[Ambra Blu]

The Lord of the Rings - The Return of the King

Mi-am promis de multa vreme ca, daca o sa fiu cuminte si n-o sa comentez nimic cit timp va dura partea a treia din Stapinul Inelelor, o sa ma rasfat la o inghetata de dupa. Frate, dar n-a fost sa fie. Cu banii dati pe bilet , 25.000, puteam sa fac urmatoarele: sa imi iau o cartela cu doua calatorii METROREX si sa merg pina la Leontin Salajan si inapoi si, de restul 9000 puteam sa imi iau trei covrigi, merinde pentru drum, ca Frodo si sluga lui care mincau lembas non stop. Sau puteam sa imi iau o ora la net. Sau sa imi iau un "Catavencu", o paine la 7000 si imi si ramineau 3000, pe care sa ii sparg pe seminte.

Am rezistat la film exact 1 ora si 36 de minute, timp in care am cascat ingrozitor si a trebuit sa lupt impotriva bunului meu simt, care ma gonea din sala. Vazind bunul simt ca a fost ignorat de un supra-eu snob, dornic sa se cultive cu film, si-a chemat in ajutor aliatii, cam cum au facut baietii din Minas Tirith (vai, din greseala, pentru ca un cacacios mic a scapat pe jos o lampa) cu baietii din Rohan. Astfel, bunul meu simt, caruia puteti sa ii ziceti Aragorn, a chemat in ajutor vezica. So, when the need was dire, I had to leave the battle and pee. Fara mine, baietii lui Denethor (cel atit de romaneste tradus "logofat") au trebuit sa apeleze la vitejiile magicului Gandalf cel Alb, care avea un toiag cu care ar fi facut rupere in Warcraft. Au dat unii in altii cu pietre azvirilite din catapulte, si-au aruncat vorbe grele, disperarea i-a cuprins pe toti, balaorii rageau din vazduhuri, vitejii stringeau din dinti si praselele spadelor in pumn. Batalia suna a apocalips, dar intreg filmul, per total, a plictis. Techcrane-urile si crane shot-urile nu se mai invirteau chiar atit de vitejeste si epopeic deasupra muntilor, castelelor si cimpurilor de bataie, ca in primele parti, si stampa bataliei mi-a sigilat retina (adica mi-a inchis ochii). Ispravile se succedau cu repeziciune prin fata ochilor mei din ce in ce mai osteniti si nu mai pridideam cascind cu gura pina la urechi la auzul minunatelor snoave izvodite de cacaciosii aia mici (cei doi hobbiti facuti paji; niciodata nu i-am futut distinge, nici in carte, nici in film). Ce mi-a placut din filmul asta? Scena de la inceput, cind, pe malul baltii Smeagol il ucide pe tovarasul lui sa il tilhareasca de bijuterii. Am rezonat prin simpatie (a se citi mila, ca in iengleza) cu Smeagol, personaju mult mai complex decit cinspe hobbiti si doi Aragorni la un loc. Si, in cele din urma, mi-a mai placut cum a fost rezolvata vizual nekyia, sau descinderea lui Arathorn (alaturi de Legolas si Gimli) in infern. Ce? Asta e din alt film? Mda, e din Odiseea lui Coppola. Bine, frate, deci nu mi-a mai placut nimic in filmul asta de doi lei si cinci bani, la care am suferit cam cum au suferit crestinii ferventi la 'The Passion of the Christ'.

LOTRu'.