[Ambra Blu]

Hehe :lol:
Cu toata lipsa de respect pe care o am pentru Amyd, trebuie sa precizez niste lucruri: mesajul adresat ricutzei avea un scop didactic cu o finalitate, sper eu, fericita. Ricutza poate gasi acolo niste lucruri 'interesting' (does it ring a bell?), scrise de un video-editor. Daca tu poti sa o inveti mai bine, please do so. :lol: Eu am sa ignor filigranul de invidie profesionala (?) cu care tonul tau e intretesut si am sa incerc sa lamuresc ceva lucruri, asa cum ma pricep eu mai bine.

For starters: textul lui Eugen Radescu este destul de indraznet, lucru care poate fi double-edged: avanseaza niste idei audacious (which is good, otherwise how can one expect things to evolve?). On the other hand, aceleasi afirmatii 'blasfemiatoare' pentru teoreticienii new-media do not exactly fit into the new media 'bible'.

Radescu aminteste 5 principii new media care, spune el, se regasesc in clip: reprezentarea numerica, modularitatea, variabilitatea, transcodarea si automatizarea.

Clips' belonging to new media ti se paer o idee atit de 'ouch' extravaganta. ce ne facem cind niste teoreticieni new media si Radescu se gasesc pe un common ground?

7. One of the most basic cases of the variability principle is scalability, in which different versions of the same media object can be generated at various sizes or levels of detail. The metaphor of a map is useful in thinking about the scalability principle. If we equate a new media object with a physical territory, different versions of this object are like maps of this territory, generated at different scales. Depending on the scale chosen, a map provides more or less detail about the territory. Indeed, different versions of a new media object may vary strictly quantitatively, i.e. in the amount of detail present: for instance, a full size image and its icon, automatically generated by Photoshop; a full text and its shorter version, generated by Autosummarize command in Microsoft Word 97; or the different versions which can be created using Outline command in Word

In coltul rosu loveste si Radescu:

Modularitatea. Imaginea este o structura fractala. Fiecare are in componenta o multitudine de alte imagini si/sau sensuri.

Cind vorbeste de variabilitate, Radescu takes a different road from new media theoreticians', true. Cind vorbesc de variabilitate, teoreticienii new media par sa imply ca videoclipul face parte chiar din old media.
radescu spune ca:

Variabilitatea. Imaginea nu exista prin sine si pentru sine ci are o infinitate de versiuni.

Citez din promotorii new media:

New media, in contrast, is characterized by variability. Instead of identical copies a new media object typically gives rise to many different versions. And rather being created completely by a human author, these versions are often in part automatically assembled by a computer

Cind vorbeste de transcodare, Radescu se apropie iar de new media:

Transcodarea. Imaginea este mutata dintr-un format digital in alt format digital.

Iata si new media's POV:

Variability would also will not be possible without modularity. Stored digitally, rather than in some fixed medium, media elements maintain their separate identity and can be assembled into numerous sequences under program control. In addition, because the elements themselves are broken into discrete samples (for instance, an image is represented as an array of pixels), they can be also created and customized on the fly.

In restul articolului, Radescu vorbeste despre lucruri distincte intr-adevar, de new media, asa ca sint de acord cu tine. Continuu sa merg pe linia ta si atunci cind autorul confunda -voit sau nevoit de cerintele arhitecturale ale articolului sau - videoclipul (pe care il vede ca produs de avangarda) cu new media. Din cite stiu eu, sint 7 tipuri principale de mass media: radio, television, film, book publishing, sound recording, newspapers and magazines. Sigur, mai pot fi incluse billboards, comic books, posters, direct mail and matchbooks. Videoclipul intra in the seven main mass media, tightly connected with tv, tv history. As far as I can tell, tv is no longer an avangardist mass medium. Asisderea cu clipurile.

O alta obiectie pe care i-as face-o lui Radescu care, ca si tine, e fanul stilului pretios si al neologismelor (nu stau acum sa iti explic dpdv clinic ce mecanisme mentale stau in spatele acestei atitudini) e ca incurca putin intentia videoclipului. El zice ca:

Imaginea video nu reproduce "ceva", un element sesizabil din realitatea inconjuratoare, nici vreun sentiment uman: imaginea manipuleaza, structureaza lucrurile si le confera un sens. El aranjeaza realitatea.

. Dupa el, clipul n-ar fi un device care confera media-gratification, ci, rather un fel de black propaganda (stiu ca tu nu poti sa vezi dincolo de cuvinte, dar fa un efort si nu lua 'black propaganda' verbatim; asta in cazul in care stii ce inseamna, that is). Din cite stiam eu, exista a fourfold media gratification scheme. Diversion e una dintre ele, si clips do qualify: diversion can take many forms, including: stimulation or seeking relief from boredom or teh routine activities of everyday life; relaxation, or escape from the pressures and problems of day-to-day existence (cine a vazut clipul Cristianei Raduta, 'Amor, Amor, stie de ce :lol: ); emotional release of pent-up emotions and energy.

Concluzie: unele idei sint prea revolutionare si pt tine (fan al aliens verzi si al UFO's), daramite pt mine, biet neofit in domeniu. De la a spune ca un clip e 'ouch' prost, pina la a ignora niste fraze commonsensical, care render valid the article - . În fine, ultimul nivel presupune receptarea individuala cu un grad mare de subiectivitate, în sensul ca un videoclip este bun sau prost în functie de propriile noastre convingeri estetice, totul poate fi explicabil prin:
a) faptul ca, stiind tu totul despre new media, orice alta opinie este a priori nula
b) nu numai ca nu ai citit textul cu atentie, dar ai facut-o si putin biased
c) esti intolerant fata de fortarile de nota
d) your stage name is 'gigi-contra'

Make your choice.