Am uitat sa mai adaug un mic amanunt...
sa te afli intr-o tzara complet straina, sa nu stii sa spui in limba tzarii respective decat "da" si "buna ziua".. hmmm... nu este chiar asa de grav - uite, eu am fost pusa intr-o asemenea situatzie... nu era vorba de Tokio, ci de Varsovia... deci mai aproape de noi.. dar n-as putea sa ma laud ca daca era mai aproape, eu as fi stiut prea multe despre viatza lor !
Si am stat in gazda la o familie care nu vorbea DECAT poloneza... nu stiu cum sa va zic.. chiar a fost frumos.. satisfactia aceea ca uite, dom'le, desi nu stiu nici un cuvant, ma descurc sa imi exprim gandurile.. si culmea.. aia mai si pricep ce zic eu... mie mi-a placut situatzia aceea...
si nu e singura data cand am fost pusa intr-o astfel de postura...
ce mai.. filmul e cam tras de par... (parerea mea ...zic...!)
(aa.. mai invatzasem sa zic si "multzumesc"... hehheheee
)