Cinemagia Forum - View Single Post

mamamia · 25 Sep 2003, 10:29

E limpede : nu m-am exprimat corect. Iar cuvintul SCRIS adesea poate duce la interperetari nuantat diferite.
Vorbim despre succes de casa ? Pe bani publici ? Administratorul-stat trebuie sa faca o afacere profitabila pe bani publici ? Daca da, atunci administratorul-stat, cel mai prost administrator, nu va cistiga in veci, nimic. Asadar, filmele pe care le fac noii regizori pe bani publici, nu vad de ce trebuie sa tinteasca succesul de casa. Nimeni nu le cere asta in mod special iar legea le ofere suficiente portite sa nu-i doara capul la gindul problemei recuperarii banilor. Iar pe bani publici, fata de bugetele care se aproba si cu cit se mai fura, nu trebuie decit sa ne bucuram ca mai apare ceva pe pinza, nu mai conteaza ce. Asa pusa problema, da, bine ca fac si filmele pe care le fac, asa manieristi cum sunt.
NORMALITATE nu inseamna neaparat o insiruire de actiuni care, povestite asa cu s-a pus aici, mai sus, problema, duc de-a dreptul la plictiseala sau la neinteresant. Nu vreau sa ma refer neaparat la Tarkovski (ce plictiseala in filmele lui, nu ?) dar nu ma pot abtine sa nu pomenesc de Kieslowski, cu seria DECALOG, spre exemplu (serie din secolul trecut, ce-i drept, dar actuala si peste 1000 de ani!) care povesteste exact lucruri normale despre oameni normali. Iar daca ne referim la cinema, cei care se plictisesc la asemenea filme poate inca n-au avut sansa sa vada filme ci doar produse despre care credeau ca sunt filme pentru ca plateau un bilet (benevol) si intrau intr-o sala in care se facea intuneric pe cind se rontaiau floricele... Da, unii spun ca si acele umbre sunt filme si, tehnic vorbind, sunt. Insa nu aceasta este normalitatea la care ma referam.

In alta ordine de idei, pe banii lor de la ei de acasa, regizorii pot fi oricit vor de furiosi si suparati pe tara, pe viata, pe vecini sau pe spertari. Este problema lor, pe banii lor. Dupa cum si problema mea este daca scot sau nu din buzunar cit mi se cere ca sa le vad productiile. Aici intram, probabil, intr-o nesfirsita polemica despre valoare, despre subiectiv s.a.m.d.Dar, vrem-nu vrem, exista acea valoare incontestabila, indiferent de criterii. Daca pentru unii acea valoare e plictisitoare, e problema lor. Intrebarea e : cine ramine in istorie ? Caci, altfel, si pe mormintele unora si pe ale celorlalti, intr-un final, se vor caca ciorile.

25 Sep 2003, 10:29	#31
mamamia Novice Join Date: Sep 2003 Posts: 17	Normalitate... E limpede : nu m-am exprimat corect. Iar cuvintul SCRIS adesea poate duce la interperetari nuantat diferite. Vorbim despre succes de casa ? Pe bani publici ? Administratorul-stat trebuie sa faca o afacere profitabila pe bani publici ? Daca da, atunci administratorul-stat, cel mai prost administrator, nu va cistiga in veci, nimic. Asadar, filmele pe care le fac noii regizori pe bani publici, nu vad de ce trebuie sa tinteasca succesul de casa. Nimeni nu le cere asta in mod special iar legea le ofere suficiente portite sa nu-i doara capul la gindul problemei recuperarii banilor. Iar pe bani publici, fata de bugetele care se aproba si cu cit se mai fura, nu trebuie decit sa ne bucuram ca mai apare ceva pe pinza, nu mai conteaza ce. Asa pusa problema, da, bine ca fac si filmele pe care le fac, asa manieristi cum sunt. NORMALITATE nu inseamna neaparat o insiruire de actiuni care, povestite asa cu s-a pus aici, mai sus, problema, duc de-a dreptul la plictiseala sau la neinteresant. Nu vreau sa ma refer neaparat la Tarkovski (ce plictiseala in filmele lui, nu ?) dar nu ma pot abtine sa nu pomenesc de Kieslowski, cu seria DECALOG, spre exemplu (serie din secolul trecut, ce-i drept, dar actuala si peste 1000 de ani!) care povesteste exact lucruri normale despre oameni normali. Iar daca ne referim la cinema, cei care se plictisesc la asemenea filme poate inca n-au avut sansa sa vada filme ci doar produse despre care credeau ca sunt filme pentru ca plateau un bilet (benevol) si intrau intr-o sala in care se facea intuneric pe cind se rontaiau floricele... Da, unii spun ca si acele umbre sunt filme si, tehnic vorbind, sunt. Insa nu aceasta este normalitatea la care ma referam. In alta ordine de idei, pe banii lor de la ei de acasa, regizorii pot fi oricit vor de furiosi si suparati pe tara, pe viata, pe vecini sau pe spertari. Este problema lor, pe banii lor. Dupa cum si problema mea este daca scot sau nu din buzunar cit mi se cere ca sa le vad productiile. Aici intram, probabil, intr-o nesfirsita polemica despre valoare, despre subiectiv s.a.m.d.Dar, vrem-nu vrem, exista acea valoare incontestabila, indiferent de criterii. Daca pentru unii acea valoare e plictisitoare, e problema lor. Intrebarea e : cine ramine in istorie ? Caci, altfel, si pe mormintele unora si pe ale celorlalti, intr-un final, se vor caca ciorile.