|
mie unul mi-a placut. si nu stiu daca trebuie sa si existe o explicatie pentru asta in afara de mine.
danny a zis ceva foarte interesant...oamenii parca asteapta sa se intample un lucru ca sa aiba dreptul la a comenta...ei insisi parca nu mai pot incepe un ceva, e prea greu un asa lucru...parca numai cu reactionari avem de-a face
eu nu vad de ce omul n-ar fi putut face un program gen Spartacus daca pana la sfarsitul filmului ne cam dam seama ca se cam ridica la asteptarile acestuia...
totusi o anomalie a filmului este personajul lui Al Pacino care a prevazut toate actiunile "recrutului" si pe care l-a manipulat pe mai toata durata filmului, dar care nu si-a putut da seama la sfarsit ca armele erau indreptate in directia gresita...asta e bizar, plus ca daca s-ar fi sinchisit nitel s-ar fi prins inca de la faza de cand a-mpuscat laptopul ala ca prostu' ca e un bluf pe acolo...dealtfel, in sine, pentru noi faza era previzibila avand in vedere ca omul nostru mai trasese in bluf de toata frumusetea in cadrul unui joc de poker sau ceva pe durata filmului...
previzibil a fost si momentul din masina cand al pacino il chiar roaga pe al nostru recrut sa-l impuste in piept pentru a se convinge.noi ar cam trebui sa ne batem in opinii pro/contra, insa deja au fost aratate gloantele din incarcator la o faza anterioara.nici un mister aicea!
in legatura cu Layla...frumos nume, si sunt sigur ca scenaristii stiau foarte bine de popularitatea imensa a melodiei lui Eric Clapton cand l-au scornit tocmai pe asta. cel putin in mintea mea asta e primul lucru ce-mi trece cand aud numele asta...tu spui Layla, eu spun "you knock me off my feet..."
din punctul de vedere al programului CIA de a crea spioni intr-o perioada de o luna sau doua sau 3, este putin aberant dar cred ca trebuie tinut seama ca nu asta este locul unde trebuie sa ne ducem. e ca o calatorie cu trenul unde casti ochiul pe geam si vezi deseuri toxice si porci rumegand trabanturi, dar apoi te linistesti imediat pentru ca stii ca nu aici trebuie sa cobori...pana la Paris e cale lunga...
muzica mi-a placut foarte, foarte tare, si desi imi parea pe undeva cunoscuta poate ca d-aia mi-a si placut atata...
si pana la urma, sa nu fie asta totusi un film de dragoste?daca cineva mi-ar spune acum ca regizorul este genial, as avea doua alternative:ori as spune "get the **** out of here" ori "trebuie sa fie atunci un film de dragoste intr-o viziune a secolului XXI"
|