In cazul filmelor cu sunet Dolby SR optic sau Dolby Digital, starea copiei de proiectie influenteaza calitatea sunetului, pentru ca acestea se gasesc "scrise" pe film. De obicei, zgarieturile sau splice-urile prost executate fac ca pista DD sa nu mai poata fi citita si atunci decoder-ul se schimba automat in Dolby SR, pana cand primeste din nou informatie corecta DD. Evident, calitatea sunetului optic e mult mai slaba (mai ales dpdv al informatiei din canalele de surround) iar trecerea de la un sistem la celalalt e acompaniata de o schimbare de "nivel" perceput, precum si de multe ori de pacanituri enervante.
In cazul celor DTS, sunetul se gaseste pe un suport diferit (CD), asa ca e mai "protejat" de stricaciunile care pot aparea la imagine. Totusi, daca pelicula e suficient de stricata incat codul de timp care se gaseste pe ea pentru DTS sa fie afectat si acolo se poate intampla ca decoderul sa decida sa treaca la pista de sunet optic...
Salutari,
Andrei
|