Undeva intr-o jungla traiau cateva pume. Extrem de feroce shi insetate de sange. Una din ele nascuse de curand un pui. Oamenii insa, teorizatzi, au organizat o vanatoare speciala in care temutele animale erau principala tzinta. Au cazut shi catziva oameni, dar obiectivul a fost atins - toate pumele au fost ucise. Puiul insa a scapat. Scancind acesta s-a invartit cateva zile bune pe langa corpul mamei sale... insa mortzii raman cu mortzii.
S-a nimerit insa [din gresheala, poate] ca prin apropiere sa treaca o turma de caprioare. Cu cateva zile in urma pumele ucisesera puiul uneia dintre ierbivore. Poate parea ciudat, dar caprioara s-a apropiat de puiul de puma shi a inceput sa-l linga... shi, ce mai? a reushit in scurt timp sa-l adopte. Puiul de puma a crescut printre caprioare, mancand doar radacini, frunze shi iarba. A devenit [intr-un fel] o caprioara.
Intr-o zi insa s-a indepartat cam mult de turma sa shi nu a reushit sa mai gaseasca drumul indarat. A ajuns in cele in urma la un rau. Pe cand se adapa, alaturi de el a poposit o puma. Nici nu o observase cand s-a apropiat. Acum insa, ii putea adulmeca mirosul in vant... ii auzea limba cum izbea incet apa. Ascultand de primul instinct [cel de caprioara] a inceput sa alerge. Facea pashi mari. Salturi dupa salturi... incercand sa-shi salveze viatza.
Puma cea batrana l-a privit cu mirare cum fuge. Incercand sa priceapa de ce o alta puma fuge de ea l-a urmarit. In cele din urma a reushit sa-l incoltzeasca. Intr-o peshtera. Puiul de puma, credea ca-i venise sfarshitul. Mare i-a fost mirarea cand a auzit.
"De ce ai fugit de mine? Nu am nici o intentzie in atzi face rau. Eu nu imi ucid semenii."
Tremurand, puiul de puma shi-a facut curaj shi i-a raspuns:
"Eu sunt o caprioara. Tu eshti o puma. Eu doar incercam sa-mi salvez vatza."
"Caprioara?" a ras puma cea batrana.. "Dar tu nu eshti caprioara. Eshti asemeni mie. O puma."
"Imposibil." a raspuns tanarul animal. "Toata viatza am fugit de cei ca tine. Iar multzi dintre fratzii mei au cazut rapushi de coltzii voshtrii. Shi in plus, eu nu ma hranesc cu carne. Tot ce mananc eu este iarba."
"Iarba?" a ras din nou batrana puma... "Imposibil."
"E cum itzi spun." a replicat puiul. Shi i-a povestit intreaga sa viatza, sau cat ishi amintea din ea.
Puma cea batrana a ascultat tot cu atentzie shi in cele din urma i-a zis:
"Intre tine shi libertate stau eu. Tot ce trebuie sa faci pentru a fi liber este sa ma ucizi." Shi a inceput sa maraie shi sa-shi arate dintzii ascutzitzi. Puiul era ingrozit. Nu shtia ce sa faca insa ceva il mana inainte. Pentru prima data in viatza shi-a dat seama ca poate sa maraie... shi poate sa-shi arate coltzii.
Puma cea batrana a zambit in timp ce coltzii tanarului animal mushcau din carnea sa. Zambea shi il lasa sa-i guste sangele. Il lasa sa-i guste carnea. Dupa putzin timp puma cea batrana s-a prabushit la pamant. Moarta.
Singura, puma cea tanara a parasit peshtera. Devenise libera.
__________________
To be number one you need two things: attitude and brains. I can fake them both.
|