Eurocon 1996 si Philip K. Dick).
Putem afirma, cu putin curaj, ca Jurnalul SF a fost catalizatorul nu al generatiei 90, ci mai curand al unei generatii JSF. Aceasta a pierdut o serie de scriitori care, la un moment sau altul, au cochetat cu ea (Danut Ungureanu - prezent in primele decade ale JSF - sau Cristian Tudor Popescu). Numele celor care au publicat in JSF pot fi grupate in cateva categorii:
1) veteranii (Ovidiu Bufnila, Mihail Gramescu sau Liviu Radu); 2) ponderatii (Michael Haulica, Danut Ivanescu sau Don Simon); 3) new-age-istii (Ionut Banuta sau Sebastian A. Corn).
Desigur, schita aceasta de catalogare a omis o gramada de nume valoroase, cum ar fi Cotizo Draia, Ana-Maria Negrila sau Florin Pitea.
Materialul critic si comentariile au fost semnate de mai multe nume, din care reliefam pe Nicolae C. Ariton, Ionut Banuta, Cristian si Mihaela Ionescu, Mircea Naidin, Florin Mircea Tudor. Se poate spune ca JSF a insemnat una din cele mai coerente miscari estice a science-fiction-ului romanesc contemporan. In ciuda sfarsitului brusc si neasteptat, exact intr-o perioada ce parea plina de activitate, JSF a reusit sa emuleze in jurul sau nu atat o miscare cu un statut foarte clar, cat sa promoveze o proza ce reflecta science-fiction-ul romanesc dintr-un unghi cat mai larg cu putinta, incluzand toate asa-numitele genuri conexe (fantasticul, horror-ul etc.).
Minusurile JSF s-au situat pe taramul polemicii cordiale, care nu a fost in general incurajata, in ciuda mai multor incercari de acest fel. (CI si DP)
Dictionar SF
editura NEMIRA
http://www.nemira.ro/dictionare/sf.a...lul+SF&categ=0
