Dezbaterile privind regulamentul CNC - 2009
 

asadar, iata propunerile privind noul regulament CNC:

Propunerile de
modificare a
Regulamentului de
Concurs

Partea 1

ACRO – Asociatia Cineastilor din Romania
Modificari de fond :
1. Clasif icarea valorica a festi valuri lor trebuie schimbata. ACRO a initia t
consultari cu cel elalte asociatii de creator i pe aceasta tema astf el inc at in
momentul in care vor inc epe dez bat eri le comune pe tex tul
reg ulamentu lui , propun erea noa stra sa fie cunoscuta de ceilalti participanti
la dezbatere.
2. Producatorii pot avea acces pe parcursul unui an la cel mult 20% din
fondurile din publicitate pe care le pot accesa direct (din cei 1,5%)
3. Toate dat ele candidati lor se afiseaza public pe site -ul CNC ina inte de
inceperea concursulu i, punctajul aplic anti lor fiind calcu lat in avans.
Aplic anti i vor aduce si o copie a dosarului in format electronic.
4. Modalitatea de calcu l a punctaju lui regiz orilor si producato rilo r trebuie
modifica ta. ACRO a initiat consulta ri cu celelalte asociatii de creatori pe
aceasta tema astfel incit in moment ul in care vor incepe dezbat er ile
comune pe te xt ul regulament ul ui propunerea noastra sa fie cunoscuta de
ceilalati participanti la dezbatere.
5. ln calculul punctajului regizorilor si producatorilor fisele se completeaza de
regula cu datele referitoare la un singur film.
6. Comple tar ea fisel or de pun cta j se fac e cu un film din catego ria la care
se face apl icatia.
7. Se sta bileste si se indica ina inte de concurs un buget separat pentru
coproduct ii minoritare cu participare romaneasca.
8. Se ind ica tar ife le maximale pentru dif eri te capito le bugeta re ina inte de
concurs. Analiza bugetelor trebuie facuta inainte de concurs.
9. Coproducatorii romani in coproductii internationale trebuie sa primeasca un
punctaj proportional cu aportul lor la coproductie, la fel ca si coproducatorii
romani.
10.Finantarea confirmata in momentul aplicatiei nu mai trebuie punctata.
11.Sedintele comisiilor de concurs trebuie inre gistrate iar inre gist rari le
treb uie sa fie publice.
12.Dire ctor ul general al CNC va face publ ica o succinta motivat ie scrisa in clipa
in care anunta pe cine a ales in comisia de sele ctie , motivind u-si decizia
refe ritoare la fiec are membru al comisiei.
13.Notele acordate de fiec are membru aI comisiei de selectie proiectelor
castigatoare vor fi facute publi ce, insot ite de o motivatie succinta a fieca rui
membru al comisiei despre fiecare proiect declarat castigator.
14.De regula, membrii comisiei de select ie vor partic ipa cu drept de vot la sedinta
C.A. in care se stabileste cuantumul finanatarii fiecarui proiect declarat castigator.
15.Contes tat iile tre buie sa fie adresate alt ei ins tan te decit CNC. Rezult ate le
fin ale ale concursului trebuie stabilite dupa judecarea contestatiilor.
Concomit ent cu modifica rile de fond, regulamentul treb uie reci tit si re -redactat
operandu-se modifica ri de forma si fac andu-se precizari in toate acele puncte in
care comisiile de selecti ile de la concursurile ant erioare au ide nti fic at def icient e,
chestiuni interpret abi le, compet ente nedefinite sau proceduri neclare.
Cristian Mungiu
Asociatia Cineastilor din Romania
3
UNIUNEA PRODUCĂTORILOR DE FILM SI AUDIOVIZUAL DIN
ROMÂNIA PATRONATUL SOCIETĂŢILOR DE PRODUCŢIE DIN
CINEMATOGRAFIE ŞI TELEVIZIUNE U.P.F.A.R / P.S.P.C.T
• UPFAR apr eci aza ca este ese nti ala res pectar ea prevederi i leg ale ca in
fiecare an sa existe doua sesiuni de concurs.
Prin urmare , des i este evident ca ati t in Regulamentul de con curs cit si in Legea
Cinematografiei trebuie facute schimbari, consideram ca ele nu trebuie sa afecteze
existenta a doua sesiuni anuale de finantare.
UPFAR este de parere ca in actuala situatie, nu se pot face modificari la
Legea Cinematografiei fara a periclita anumite prevederi si avantaje pentru Fondul
Cinematografic, cu greu obtinute. De acea modificarile propuse mai jos, se refera
exclusiv la Regulament si consideram ca deschiderea unei dezbateri parlamenatre privind
orice modificarea a actualei legi a Cinematografiei este neavenita. In consecinta UPFAR
nu sustine Ordonanta 7-2008, prezentata si respinsa de Senatul Romaniei.
Masuri pe termen scurt (tin de schimbarea Regulamentului):
2. Reformularea mecanismului de propunere membri in comisie;
• Trebuie sa se elimine posibilitatea ca CNC sa gireze prin procedurile sale asociatii sau
ONG-uri care nu au nicio implicare in beneficiul breslei, a filmului romanesc, acordandu-
le astfel reprezentativitate. Propunem ca membrii comisiei sa fie numiti d e Fo rul
t u t e la r , in sp et a MCC d in t r - u n n uma r de p e r so a ne la inceputul fiecarui
an (de ex.ca 30), din care se aleg de MCC la fiecare concurs cei cinci membri ai
comisiei de selectie.
• Pentru asigurarea competentei si calitatii comisiei de selectie, ea trebuie alcatuita
exclus iv din profes ionist ii bresle i: un regizo r, un scenarist , un distribuitor , un
producato r si un cri tic de film. Sa exi ste obl iga tiv ita tea pentru tot i cei care
con cur eaza de obi cei la Concur sur ile CNC, sa faca pe ran d, par te din aceasta
comisie.
3. Revizuirea li st ei de fe st iv al ur i consid er at e importan te si ca re se iau
in ca lc ul in pu nc ta ju l ac or da t re gi zo ru lu i si pr od uc at or ul ui at at a
li st ei de festivaluri pentru filme de fictiune cat si a celei pentru filme
documentare.
O consecinta ar fi introducerea in prima categorie de festivaluri (cea mai
importanta) a 3 festivaluri unanim cotate drept extrem de reprezentative pentru
industria de film in lume — ROTTERDAM, TORONTO si SUNDANCE precum si
adaugarea pe lista a celor mai importante festivaluri de film documentar din lume
si a catorva festivaluri de fictiune omise din greseala anterior (spre ex deja
renumitul festival al filmului de la Roma)
4. Revizu ire a ponder ii pe car e o are scenar iul in lua rea decizi ei fin ale
pri vind fi na nt ar ea Art. 35 (3 )
Propunere UPFAR - calitatea scenariului 60%, calitatea regizorului 20% si calitatea
producatorului 20%
5. Reintroducerea pragului notei 7 dupa prima etapa a concursului, ast fel
incat nu toate proiectele sa fie promovate in etapa a doua—practic, reformularea Art.
4
34 (1) si adaugarea:
(1) Scenariile sau descrierile de proiect care nu au obtinut cel putin media finală7,
vorfi eliminate din concurs.
(2) Clasamentele intocmite conformalin. (1) pot suferimodificări în etapa a doua,cea a
selectiei proiectelor cinematografice.
Daca Legea in forma actuala nu permite rei ntroducerea acestu i prag atu nci
select ia proiectelor pentru etapa, de finantare sa fie facuta obligatoriu dupa
ierarhizarea comisiei de select ie, in ordinea descrescatoare a note i obtinut e, luand
in considerare pana la tre i proiecte peste numarul de filme pe care CNC il are in
vedere pent ru fina ntare pent ru sesiunea respectiva, numar evaluat pe baza datelor
(Buget mediu, procentul de finantare este de 50 sau 80% etc.).
(3 ). Lamuri re a de pl in a a un or ch es ti un i co nf uz e ca re ti n de an umit e
pu nc te di n Re gu la me nt ul de co nc ur s si ca re la sa lo c de in te rp re ta ri
ambigue din pa rt ea producat or il or , a re pr ez en ta nt il or CNC in co mi si a
te hn ic a de co nc ur s, a co mi si ei si , in fi na l, a membri lo r Co ns il iu lu i
de Administratie.
Toate etapele concursului si in special intocmirea fiselor de evaluare sau
cali fic area proiecte lo r in difi ci le etc. cf. Legii, sa fie alcatuite de
subcomisi i de minimum doua persoane si procesul sa f ie
t ransparent si dat publicitatii, toate rezultatele fiind mentionate in
procese verbale semnate de cei doi membri ai subcomisiei si date
publicitatii odata cu rezultateleconcursului.
(4). De asemenea, consideram ca trebuie revazut modut in care filmelede
scurt-metraj puncteaza in aceeasi masura cu filmele de lung-metraj din
punctul de vedere al unor selectii sau premii la festivaluri internationale.
Apreciem ca este normal ca un film de scurt metraj selectat sau premiat la Cannes,
Berlin sau alt festi val important sa aiba o pondere de 50% din punctajul aferent
unui lung-metraj
7. Considerarea in calculul punctajului producatorului (vezi Anexa 12a si b)
numai a contributiilor financiare EXTERNE sau INTERNE in faza de contracte
ferme. Orice punctare favorabila numai pe baza unor scrisori de intentie nu este
admisa ( lucru va labi l exc lus iv pent ru acor da rea de punc te
producatorului la capitolul „stadiul finantarii”)
In caz contrar, CNC ar incalca citeva din principiile esentiale enuntate in OG 39/2005 si
anume Art. 2 pct e) si, mai ales, Art. 33 pct c).
8. Sprijin financiar egal pentru dezvoltarea proiectelor de film de fictiune si a
celor de film documentar.
La ul timele concursuri acest spri jin a fo st in fe rior in cazul pr oiecte lo r de film
documentar. Aceasta discriminare nu poate fi argumentata, fiind clar ca, de multe ori,
partea de cercetare, pregatire si investigatie pentru un film documentar presupune cel
putin tot atatea mijioace si timp investit (daca nu mai multe), ca si pentru un proiect de
fictiune.
9. Reformularea integ rala a Art . 14 care se refera la modu l in care se
stabileste valoarea creditelor directe (in etapa de finantare) prin raport cu
procentul de finantare alocat fiecarui proiect in parte, tinand cont de pozitia
ocupata in clasament.
Consideram ca acest articol trebuie sa fie reformulat integral pentru a elimina procentul
5
de scadere descrescatoare a alocarii de fonduri.
10. Reformularea Art. 39(2) — in cazul proiectelor de dezvoltare nu este
posibil ca „calitatea producatorului” sa detina o pondere de 50% in notarea finala
a proiectului.
Propunem 60% calitatea artistica— 40% producator
11. Reformularea Art.43 (3)
(3) În analiza economico-financiarăîn vederea alocării creditelor directe Consiliul poate
solicita expertiza financiarăa unor expeţi independenti sau specialişti din cadrul Centrului
Nationalal Cinematografiei.
Consideram ca ar trebui sa fie oblig at or iu ca CNC sa soli ci te expert iza
financiara asupra bu ge te lo r pr oi ec te lo r c ast ig at oa re si ex pe rt ul in vi ta t
(p ro du ca to r, de pr ef er in ta ) sa participe la sedinta Consiliului de acordare a
creditelor
12. Completarea Art 14
Prin inaintarea de catre CNC individ ual membrilo r comisi ei de selectie a
scenariul ui ce urmeaza a fi jude cat, fiecare membru al jur iul ui urmand a -si
face propunerile de notare individual si intr -un plic inchis, remis Conducerii
CNC pentru trecerea la etapa a doua a finantari i proiectelor. NU vor mai ave a
loc si nu vor mai fi permise intal niri oficiale si notarea prin „negociere”, care
se practica astazi.
Consid eram ca la sedi nta ar trebui sa part ic ipe Di re ct or ul genera l, 2 membri ai
comisi ei de se le ct ie , Di re ct or ul ec on om ic al CNC, Di re ct or Fo nd
Ci ne ma to gr af ic , ex pe rt ul financiar numit de CNC si membrii Consiliului De
Administratie
13. Art. 26 / pct. 2 — De adaugit lista documentelor necesare pentru filmele
documentare: sinopsisul si— eventual – scenariul de film, in conditiile in care genul
documentaruluipermiteaceasta
14. De adaugat in Regulament obligatia CNC de a afisa pe website punctajele
cas elo r de productie precum si modul de cal cul are al ace sto ra pentru cele
care au proiecte selectate etapa a doua a concursului
Ce le la te mo di f ic ari ne ce sa re ar ur ma sa f ie in tr od us e od at a cu
mo di f ic ar ea Le gi i Ci ne ma to gr af ie i, lu cr u ca re , as a cum am pr op us ma i
su s, es te de ev it at in ac ea st a conjunctura politica.
Masuri ul te rioare (t in de modi fi carea Legi i pr in comple ta rea OUG tocmai
adopta te de Guvern)
Conf.Univ.Dr. Dinu Tanase
6
UCIN – Uniunea Cineastilor din Romania
In preambulul sugestii lor Uniunii Cineaştilo r la forma actuală a
Regulamentul ui pus in di scut ie, ţin em să reaf irm ăm ca teva cr it er i i ce
guverneaz ă ar ta şi pro duct ia cinematograf ic a. In acest sens, Comisia
de select ie a Cent rului Nat ional al Cinemato gr af ie i es te in vi ta tă să
re specte următo ar ele cr it er ii în legătu răcu valo area artisticăşi publicăa creatiei
filmului ca artăa spectacolului:
1. Valoar ea sce nar iul ui ca baz ă pri nci pal a a fiImu lui art ist ic, aut oru l fiind
che mat săasigure acţiunea film ului şi dial ogul corespunzător;
2. Să se pre zin te pri nci pal ii compon ent i ai ech ipe i de rea liz ato ri: reg ia,
cre ato rul de ima gine şi pro tag oni stu l (ac tor sau act riţă pri nci pal ă),
con form fisei de creaţie a fiecăruia;
3. Săse asi gur e solva bil ita tea produ c ător ulu i spre a se evita sup lim ent ări
ili cit e ale devizului;
4. Deţinăto ri i uno r Premii nat io nale sau int ern aţion ale imp ort ant e au
pri or ita te la acordarea de credite pe cei doi ani urmatori premierei.
7
Propunerile noastre privind modificarea unor articole din Regulamentul concursului
de select ie a proiec tel or cinematograf ice în vederea acord ării de credite
financiare directe au în vedere aplicarea consecventăa criterillor sus mentionate.
ORDIN nr. 2359-27.05.2008
Art 17 (2) formatădin 5 membri colaboratori externi
CORPUL REGULAMENTULUI
Art .6 .. .c ar e a caştig at o ses iune de selectie ………. CADE
Intr eba re: Cum vor apa re noi i pro duc ător i mai ale s în domeni ul scu rt -
metra jul ui ? Art.10 (3) se ada ugă Toate....
(5) ....pe baza motivatiei scrise ....scrisă
Argument: săse poatăcontesta decizia
Art.11 (1) se modifică
Tot oda tă, CNC va comunica suma maximăalo cat ăpen tru fie car e catego rie
şi suma maximăalocatăpentru dezvoltarea proiectelor de film.
(2) se modifică
Cuantumul maxim care se poa te alo ca unu i pro duc ător per soa na fi zic ăsau
jur idi căaut ori zate ca ata re rep rez int ămedia cos tur ilo r de pro duc tie pe anu l
ant eri or dar nu mai mult de 30% din suma alocatăpe categorie conform alin.(1).
Art.15 (4) se modifică
„..pot utiliza maximum 20%...
SECTIUNEA a 11-a
Ar t. 19 (2 ) - se an ul ea ză
(3) - se anu lea ză
(5) - se anuleaza
OBS. - Formal cei 5 membri tre bui e săcit eas cătoa te pro iec tel e. Opi nii le sunt
str ict ind ividua le (se nsu l) apa rtenen tei la Comisie pen tru car e semnea za că
răspu nd moral şi faţa opiniei publice.
8
Art .22 (1) .. si ai comis iei de lec to ri… . CADE
SECTIUNEA a III-a
Ar t. 27 (1 ) da căes te ca zu l
....autorul imaginii, autorul animatiei….
(6) a(… de a le efectua, la media tarifelor din industria cinematografică.
Având în vedere importanta acestui act legislativ in dezvoltarea creatiei noastre
cinematog raf ice , rei ter ăm ofe rta Uni uni i Cineaştil or, care reuneste 14 Asocia tii
pro fe sio nale din domeniu , insumand peste 900 membri cin ea şti , de a văsta , in
continuare, la dispoziţie prin delegaţii imputerniciti ai Consiliului Uniunii noastre.
Presedinte
acad. Mihnea Gheorghiu

partea a doua

AROFT – Asociatia Romana de Teatru si Film
1. Alin. (2) de la art. 17 se modificăşi va avea următorul cuprins:
„M in i st ru l Cult ur ii , Cult el or şi Patr im on iu lu i Naţio na l va nu mi , pr in or di n, o
comisie de soluţionare a contestaţiilor, formatădin 5 membri.”
Motivatie: modificare impusăde apariţia Legii 303/2008
2. La art. 19, alin.(1) litera b) se modificăşi va avea următorul cuprins:
„b) . o co mi si e de se le cţie a pr oi ec te lo r ci ne ma to gr af ic e pe nt ru pr od uc ţia
şi de z vol tarea d e proiec te, f ormat ă d in 3 membr i , la se c t iu n e a
f i lme lo r documentare.”
3. La alin. (1) al art. 19 se introduce litera c) cu următorul cuprins:
„c) . o comis ie de s ele cţie a pr oi ec te lo r ci ne ma to gr af ic e pe nt ru pr od ucţia
şi dezv ol tare a de pro ie ct e, form at ă din 3 membr i , la sec t iu nea
f ilm elor de animatie.”
Mot iva ţie : pun cte le 2 şi 3 sun t nec esa re dat ori tămodifi căril or din Leg ea
303/2008
4. La punctu l 1 al ar t. 26 li te ra c) se modi fi că şi va av ea următo ru l
cu pr in s: „e).decupajuI regizoral sau story board”.
Motivaţie: decupajul sau story board-ul (story board-ul se foloseşte mai ales
străinătate) dau o imagine mai clară asupra felului în care regizorul doreşte să
real izeze filmul . Este necesar ă aceast ă prevedere deoarece aj ut ă şi la
verificarea bugetului depus. La celelalte secţiuni nu este necesarăaceastămodifica re
… bugetul la scurt metraje este mult mai redu s, la documentar nu este vorba de o
regie gen film ficţiune, la animaţie in procesul de realizare a filmului se fac şi aceste
desene (story board).
5. Litera d) de la punctul 9 al art. 27, se abrogă.
Motiva ţie: este anormal ca in cazul regizorului străin săse puncteze numărul de
spectatori din ţara in care producătorul principal isi are sediul. In situaţia in care este
vorba de un producător din afara graniţelor României se produce o discriminare între
regizorul roman şi străin. Toţi trebu ie punctaţi cu aceeaşi măsură. Pe de altăparte
nu poţi compara numărul de spectatori din România cu cel din alte ţări.
6 . Li te re le a ) şi c ) de la punc tua l 8 al a r t . 2 7 se modi f ic ăşi vor
avea următorul cuprins:
"a ). înca sări le obţin ute ca urmare a vânzări i de bi le te în săli le de
cinemato gr af din România, pentru unul din filmele produse incepând cu anul 1997.
10
…………………………………………� �…………………………………………� ��…
………….
c) .su cc es ul comerc ia l pe nt ru ex pl oa ta re a în săli le de ci nemato gr af di n
st răin ăta te şi di fu zare a, ca urmare a închei er ii cont ra ct el or de achi zi ţie şi
difuzare, Ia postur ile de tel evi ziune din ţarăşi din str ăinătat e. În dec laraţiile
producăto ru lu i se vor menţiona expres document ele în baza căro ra au fo st
comp le ta te de cl ar a ţii le , da căac es te a se găse sc de pu se la CNC. In ca z
contra r, declaraţiile producător ulu i vor fi însoţite de documente le jus tif ica tive
(contrac te de dist ribu ire inte rnaţiona le - nu cele înch eiate cu agenţi de vânzare –
şi contra cte de difuzare la TV), împreunăcu copii dupăfişa contul ui analit ic al
fi lm ul ui /f ilmelo r menţiona t/menţiona te în de cl araţii , din ca re să re ia să
sumele încasate . In cazul te le vi ziunil or na ţionale suma minimăde cont ra ct
accept atăde la care se acordăpuncte este 100 de euro, exp rimaţi în Ie i la
cursul BNR din ziua efectuării plăţii.”
Motivatie: dac ăvorbim de succes comercial este normal săse puncteze sumele
incasate; pe de altă parte s-a constatat că la concursurile organizate au fo st
soli ci ta te puncte chia r şi pentru in trări Ia festiv alur i (număr de spectato ri) , dar
fărăîncasări pentru căfest ivalu l a hotărât sănu perceapăbile te de intrar e: s-au
descoper it şi situaţii în care s-au organizat promotii (bilete 1 leu) sau caravane
doar pentru a raporta număr de spectator i mai mare .. . Având în vedere căo
surs ă a fondul ui este re preze nt ată şi de rest ituirea creditul ui, aceast ă
modifica re este şi o măsurăde control dacăau fost incasati bani atunci, procentual,
trebuia virat şi la CNC suma aferentă.
7. Lit era a) de la punctu i 9 al art . 27 se modifi căşi va ave a următor ul
cuprins:
„a). încasările obţinute ca urmare a vânzării de bile te în sălile de cinematograf
din Români a, pent ru unul din fi lm ele re al iz ate dup ă 19 97; pe nt ru fi lm ele
re al iz at e în ai nt e de an ul 19 97 , CNC va ec hi va la în ca s ări le în ba za un ei
metodolo gi i aprobate de di re ct or ul genera l, pr in deci zi e, pe ba zăde date
statistice”.
8. Se introduc punctele 91 şi 92 la art. 27 cu următorul cuprins:
„91. declaraţia regizorului debutant, conform anexei 8c) la prezentul
regulament, în legăturăcu:
a. re cu no aşte re a in te rn aţio na lă pe nt ru un fi lm de sc ur t metr aj sa u
stu den ţesc rea liz at , la ale ger e: premii şi/s au sel ecţii la fe sti val uri de
f il me de ca tego ri a „A ” ac re dit at e de F. I.A .P .F. , co nf orm li st ei
comuni cate de către CNC, la fe sti val uri stu denţeşti , pre cum şi la alt e
festivaluri (ca de ex.de nişă, tematice, etc)
b. succes comercial pentru difuzarea la postu rile de tel eviziune, naţiona le
sau internaţionale care au achiziţionat filmul.
92. un regizor debutant nu poate săpart icip e, în aceeaşi cali tate , la un alt
proie ct cinematografic în situaţia în care filmu l său de debut nu a fost
predat la CNC, conform prevederilor legale.
11
Motivare: 91 realizeazălegătura între declaraţia regizorului debutant şi
anexa dupăcare se calculea zăcrit eri ile, 11c). Text ul actu al, ca urmare a
modificării Regulamentul ui iniţial, nu respectă această legătur ă, astf el
încât au fost create motive de contestaţie pe procedură. 92 rezolvă o
problemă, şi anume aceea că regi zori , care nu şi-au pred at film ul de
debut pentru care au fost punctati pe o anexăextrem de favorabilă(concepută
tocmai ca săîncu rajeze debuturi le) cont inuăsăcâştige puncte, pentru alte
proiecte, cu aceeaşi anexăgeneroasă, în detrimentul regi zori lor consacrati şi
fărăsăfacădovada debutulu i. Ca urmare jurizarea nu se mai realizeazăcu
aceeaşi măsură.
9. Lit. d) a alin. (1) de la art. 37 se modificăşi va avea următorul cuprins:
„d). lista proiectelor selecţionate pentru filmele documentare.”
10.La art. 37, alin.(1) se introduce lit. e) cu următorul cuprins:
„e). lista proiectelor selecţionate pentru filmele de animaţie”.
Motivatie: punctele 7 şi 8 au fost introduse pentru a face corelare cu Legea nr.
303/2008
11. La art. 43 se introduc aliniatele (11), (12) şi (13) :
„Art.43 (11). Prevederile alin.(1) nu se aplicăîn cazul în care proiectele sunt
realizate în co-regie.
(12). In situ atia în care regizorul unui proiect declarat câştigător este înlo cuit,
în con diţiile art . 46 din ord onanţă, nu este nec esa r ca nou l reg izo r, ang aja t
de către producăto r, să în trunească acelaşi puncta j, sau superior ,
re gizoru lu i menţionat la sesiunea de concurs.
(13). Prevederile alin . (12) se aplicăîn situ atii de boală, renunţare unil ater alăla
pr oiect sau dac ăproduc ăto ru l nu este mulţumit de acti vi ta tea re gizoru lu i
iniţial.”
Moti vare: core larea preveder ilor din Regulament cu art. 46 din ordonanţă.
având in vedere căîntre producător şi regizor existăun contract de angajare,
pot apărea diver genţe maj ore, reg izo rul se poa te imb olnăvi sau ren unţă
unil atera l la pro iect . In aceste sit uat ii , pro ducătoru l, care este
re sponsabil pentru creditul obţinut poate înlocui regizorul, motivat şi doar după
acceptul CNC-ului.
12. Alin. (3) de la art. 43, se modificăşi va avea următorul cuprins:
„(3). In analiza economico-fina nciarăîn vederea alocării creditelor dire cte
pentru producţie, Consiliul poate solicita expertiza financiară a unor experţi
independenţi sau speciali şti din cadrul Centrulu i Naţiona l al Cinematograf iei.
Avizul acestora , privind acordarea creditul ui, este, insă, unul neconform şi se
acordă cu respectarea punctului b) al alin.(2) de la art. 43. In cazul în care
Cons il iu l cons ta t ă di fe renţe majore în tre credit ul soli ci ta t de către
produc ăto r şi ex pe rt iza ec onomic o-fi na nc ia ră, ho t ărărea fi na lă se va
lu a do ar du păo discuţie cu producăto ru l şi re gizoru l filmul ui , pent ru a
12
in ţelege mai bine costurile producţiei. Hotărârea finalăaparţine Consiliului.”
Mot iva ţie: s-au con sta tat abu zur i ale a şa numit ei comis ii de exp erţi. Din
păcate, deşi regulamentul spune ca primul proiect primeşte suma solicitată, iar
pen tru următoa rel e se sta bi leşte un proce nt de scăder e, cu respe cta rea
def iniţei fil melor dif ici le şi de buget redus, respectiva comisie a diminu at
excesiv sumele, uneori chiar din necunoaşterea activi tăţi i de producţe. Ex.
proiecte de animaţie la care domniile lor au tăiat scenografia… deşi şi aceste
filme beneficiazăde aşa ceva, ca şi de costume, doar căaceste activi tăţi sunt
altfel realizate.
13.La art. 43 se introduce alin. (4) care va avea următorul cuprins:
„(4 ). În pe ri oa da de cl ar ată de cătr e Gu ve rn ul Români ei ca fi in d
pe ri oa dăde cr iz ăec on om ic ă, pr oi ec tu l ce l ma i bi ne pl as at nu po at e
ob ţin e mai mu lt de 2.000.000 lei”.
Motivaţie: acest art icol este vala bil doar pent ru perioada de criză, având
vedere căşi incasările la Fondul cinematografic vor scădea.
14.Alin. (3) al art. 54 se modificăşi va avea următorul cuprins:
„(3). Cre dit ul di re ct pent ru dezvol tare de pro ie ct nu va dep ăşi
pla fonul pr ev ăzu t de re glemen tări le comuni ta re în domeni ul
aj ut or ul ui de st at ac or da t sub formăde ajutor de minimis.
Motivaţe: De la 1 ianuarie 2007 legislaţia europeanăin materie de ajutor de stat ne
este direct aplicabilă şi, ca urmare, Iegea 143/1999 a fost abrogată. Textul
coreleazăacest tip de sprijin instituit prin OG 39/2005 cu Regulamentul CE nr.
1998/2006 al CE privind aplicarea art.87 şi 88 din Tratat referitor la ajutoarele de
minimis, precum şi cu Comunicarea Comisiei privind Cadrul comunitar temporar
pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanţare in contextul
actualei crize financiare şi economice (2009/C 16/01)
15.Se introduce art. 631 care va avea următorul cuprins:
„6 3i. Sp ri jinu l fi na nc ia r ne ramb ur sa bi l pe nt ru ca li ta te a ar ti st ic ă se
ac or d ăpr od uc ăto ri lo r şi re gi zo ri lo r un ui f ilm ca re a fo st se le cţio na t
or i pr em ia t la pre mi i le OSCA R, ale Academie i Euro pene de Fi lm
(EFA ) , la fest ivalur i i n t e r n a ţi o n a l e a c r e d i t a t e d e Fe d e r a ţi a
I n t e rn aţi o n a lă a As o c i a ţi i l o r Pr od ucăto ri lo r de Fi lm (F .I .A .P .F .) ,
la fe st iv al ur i re cu no sc ut e de OSCAR şi EFA.”
Mofivaţie: modificarea alin. (1) de la art. 28 prin Legea nr. 303/2009 riscăsăpună
in pericol fondul prin consumarea acestu ia doar pe spri jin pent ru festivaluri
agreate de CNC. Initial textul din L 328 a fost gandit ca acest sprijin sa premie ze
pe cei care au rezu ltate not abi le; modificarea insa des chide enorm de mult
lista...
16.Litera e) de la art. 69 se modificăşi va avea următorul cuprins:
13
„e ) . să as igu re un min imum de 6% di n numărul an ua l de
sp ec ta col e cu produc ţi i cinematogr afi ce real iza te conform
preve de r i lor Ordonantei Guvernul ui nr . 39/2005, aprobată cu
modi fic ări şi comple tări prin Legea nr . 32 8/ 20 06 , şi al e pr ez en tu lu i
Regulament , din ca re ce l puţin 2% la or el e de maximăaudienţă.»
Motivaţie: S-a constatat căexistăagenţi economici care solicităbani din 6 în 6
luni pentru funcţionarea cinematografului, dar nu fac nimic pentru promovarea
filmului realizat în baza ordonanţei; din păcate o decizie de director, care nu a fost
dată, este compensatăprin aceastămodificare.
17.La art. 69 se introduc lit. f), g), h) şi i) cu următorul cuprins:
„f) . să di fuzeze filmele re al iza te în baza Ordonanţei Guvernul ui nr .
39/20 05, aprobatăcu modifi cări şi comple tări prin Legea nr. 328/20 06, şi
ale pre zentul ui Regulament , cel pu ţin t imp de dou ă săpt ămâni , iar
acest lucru s ăf ie demons tra t prin rap ort area şi vir area sumelor afere nte
con tra ctu lui încheiat cu distribuitorul filmului. „
g) . să or ga ni ze ze , ce l pu ti n od at ă pe an , un pr og ram de ed uc aţie
cu lt ur al ă, fărăîncasări.
h) . sp ri ji nu l f in an ci ar ne ra mb ur sa bi l nu se va ac or da , în si tu aţia în
ca re exp loa tan tu l este, în ace la şi tim p, dis tr ibu ito r şi/sau pro duc ător al
unu i film şi or gani ze az ăpromoţii în legătu răcu ac el fi lm (e x. bi le te de
in tr ar e cu 1 le u) de câ t da că fa ce do va da că a or ga ni za t asemen ea
promoţii pe nt ru un număr de cel puţin 3 alte filme realizate în baza
ordonanţei şi care nu au fos t scrise şi/s au regiz ate de către acţion arii firme i
deţinătoa re a sălii de cinema, şi nu au fo st pr od us e şi/ sa u di st ri bu it e de
cătr e pe rs oa na ju ri di căîn ca uz ă, sa u de către firme afiliate.
Motivaţie: s-a constatat că, deşi acest sprijin se acordă, filmul realizat în condiţiile
ordonanţei nu se bucurăde vreo mai mare atenţie. in plus au apărut promoţii cu
bilete de 1 leu!
18.Se introduce art. 691 cu următorul cuprins:
„Art . 69 ’ . Cent ru l Naţional al Cinemato gr af ie i are ob liga ţia s ăveri fi ce
da că benef iciar i i spr i j inului f inanciar nerambursabi l pent ru
func ţionarea cinemato gra ful ui de artă s-au afl at înt r-una din situaţiile
menţion ate la lit . h) de la ar t. 69 . Da că se co ns ta tă ex is te nţa ac es to r
si tu aţii , în co nf or mi ta te cu le gi slaţia comuni ta ră, spri jinul financ ia r
ne rambur sabi l acordat va fi decl ar at ajutor de stat ilegal.”
Mot iva ţie: cor ela re cu leg islaţia eur ope an ăin materi e de aju tor de sta t,
indiferent dacăacesta este ajutor de minimis, sau nu.
19.Lit.c) de la art. 70 se modificăşi va avea următorul cuprins:
„c) . pro gramarea filmelor de art ă, inc lus iv a cel or rea liz ate în baza
ord ona nte i, pentru ultimele 6 luni.”
Motivaţie: corelare cu art. 69 din Regulament, mai ales căacest sprijin s-a
14
instituit tot in favoarea filmului realizat in baza ordonanţei.
20.Alin. (4) de Ia art. 74 se modificăşi va avea următorul cuprins:
„( 4) . Ac or da re a sp ri ji nu lu i fi na nc ia r ne rambur sa bi l nu va de păşi
pl af on ul prevăzut de re glement ări le comuni ta re în domeni ul aj ut or ul ui
de st at acordat sub formăde ajutor de minimis.
Motivaţie: De la 1 ianuarie 2007 legislaţia europeanăin materie de ajutor de stat
ne este direct aplicabilăşi, ca urmare, legea 143/1999 a fost abrogată. Textul
coreleazăacest tip de sprijin instituit prin OG 39/2005 cu Regulamentul CE nr.
1998/2006 al CE privind aplicarea art. 87 şi 88 din Tratat referitor la ajutoarele de
minimis, precum şi cu Comunicarea Comisiei privind Cadrul comunitar temporar
pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanţare in
contextul actualei crize financiare şi economice (2009/C 16/01).
21.Se introduce alin. (3) la art. 76 cu următorul cuprins:
„(3) . Solicit ările de spri jin fina ncia r nerambursabi l acordate în conf ormitate
cu se cţiu ni le II l şi IV din prezentu l Regulament , nu sunt supuse
preveder il or pri vind intens ita tea aju tor ulu i de sta t sta bil it prin
Comuni carea Comis iei către Consil iu, Par lament ul European şi Comite tul
Regiun ilo r in legătur ăcu unele aspecte legale pr ivi nd cinematografia şi
operele audiovizu ale (COM(2001 ) 534 final, acesta din urmăfiind un ajutor
de stat notificat.”
Motivaţie: experienţa a dovedi t căcele douăscheme sunt confun dat e, iar
sprijin ul financiar nerambursabil acordat este supus intensităţii de 50% ceea ce
este greşit. Acest tip de sprijin este supus doar condiţiei ref eritoa re la
aj ut or ul de mi ni mi s şi nu ce lo r ca re se re fe ră la aj ut or ul de st at in
cinematografie, şi care trebuie notificat.
22.Se introduce alin. (3) la art. 76, cu următorul cuprins:
„(3 ). In co nf ormi ta te cu pr ev eder ile comuni ta re în domeni ul aj ut or ul ui
de mi ni mi s, în ca zu l ac or d ări i sp ri jinu lu i fi na nc ia r ne rambur sa bi l,
ju st ifi ca re a che ltu iel ilo r efe ctu ate se face doa r în Iim ita spr iji nul ui
finan cia r neramburs abi l obţinut.”
Motivaţie: din cauza necunoaşteri i legi slaţiei europene, ajut orul de minimis
este confundat cu ajutorul de stat aprobat în baza unei scheme notificate.
15
Anexa nr. 8a)
DECLARAŢIA REGIZORULUI*)
în legăturăcu unul din filmele realizate în carieră
1. Încasări le obţin ute ca urmare specta to ri lo r plăti to ri înre gis tr at i în săli le de
ci nemato gr af di n ţar ăpe nt ru un ul di n fi lm el e re al iz at e în ca ri eră(l a al eg er e)
[pentru fi lmele rea liz ate in ain te de 199 7 se va tin e con t de modali tat ea de cal cul
a CNC**)]
Ti tlu l filmul ui .....................premie ra/anul
Incasări ..............
2. Re cu no a şte re a in te rn aţio na l ăpe ntr u un ul di nt re ult im el e do u ăf il me
realizate, cu cel mai bun palmares (la alegere)
Ti tlu l filmul ui ...................
a) premii la fe st iv al ur i in te rn aţio na le ac re di ta te of ic ia l, co nf orm li st el or
Consiliului Naţional al Cinematografiei
- festivalul/anul
b) selecţii la fe stiva lu ri in te rnaţion ale acre di ta te conform listelor Consiliului
Naţional al Cinematografiei

partea a treia

SCIRO - SOCIETATEA CINEAŞTILOR INDEPENDENTI
Comunicăm unele observaţii – propuneri făcute de membrii noştri.
• Art. 1 (3) „sprijin financiar nerambursabil” lit. a) c) - „succes de public”
OBS. fărăobiect.
în ultimii ani, numărul spectatorilor la un film, deci recuperări financiare
nesemnificative, nu pot fi considerate „succes de public”.
• Art. 14. – Dosarul de scenariu...
1. pentru filme de lung metraj de ficţiune:
se modificăastfel
Lit. a) scenariul regizoral - decupajul - cronometrat.
2. se separăîn sub capitole.- filme* ficţiune * documentare; * animaţie
(domenii specifice; nu este legăturăde specie)
Pentru filme documentare, se completeazălit. d) (...) locuri de filmare...
Pentru filme de animaţie, se completează
lit. e) Se prezintăgrafica personajelor – caracterelor principale.
• Art.15.modificăricuprecizarea noţiunilor (existente înLegea8/1996 -art.65,66,68)
1. lista cu autorii filmului: regizorul; autorul (autorii) adaptării după opere
pre exist ent e; autor ul (au to rii ) sce nariu lui origina l; aut or ul (au to rii )
dia log uri lor ; dup ă caz; aut oru l muzic ii spe cia l cre ate ; aut oru l (au tor ii)
graficii pentru filmele de animaţie.
2 se modificătextul dupăcumurmează..
în cazul adaptării dupăopere preexistente.
a) Pro ducător ul filmu lui pre zin tă con tra ctu l de ces iune înc hei at cu
tit ula rul (ti tul ari i) dre ptu lui de aut or al operei (op ere lor ) litera re
pre exi ste nte sau cu moşten ito rii leg ali . Fac excepţie ope re pre exist ent e
trecute în domeniul public.
b) în cazul muzicii adaptatădupăopere preexistente. Se
aplicăprevederile de la lit. a)
6. se completeazăb) astfel.-
b) con tri but iile co-pro ducător ilo r sau cof inanţato ril or, ver ifica te pri n:
documente de bonitate financiarădin ţarăsau străinătate, (...)
• Art. 16 se renumerotează
Pct. (3) (4) (5) (6) (7) (8) se abrogă.
• Art. 18. comisii separate pentru documentar şi animaţie
• Secţiunea a VI-a (...) dezvoltarea proiectelor de film.
Propunem comisi i separa te: filme lm. fi cţiun e, documenta re, animaţie.
(OBS. Nu cunoaştem specialisti a toate experţi.)
(3) In cazul proiectelor cu adaptare după opere preexistente, se impune
acordul de principiu al autorilor titulari de drepturi sau al moştenitorilor legali.
(OBS. Se aprobăproiectul, se finantează, se consumăfondurile si autorul operei
preexistente sau moşteni tori i nu sunt de acord, post factum. – Cazul Radu
Tudoran – Adrian Popovici)
Art. 27. - Pct. (2) se abrogă.
• Art. 36.
21
2. se completeazăastfel:
2. promovarea cop roducţiilor cinematog raf ice la care reg izo rii sunt din
România.
• Art. 38 şi altele.
Termenele de 24 de lun i, alt ele de 3 ani , (ar t. 47) sun t exc esi v de lun gi.
(OBS. Se încurajeazăspecularea bancarăa sumelor alocate.)
( OBS. In productia socialistăde filme se acordau termene medii de finanţare si
productie: 3 luni - Pregătire,. 12 săptămâni - Filmare,. 3 luni
- Montaj, Sonorizare, Copie standard, Derogări se făceau pentru filme de mare
amploare, dupăcaz.)
• Art. 45. - (2) se completeazăla sfarşit..... dacăregizorii sunt români.
• Art. 48. - (1) a) OBS. acordarea a 50% din creditul direct „la inceputul perioadei de
pregătire” care se poate lungii intenţionat nedefinit, este o mare eroare financiară,
cu încurajarea speculatiior depozitelor bancare.
• Corectăeste o repartiţie de10% la intrarea în pregătire, cu eşalonare ulterioară,
cu prezentarea justificatăa operaţiunilor şi a cheltuielilor
• „la inceputul perioadei de filmare” se completeazărata la 40 %. Se acordă
încă30% la jumătatea perioadei de filmare.
• 20 % pentru post producţie. 10 % la predarea copiei standard. Eşalo narea
tre buie reviz ui tă conform exp erienţei exi ste nte în lum e, con form realităţii
cheltuielilor pe perioade.
Perioada de filmare este cea mai costisitoare.
Mircea Muresan
22
Asociatia Exploatantilor de Sali de Cinematograf
In primul rind sustinem creerea in subordinea Centrului National aI
Cinematograf iei , a unei comisi i investita cu putere jur idica de verificare a
operato rilor economici ce sunt obligati conform Legi i cinematograf iei sa
contribuie la fondul Cinematografic.
O mare nedreptate in legea cinematograf iei este lega ta de finantarea
directa de catre operatori economici care au creat in piata un monopol datorita
lipsei de transparenta si echitate a legii. Exista postur i de tel eviziune care
condiţione ază vânzarea minutelor de public itate către agenţiile de
public itate ce pot part icipa dire ct la finanţarea unor proiecte de spri jinirea cu
prio rita te doar a anumitor proiecte sau a anumitor producători. In acest fel
considerăm că, deşi legea cinematograf iei a fost gândită şi reda ctatăastf el
încât toţi producători i săaibe şanse egale, finanţarea dire ctăface ca uni i
dintre aceştia „săfie mai egali decât alţii” în faţa legi i. Din acea stăcauză
existăproiecte care nu se pot fin aliza, ştiu t fiind faptul căCNC nu poate
finanţa cu mai mult de 50% din bugetul film ului (conform unei directive
europene în materie de ajutor de stat în domeniul cinematograf iei) , cu excepţia
filmelo r dif ici le sau de buget redu s. Din aces t motiv, legiu i tor ul a crea t
posibi lita tea ca proiect ele declara te câ ştigătoare la concursuri le organi zate
de către CNC săpoatăprimi şi finanţare dir ect ă. In vede rea su st in er ii in
mod ec hi ta bi l a pr oduc ti ei de fi lm romane sc pr in real izarea tutu ror
proiecte lor castigatoare ale concursu lui de scenarii din cadrul Centrului
National al Cinematografiei, propunem urmatoarele;
Oper at or ii ec onomic i ment io na ti in Le ge a Ci nemato gr af ie i la Ar t ico lu l
13, alinia tul 1 lit . a) b) c) si d) sunt obliga ti s a sustina prin finantare directa
din suma de 1,5% din contributia sa la fondul cinematografic toate proiectele
cinematografice castigatoa re ale concursul Cent rulu i Nationa l al
Cinematograf iei cu un procent egal cu procent ul anuntat de Centrul Nati onal
al Cinematograf iei la sesiunea de concurs de scenarii la care produc ator ul a
castigat sesiune a. Finanta re ce poate fi urmarita de catre serviciul de
contabilitate al Centrului National al Cinematografiei.
Filmul de autor cat si filmul de arta au un loc insemnat in productiile
cinematografice din toate tar ile . Din pacate cinematogra fia ca or ice
act ivit ate cultura la are nevo ie si de sustine re financiara proprie . Tinand cont
de aceste lucruri Regulamentu l de concurs trebuie sa ia in cons iderare si
filmul cu succes de casa, in asa fel ca sumele incasate din prin succesul filmului
sa improspateze fondul pentru sustinea a cat mai multor productii de film.
Sustinerea coprodu ctii lor cu case de film stra ine (mai ales a filmulu i de
audient a). Daca prod uctia unui film se va desf asura in prop ortie de 80% pe
terito riul Romanie i, este un film de casa si acopera in prop ort ie de 90%
forta de munca autohton a, aceste proi ecte ar treb ui sust inute avand in
vedere ca acesti bani vor aduce implici t fonduri mult mai mari de product ie
ce se vor chelt ui in tara din partea produ cato rilor stra ini. In acelas i timp
fiind un film de casa sansele de recuperare a banilor sunt mult mai mari.
23
ASOCIAŢIA ROMÂNA DE FILM INDEPENDENT (A.R.F.I)
Asociaţia Românăde Film Independent face urmatoarele propuneri de modificare
a Regulamentului de concurs de proiecte cinematografice al Centrului Naţional al
Cinematografiei (CNC):
1. Sa existe criterii de eligibilitate a membrilor comisiei de selectie atat de scenarii cat
si a membrilor comisiei economice, clare, concise din care sa reiasa expertiza celui
care evalueaza un scenariu sau un buget. Din comisiile de selectie sa poate face
parte si experti din strainatate. Sa existe criterii care sa precizeze conflictul de
interese si incompatibilitatile functiilor sau pozitiilor cu cele de membru in comisia
de evaluare.
2. Membrii comisiei, sa fie alesi pe baza expertizei lor in domeniu si sa nu aiba legaturi
comerciale cu casele de productie aplicante in concurs. Un membru al comisiei nu
ar trebui sa aiba voie sa participle la urmatoarele doua sesiuni ale concursului CNC.
Se vor evita astfel reciprocitatile.
3. Membrii comisiei de selectie, de la toate sectiunile, sa-si faca publice notele si
comentariile privitoare la toate proiectele inscrise in concurs. E asigurata o
transparenta care probeaza profesionalismul membrilor comisiei.
4. Concursul sectiunii de scurt metraj sa aiba criterii de punctaj diferite de cel de lung
metraj. Sa existe comisie de evaluare separata si un sistem de punctare separat.
Sa reprezinte debutul mic – criteriile de punctaj al regizorului care nu a realizat
debutul in lung metraj sa fie identice cu cele pentru debut in lung metraj. Pentru ca
trebuie sa existe acces egal la resurse, nu se impiedica participarea la concursul de
scurt metraj al regizorilor care au debutat sau au filme de lung metraj, dar punctele
obtinute cu lung metrajele sa nu se ia in considerare, pentru a se evita conditii de
concurenta neloiala si crearea unor pozitii favorizare prin care se blocheaza accesul
tinerilor cineasti la resursele publice.
5. Ponderea scenariului in calculul punctajului unui proiect de scurt metraj sau debut
in lung metraj sa fie mai mare, de 70% din ponderea totala de 100%. Ponderea
criteriilor sa fie de: 70% scenariu, 20% calitatea regizorului – evaluata numai pe
baza scurt metrajelor realizate si 10% calitatea producatorului.
6. In cadrul sectiunii de lung metraj, propunerea ARFI, privind ponderea criteriilor sa
fie astfel: 60% scenariul, 30% calitatea regizorului si 10% calitatea producatorului.
7. Un producator ar trebui sa fie obligat sa returneze banii catre CNC de la prima
incasare si nu dupa 7 (sapte) ani.
8. realizat un sistem de penalizare a insuccesului, atat al regizorilor cat si al caselor de
productie care au realizat filme cu insucces la box-office sau absente in festivaluri
internationale, in asa fel incat regizorii si producatorii respectivi sa nu mai obtina la
fel de usor alta finantare. De exemplu, dupa ce un regizor a realizat un insucces, sa
i se interzica sa mai participe in urmatorii patru ani la un alt concurs CNC. Decizia
referitoarea la calitatea unui film, trebuie sa apartina unei comisii alese in acelasi
mod precum comisia de evaluare a proiectelor.
9. Atata timp cat exista mii de festivaluri pe mapamond, ar trebui sa puncteze fiecare
selectie, cu mentiunea ca festivalurile importante trebuie sa puncteze mai mult. Insa
lista festivalurilor importante, trebuie revizuita, in asa fel incat sa nu mai existe loc
de interpretari atunci cand sunt mai multe festivaluri din acelasi oras: trebuie
mentionat numele exact al festivalului si site-ul oficial al acestuia. In plus, trebuie
reconfigurata ponderea de importanta a unor festivaluri, in asa fel incat Festivalul
de la Cairo sa nu puncteze egal cu Festivalul de la Cannes si festivalurile de film
documentar de clasa A sa puncteze mai mult.
10. Bugetele aplicantilor in concurs sa fie admise numai cu expertiza unor evaluatori
financiar contabili independenti. Preturile componente ale bugetelor echipamentelor
24
inchiriate, camerei, postproductiei, onorariile personalului echipei de productie sau
aporturilor in natura si servicii, sa se apropie cat mai mult de preturile pietei.
Comisia de evaluare economica trebuie sa aiba cel putin 3 oferte, pentru diferite
perioade de filmare: 10 zile, 24 zile, 40 zile, care sa reflecte corect discounting-urile
acordate.
11. In cazul unor echipamente proprii sa se prezinte situatia de inventar a acestora,
care sa reflecte corect gradul de amortizare fizica si morala. In acest fel se evita
supradimensionarea artificiala a bugetelor si, implicit marirea artificiala a procentului
de pana la 50% acordat de CNC, care in multe situatii este bugetul total al unui film.
Credem ca aceste elemente pot sta la baza imbunatatirii actualului regulament.
Presedinte ARFI
Ciprian Alexandrescu
ARFI – Asociatia Romana a Filmului Independent
ln numele Asociatie i Romana a Filmului Indepenent va transmitem
amendamentele noast re legate de regulamentul de concurs al CNC.
Mentionam ca propunerile prezentate reprezinta opinia generala a unui grup
de tineri regizori de film din care fac parte Ciprian Alexandrescu, Gabriel
Achim, Paul Negoescu, Adina Pintilie, Vlad Trandafir, Stanca Radu, lulia
Rugina.
• Plecand de la gestul lui Mungiu de a face publice comentariile si notele lui
privitoare la proiectele castigatoare, gasim ca ar fi util ca toti membrii
comisiei de select ie, de la toate sectiunile, sa-si faca publice notele si
comentariile privitoare la toate proiectele inscrise ln concurs. E asigurata o
transparenta care sta ca proba a profesionalismului membrilor comisiei.
• Scurtmetraju l trebuie judecat diferit de lungmetraj (comisie separate, sistem
de punctaj separate) — sa fie judecat ca o forma de debut si sa sprijine
25
regizorii debutanti (care nu au facut un lungmetraj). Regizorii care au un
lungmetraj la activ, sa nu puncteze cu acel lungmetraj, ci doar cu
scurtmetrajele realizate anterior)
• Ponderea scenariulu i in calcu lul notei unui proie ct de scurtmetraj sau debut
trebu ie sa fie mai mare: 70% scenariul, 20% calitatea regizorului si 10%
calitatea producatorului
• Pentru sectiunea de Iungmetraj, ponderea calitatii regizorului trebuie sa fie mai
mare: 60% scenariul, 30% calitatea regizorului si 10% calitatea producatorului
• Membrii comisiei, sa fie alesi pe baza expertizei lor in domeniu si sa nu aiba
legaturi comerciale cu casele de productie aplicante in concurs. Un membru al
comisiei nu ar trebui sa aiba voie sa participe la urmatoarele doua sesiuni ale
concursului CNC. Se vor evita astfel reciprocitatile.
• De avut in vedere un sistem de penal izare a regizorilor care au realizat in
trecut filme de lungmetraj apreciate ca rebutur i prin absenta din festiva lurile
interna tionale si insucces de box -office, in asa fel incat regizorii respectivi
sa nu mai obtina la fel de usor alta finanta re. De exemplu, dupa ce un
regizor a realizat un rebut, sa i se interzica sa mai participle in urmatorii patru
ani la un alt concurs CNC. Decizia referitoarea la calitatea unui film (daca este
rebut sau nu), trebuie sa apartina unei comisii alese in acelasi mod precum
comisia de evaluare a proiectelor.
• Atata timp cat exista mii de festivaluri pe mapamond, ar trebui sa puncteze
fiecare selectie, cu mentiunea ca festivalurile importante trebuie sa puncteze
mai mult. Insa lista festivalurilor importante, trebuie revizuita, in asa fel incat
sa nu mai exista loc de interp retari atunci cand sunt mai multe festiva luri
din acelasi oras: trebuie mentionat numele exact aI festiva lului si site -uI
oficia l al acestuia ln plus, trebuie reconf igurata ponderea de importanta a
unor festiv aluri, in asa fel incat Festivalul de la Cairo sa nu puncteze egal cu
Festivalul de la Cannes si festivalurile de film documentar de clasa A sa
puncteze mai mult.
• Un producator ar trebui sa fie obligat sa returneze banii catre CNC de
la prima incasa re si nu dupa sapte ani.
26
ASOCIATIA DOCUMENTOR
Propuneri modificare Regulament CNC
1. Consideram ca treb uie elim inata posi bil itatea ca regi zori i si prod ucat orii sa poata
puncta cu re zu lt at el e fi lm el or lo r de fi ct iune in ca zu l in ca re co nc ur ea za la
se ct iune a fi lm documentar. Actualul sistem de punctaj dezavantajeaza clar realiza torii
de film documentar, ale caror rezultate nu pot fi cuantificate – spre exemplu – dupa
numarul spectatorilor din salile de cinema.
2. Adaugarea pe lista de festivalu ri luate in considerare in stabilirea punct ajului de
proie ct a celor mai importante festivaluri internationale de film documentar si cotarea
acestora conform semnificatiei lor pentru comunitatea profesionala [vezi lista anexata];
renuntarea la impartirea conform criteriilor FIAPF si alegerea unei impartiri pe categorii
1,2,3 similara si modului in care aceste festivaluri puncteaza, ca importanta, pe grila de
punctaj.
3. Acordarea unui spri jin financiar egal pentru dezvoltarea proiecte lor de film de
fictiune si a celor de film documentar
La ult imele concursur i, acest sprijin a fost inf erio r in cazul proiectelor de film
documentar. Discriminarea nu poate fi argumentata, fiind clar ca, de multe ori, partea
de cercetare, pregatire si investigatie pentru un film documentar presupune cel putin
tot atatea mijloace si timp investit ca si un proiect de fictiune.
4. Expert iza teh nica asupra bugete lor de productie ar tre bui efe ctu ata ina inte de
decizia comisiei de sele ctie a scenariilo r asupra clasamentulu i. Consideram ca
situ atia actuala – in care expertiza tehnica in vederea alocarii creditelor directe are loc
dupa notarea scenariilor – distorsioneaza pur si simp lu clasamentul si s-a desf asurat
de obicei int r-un mod partizan. Deasemenea, expertiza bugetelor de film documentar
trebuie sa tina cont de specificul productiei contemporane de film documentar.
5. Examin area po si bi li ta ti i de a in fi in ta un fond sp ec ia l pent ru film document ar
si experimental garantat de Minis terul Cultu rii si Cultelo r si presupunind o posib ila
reorganizare institutionala in cazurile Sahiafilm SA siEditura Video. In momentul de fata,
acestea sunt singurele case de productie proprietate de stat din Europa.
ln fine , DocuMentor apreciaza ca esentiala respectarea preve deri i legale ca in
fiecare an sa existe doua sesiun i de concurs. Prin urmare, desi este evident ca in
Regulamentul de concurs trebuie facute schimbari periodice, consideram ca ele nu
trebuie folosite ca pretext pentru amanarea/anularea unor sesiuni de finantare.
Florin lepan Alexandru
27
S.C. CLASIC STUDIO
Domnule Ministru, in vederea elaborari i noului Regulament privind
concursul de scenarii cu finantare partiala CNC, in calitatea mea de regizor de
film de animatie, ce am lucrat dupa 1989 cu mari studiouri din Europa si am
castigat concursul CNC din 2008 sesiunea I, imi permit sa va fac cunoscute cateva
observatii privind filmul de animatie, observatii ce pot ajuta la elaborarea noului
Regulament:
Filmul de animatie are traditie in Romania, fiind cel care a adus primul premiu
„PALME d’OR”. A trebuit sa treaca o jumatate de secol pana sa il putem castiga
pe al doilea.
Filmul de animatie este comercializabil. Multimea canalelor TV specializate in
difuzarea acestui gen de film, demonstreaza interesul de care se bucura pe plan
mondial.
Dupa 1989 filmul de animatie nu a mai primit finantare de la stat, cei mai talentati
artist i romani emigrand in marile studiouri din lume. Formarea unui animator
costa mult si necesita o pregatire speciala. Pierderea acestor talentati artisti
nu a mai putut fi compensata.
De cativa ani fimul de animatie a inceput sa aiba acces la fondurile CNC, dar
intr-o forma defectuoasa: finantarea era acordata filmului de scurt metraj in
devalmasie pentru filmul documentar si filmul de animatie. Documentarul
beneficiind de un lobby mult mai puternic, lua partea leului. Mi-au trebuit ani de
munca de lamurire, atat cu Ministerul Culturii cat si cu Comisia Parlamentara
pentru Cultura si Arta, pentru a se intelege ca filmul de animatie este un segment
al culturii noastre la fel de important ca si celelalte arte, necesitand ac ordarea
unui buget separat. Cand in sfarsit s-a aprobat separarea bugetelor, au aparut
alte probleme. Comisiile de evaluarea a proiectelo r nu sunt constituite din
specialist i. Creditele respective putand fi accesate, pe cai mai mult s-au mai
putin misterioase, de persoane care nu au nicio pregatire in acest sens, atat ca
regizori cat si ca producatori.
In privinta notarii scenariului, regizoru lui si a producatorului , fiecare are
importanta lui; scenariul sta la baza filmulu i, regizorul il pune in opera, iar
producatorul sustine cu 50% din deviz. Pot fi zeci de scenarii, multi producatori,
mai mult s-au mai putin specializati, multi tentati mai ales de sprijinul CNC, dar
regizori sunt putini. Dintre acestia si mai putini sunt cei valorosi.
Valoarea operei o da ecranul si nu alte forme ce tin de oratorie, drept sau calcule
economice.
Un premiu inter natio nal de mare importanta obtin ut de un regizor, confera
garantia calita tii viitoa relor opere si trebuie sa ii acorde priori tate in obtinerea
credit ului CNC. Este aberant sa o ia mereu de la inceput. Cinematograful
nostru poate fi cel mai bun din lume, dar si lumea trebuie sa creada asta.
Recunoasterea inseamna premii, iar premiile trebuie sa confere avantaje.

cam ce se propune vizavi de note si proportia lor:

Propunere UPFAR
calitatea scenariului 60%, calitatea regizorului 20% si calitatea
producatorului 20%
5. Reintroducerea pragului notei 7 dupa prima etapa a concursului, ast fel
incat nu toate proiectele sa fie promovate in etapa a doua—practic, reformularea Art. 34 (1) si adaugarea:
(1) Scenariile sau descrierile de proiect care nu au obtinut cel putin media finală7,
vorfi eliminate din concurs.

Propunere ARFI:
Ponderea scenariului in calculul punctajului unui proiect de scurt metraj sau debut
in lung metraj sa fie mai mare, de 70% din ponderea totala de 100%. Ponderea
criteriilor sa fie de: 70% scenariu, 20% calitatea regizorului – evaluata numai pe
baza scurt metrajelor realizate si 10% calitatea producatorului.
6. In cadrul sectiunii de lung metraj, propunerea ARFI, privind ponderea criteriilor sa
fie astfel: 60% scenariul, 30% calitatea regizorului si 10% calitatea producatorului.

Keep,

cu cine vorbesti?
:)

cu nimeni :)
tot mai putini de pe aici sunt interesati de lucrurile astea.
in schimb, merg bine topicurile otv :P

ai dreptate cu topicurile otvX(

Tu vb ma? Ai terminat cu agricultura?

efoart e greus acitest i cum a fost trecut din pdf aici
stiu ca e din vina pdf-ului
am convertit fisierul pdf in txt, nu e perfect dar poate ajuta
http://s6.transfer.ro/storage/transf...e53b0a5e15.zip

ms de informatie keep. Am citit asa pe sarite, interesante propunerile

Asta-i cam aia a noasträ, cu disocierea.
Dea Domnul!

(Keppy, am întârziat c-am tinut un curs intensiv, 6 ore-n sir. Sunt cäpiat - da' a meritat.)

si asta e o propunere interesanta:

"De avut in vedere un sistem de penal izare a regizorilor care au realizat in
trecut filme de lungmetraj apreciate ca rebutur i prin absenta din festiva lurile
interna tionale si insucces de box -office, in asa fel incat regizorii respectivi
sa nu mai obtina la fel de usor alta finanta re. De exemplu, dupa ce un
regizor a realizat un rebut, sa i se interzica sa mai participle in urmatorii patru
ani la un alt concurs CNC. Decizia referitoarea la calitatea unui film (daca este
rebut sau nu), trebuie sa apartina unei comisii alese in acelasi mod precum
comisia de evaluare a proiectelor".

Da, e valid si fezabil.
Cu o precizare:
"Festivaluri internationale" înseamnä Cannes, Oscar, Berlin, Venetia, Cairo, Vorkuta, Ushuaia, Kinshasa, etc. O metodä de calificare si a ästora.

noi amanunte in privinta regulamentului CNC:

http://www.cncinema.abt.ro/Files/Documents/fls-870.pdf

http://www.cncinema.abt.ro/Files/Documents/fls-867.pdf