de acord cu toti cei de mai sus.
cum n-as vrea sa ma repet (am mai scris de nshpe ori despre 'dogville' inca de la cannes - vezi corespondentele pe
www.liternet.ro), zic doar atit: ca mi se pare cel mai tare film al lui lvt de pina acum si ca, cunoscind personajul, nu cred ca are sens sa intri in consideratii de ordin etic - nu pt ca ele nu exista, ci pt ca his (lvt's!) twisted mind nu le-ar lua decit ca ipoteze de lucru...
dincolo de provocare si de his mindboggling artistry, lvt reuseste totusi - pt ca este un mare artist - sa spuna ceva profund si nelinistitor despre natura umana de oriunde & dintotdeauna. ce? se poate rezuma in dictonul: homo homini lupus. dar conteaza CUM o face - luindu-ne mai tot timpul pe nepregatite, inselindu-ne asteptarile, jucindu-se (genial) cu emotiile noastre.
godard spunea despre hitchcock ca este mare pt ca a reusit sa aiba - prin forma - <controlul universului>; cred ca - trecind peste experimente mai mult sau mai putin (ne)reusite (de fapt, oricare dintre filmele lui lvt este d retinut pt ceva!) -, el face aici o sinteza masterly intre formalismul primei perioade (trilogia in E: element of crime, epidemic, europa) si eliberarea de forma (din 'idiotii'). creeaza un univers perfect coerent & de omogen stilistic, nerenuntind nici la ingeniozitatea conceptului (scena de teatru, contururile desenate cu creta etc), nici la acea rawness pe care-o adusese, dogma-style, in �*diotii'...
deocamdata, lvt a reusit marea performanta de a nu se repeta (stilistic; tematic, uneori da). probabil ca ne va surprinde in continuare: the guy's got genius to spare :o