|
Ma bucur ca ti-a placut, pentru ca si mie mi-a placut foarte mult. E unul din acele filme despre care mi-e greu sa explic de ce mi-a placut. Sigur, e tema cautarii, a misterului, a nevoii de transcendenta, bla, bla, bla. Dar abordarea unor teme nu garanteaza valoarea unui film. Ce stiu e ca am ramas exact cum ai spus, mut si fix. Si sint citeva secvente antologice: 1. mai pe la inceput e un cadru (de vreo 5 minute!!!!) in care se focalizeaza pe vreo doi (sau trei?, am vazut filmul acum 7-8 ani) care beau un pahar, si apropierea asta lentissima creeaza un fel de presiune, de tensiune, care parca vine din cei doi) 2. lunga secventa cu drezina, un fel de concert brandenburgic, fara cap si fara coada, un drum care nu stii de unde incepe si care nu se termina niciodata, care te vrajeste iremediabil.
Si mai sint multe lucruri memorabile.
Horatiu
|