[Ambra Blu]

Avem in primul rind un Ambra Blu fara somn.
Avem, ca de obicei, un Ricciotto hiper-sensibil si orgolios, care sare-n sus la orice atingere, cit de mica, la adresa persoanei sale si a meritelor sale. Reactia lui Ricciotto - sort of overreaction I might say, and I know what I am talking about, insamusch as I am the king of overreactions - e destul de justificata insa in contextul dat, pentru ca Atelierul... de bine, de rau, misca niste oameni, ii urneste, ii pune sa scrie. O fi atelierul a 5-man army, dar entuziasmul e bun as long as they will realize the screenplays they write here won't ever be put onscreen. Realismul ar trebui sa ii caracterizeze pe tinerii de pe cinemagia. All in all, Ricciotto a miscat ceva, and that's good. Ca Ricciotto is extremely stubborn, that's a whole different issue. However, Ricciotto ain't a dictator giving them Workshop members the possibility of choosing wheter or not they wanna continue. After all, nobody paid Ricciotto to do what he did, and that's pretty rare nowadays.

Avem un dr. Marx, cu un spirit destructiv care mie imi place, surprins in rolul de the devil's advocate. Omu' nu aduce alte argumente viabile decit pe acela ca, find un forum, everyone's free to speak up their minds. And that's the bottom line. However, the weaponry he chose to use in the war he wages against Ricciotto is of low quality. He bites and barks, sort of like I do. End zei sei zis sax, men. Il stiu de domn serios, asa ca dau vina pe examenul pe care il va sustine in curind. Marx, fa-te om, lasa-i pe copii in pace.

Avem un NoOne care a gasit in ultima vreme o poza foarte interesanta: ce a a romanticului trist, doborit de spleen. To bad sa tristesse este atinsa de vesela si telurica grafie cu "sh" si "tz", care ii coloreaza cu roz bonbon si verde fosforescent lumea neagra in care Eriniile l-au aruncat. Tonul sau este dur, sarcastic, rece si nemuritor. Lanseaza atacuri impotriva lui Marx-cel-Nervos cu ranchiuna omului care a primit cindva niste palme intelectuale peste ceafa, intr-un pm, pe ym sau pe forum. The payback time is nigh, asa ca si el a ales sa dea cu rahat peste gard, cum ar zice el. Soyez zen, mon ami.

Avem o Alice_Fluture justa si echilibrata care nu reuseste sa fie pe deplin partiala, si incearca sa il ia de de beregata pe Dr. Marx, intr-un ton voios si saltaret, comunicativ, femeiesc.

Avem o Ricutza care citeste probabil Writer's Block al lui Syd Field si care cred, contrar opiniei mele, ca scenaristica e un mestesug care se invata. Adopta si ea un ton impaciuitor, dar un ton impaciuitor de sol de pace urcat pe virful muntelui, imbracat in alb, care vede in obtinerea armistitiului nu o victorie pentru partile combatante, ci una personala. Micile disensiuni sint date la o parte, si obrazurile se saruta crestineste, cinstitele fete fac plecaciuni.

Si, din nou, avem un Ambra Blu vorbaret, prost crescut si de scenarii dispretuitor. Asta ca nici nu ii ies cum trebuie pe de o parte (true, I admit it), dar si ca le considera, unlike some of his friends, a second hand form of writing. A sort of second best in writing, after literature. However, screenplays like Tarantino's run circles over some other pretetnious tongue-in-cheek literary works so this issue of who's the better is still debatable.