Filmul lui Istvan Szabo facut dupa piesa lui Ronald Harwood(scenaristul Pianistului) trateaza cazul dirijorului Wilhelm Furtwängler acuzat de colaborationism cu regimul nazist.
Este o pledoarie pentru genul teatrului ca cinema , iar fragmentele muzicale care pigmenteaza filmul sunt foarte bine alese.
Evident filmul este discutabil dar este unul din acele filme de idei care sunt menite sa starneasca discutii. Cred ca merita vazut.
In alta ordine de idei , nu inteleg de ce acest film a fost proiectat la mall, pentru ca n-are ce cauta acolo, dovada ca atunci cand l-am vazut am fost doar 3(trei) persoane in sala dar daca as putea sa vad toate filmele de la mall aproape singur in sala cred ca m-as duce mai des pe acolo
