Tu sã nu vorbeºti! (Despre critica de film)
 

Ideea acestei dezbateri mi-a venit pornind atât de la propriul meu statut dual (am studiat regia si am fäcut douä filme acum 15-20 de ani, iar acum scriu analize critice), cât si de la multiple alte reactii fatä de cronicile cinematografice. Mie, personal, mi s-a reprosat uneori cä n-am nici un drept sä critic, fiind regisor, nu teoretician (si, deci, "cu ce drept îmi critic colegii? Din invidie?" etc.). Altor critici, strict "de meserie", li se räspunde: "Cu ce drept îi critici pe altii, când tu n-ai fäcut film în viata ta?" Mai existä si opiniile populiste care recunosc numai rolul exclusiv de critic al publicului - sau, la antipozi, cele elitiste conform cärora critica nu poate functiona decât de sus în jos, pe linie profesionalä (de pildä, doar Pita l-ar putea critica pe Barna, doar Mungiu pe Pita, doar Mihalkov pe toti românii, si doar un Chaplin, Tarkovski sau Bergman, pe toatä lumea) si asa mai departe...
Hai sä vedem cine ce are de zis.

O cronica e parerea unui om despre un film. Atata tot. Filmul nu e o ecuatie matematica care trebuie rezolvata. Daca Ion se uita la un film de Bergman si i se pare cel mai prost si plicticos film vazut vreodata, atunci zece mii de critici n-o sa schimbe ceea ce simte. Cel mult o sa-l impiedice sa recunoasca ce crede cu adevarat.

Ca sa folosesc un englezism, exista o chimie speciala intre film si privitor. Spectatorul trebuie sa regaseasca ceva din el in film, o dorinta constienta sau inconstienta (ce misto ii pocneste Van Damme, asa i-as da si eu la sefu' fut...-i), imagini si personaje familiare care sa-i trezeasca emotii, mai rar chiar elemente estetice care corespund unui simt interior inefabil. Sunt lucruri care nu se pot cuantifica, degeaba mi se pare mie ca blonda din rolul principal e superba, daca tie iti plac brunetele.

Bun si acum sunt convins ca Pitbull o sa zica: ia stai o clipa! Eu am studiat, am vazut mii de filme, ba chiar am facut filme. Cu siguranta sunt mult mai capabil decat altii sa apreciez valoarea unui film. In cazul asta l-as intreba care e valoarea lui Bergman pentru Ion? Doua ore de plictiseala cumplita? Heh, poate pentru Ion nu, dar cu siguranta sunt multi oameni culti care au gasit o satisfactie profunda si o experienta originala in filmul acela si de acolo provine valoarea. Ok, dar sunt si mai multi care au ras de s-au prapadit la ultima comedie clonata de la Hollywood. Oare nu e asta ceva mai de valoare? Oamenii au iesit relaxati, au petrecut o seara placuta, asta isi doreau.

Si atunci ajung sa intreb: cum adica cine are dreptul sa critice? Oricine, evident, pentru ca initial critica e un proces interior. Fiecare are personalitatea si gandirea lui. Daca ne referim la exprimarea in fata altora, lucrurile devin si mai subtile, depinde de context. Pe vremea lui Ceausescu nu indrazneai sa zici ca un film propagandistic e o idiotenie, fiindca riscai sa fii luat la ochi. In contextul actual de obicei fiecare alege ce zice si pe cine asculta. Un critic e util pentru un grup mai mic sau mai mare de oameni care ii impartasesc gusturile. De exemplu criticul meu preferat e Fernando Croce de la CinePassion si cronicile sale ma ajuta sa selectez sau sa evit unele filme. La fel de bine, un membru cunoscut al forumului poate face sugestii utile, pentru ca ceilalti ii cunosc deja gusturile. Dar sa nu vorbim de valoarea absoluta a unui film, ca ma apuca rasul. A nu realiza relativitatea opiniilor si in fond relativitatea propriei persoane, e ceva ridicol.

ca sa stim cine are dreptul sa-si dea cu parere despre un anume film (pentru ca nu cred ca putem aplica ecuatia la filme in general) trebuie sa stim care ii este publicul-tinta si, de ce nu, scopul pentru care a fost facut. e de-a dreptul stupid sa aplici unei comedii americane cu adolescenti al caror scop suprem este sa si-o traga aceeasi grila de evaluare dupa care judeci un film experimental. exista filme care exista ca sa te ajute sa faci laba, sau ca sa stoarca o lacrima demoazelelor amorezate in timp ce prietenul le pipaie in intunericul salii de cinema, sau care sa sperie sau... exista insa si filme care vor sa te faca sa-ti pui intrebari sau sa te lase cu creierii prajiti sau pur si simplu sa strapunga granitele cinematografiei, asa cum era ea inteleasa pana la ele. evident, se adreseaza unor oameni atat de diferiti incat nici nu e nevoie sa mai exemplific.
acum intrebarea care se pune este urmatoarea: poate criticul gigi, cu studii de cinema si articole in revista de film x sa spuna ca american pie 6 e un kkt? evident ca da. si poate o va face intr-un mod inteligent si mai amuzant decat filmul. dar la ce foloseste? si pe cine ajuta/loveste cu asta? pe genialul regizor care l-a facut il doare in motul de la basca de criticul gigi si nici nu-l va interesa vreodata alta parere decat a puberilor care se duc la mall sa-l vada. iar puberii din mall oricum nu-l citesc pe criticul gigi.
la fel, ce-i pasa lui roy andersson ca a mea colega de camin a adormit dupa un sfert de ora din "songs from a second floor"? a luat palme d'or, si nu cred ca si-a pus in gand vreodata sa bata recordul la incasari.
filmele ar trebui deci discutate de oamenii care reprezinta publicul lor tinta, iar principalul criteriu de evaluare - gradul in care si-au atins scopul propus. orice comparatie intre filme din lumi paralele e deplasata si inutila.

Poti sa explici, macar in linii generale, ce inseamna "valoarea" unui film?

Sunt absolut de acord cu ceea ce a scris Twinsen=a beautiful mind.
Cinematografia e cam ca psihologia: la periferia stiintelor,o pseudo-stiinta,dar atat de necesara si manipulativa.Cinematografia e la periferia artelor,o Cindirella pe care putini creatori o scot din impostura de a-si pierde pantofiorul transparent cu metafore,in schimbul gratitudinii unui public-print cumva lovit de coup-de -foudre artistic.
Malraux avea rezon,o carte extraordinara recitita de zeci de ori,o capodopera,prinde ca un bulgare de zapada straturi de sens,intr-un film vazut de zeci de ori,si la ani distanta,imaginile se ucid unele pe altele.
Sunt oameni care au har,pot comenta un film (o carte) cu cea mai mare obiectivitate.Acestia nu au legatura directa cu domeniul respectiv.
Sunt critici sau realizatori care n-au pic de inspiratie,dar invartindu-se in acest cerc ,lume capata ceva experienta(nici o referire directa la nimeni) in genaral vb.
Nimic mai trist decat cei care nu-si aleg propriile impresii si le imbratiseaza calai,calduti,lipiciosi ca vascozitatea unei materii imbibante pe ale altora.
Consider ca dreptul la replica il poate avea oricine,mai ales pe un forum ,unde ideile apar cumva confuze ,in negura incognito-ului si a impasibilitatii,a spiritului de bravada tipic romanesc( pe forumurile americane sau franceze toate parerile sunt respectate,chiar si a celor mai nepriceputi)..
Nu ar trebui ca parerea altcuiva,diferita de a ta sa te faca sa crezi ca parerea sa despre un film( aceasta fortuna labilis a artei)este o ofensa directa si o dovada de lezmajestate.
Inchisoarea din sufletul nostru este cea mai aspra forma de autopenitenta ,masochism si ...intunecare( ca in romanul stufos si cu o intriga demna de un film bun al lui Cezar Petrescu).
Bine,daca vreti sa agatati si n-aveti incredere in voi si in propria opinie si perceptie asupra filmelor,e altceva.

perfect de acord! excelent punct de vedere.

Ce sa fac, sunt mai lent, se pare ca nu inteleg asa repede ca altii. :(( Speram sa imi explici tu mai multe din ce ai invatat in cele doua saptamani.

Tocmai am revenit in tara dupa o luna de pregatire profesionala in Franta si desi prefer oricand Romania, imi lipseste senzatia de respect si siguranta pe care am avut-o acolo. Pana si vagabonzii te salutau pe strada, indiferent ca le dadeai ceva sau nu. De fapt primul soc cultural a fost in urma cu vreo 10 ani, cand am inceput sa discut pe forumuri straine. Eram inca adolescent si obisnuit cu vehementa tipic romaneasca. Fiind mare fan de gimnastica la vremea aceea (imi place si acum), stateam mult pe un forum international si am ramas surprins ca pana si cele mai ridicole pareri erau tolerate. Nu era vorba de respect fata de opinii, de obicei se vedea clar cine se pricepe si are ceva util de zis, era vorba de respect fata de persoane si de libertate de exprimare. A fost o lectie care mi-a luat ceva timp s-o asimilez si mi-e teama ca tot nu am scapat complet de tendinta de a-mi impune parerile. Probabil e in natura umana.

E in natura umana masculina sa-si impuna punctul de vedere,e o competitie.Spre deosebire de barbati ,femeile sunt ori extrem de pasnice,ori se isterizeaza fara argumente.Dar sunt si exceptii.
E bizar cum de preferi Romania Frantei.Eu din pacate n-am avut ocazia sa ies in alte lumi,dar cred ca un prost e prost si la Paris si un om destept si intr-un orasel de provincie.Numai ca celui din urma nu-i foloseste inteligenta.Din contra ,ii face rau :)

Mamä, da' ce v-ati mai ambalat! :) Marfä.
Deocamdatä, pe fugä, as face doar câteva remarce succinte:

Aveti grijä sä evitati relativizarea valorilor si haosul criteriilor. Nici o artä nu e atât de diferitä de "matematicä", sau stiintele exacte în general, încât sä se poatä preta la un anarhic "totul e posibil / permisibil". Pânä si muzica, poezia, pictura, atât de maleabile si elastice în sine, atât de deschise improvizatiei si liberei inspiratii, tot au seturi de reguli clare, care trebuie sä fie perfect stäpânite, înainte de a-ti putea permite sä dai frâu liber fanteziei creatoare nelimitate. Iar cinematografia este pe departe cea mai riguroasä în acest sens, urmatä îndeaproape de teatru si de arhitecturä. Deci, nu vä impacientati: atât profesionistii filmului si ai criticii, cât si cinefilii responsabili, sunt constienti de un sistem de criterii valorice esentiale clare, în jurul cäruia e destul loc si pentru gusturi personale, polemici, divergente de päreri, etc. Cine vine si cere: "Ia explicä-mi si mie care-s regulile alea!", înseamnä cä s-a cam gräbit sä se implice în discutiile responsabile despre cinema... ;)

Si pe mine m-a dezamägit tonul si stilul criticii lui Gorzo fatä de fenomenul obscen-infractional coagulat în jurul bipedelor patologice Barna-Serbänescu. Andrei e un delicat, si i-a luat politicos. Fatä de un asemenea atentat la pudoare, o asemenea insultä la adresa unui minim bun-simt cinematografic, o asemenea delapidare de fonduri realizatä prin trafic de influentä, la limita legislatiei penale, urbanismul cronichetei lui Gorzo din B-24-FUN e de-a dreptul pasibil de pedeapsä pentru tolerantä prost înteleasä.
Recunosc, însä, cä si cronica mea e de o blândete care frizeazä blegeala flescäitä: http://www.cinemagia.ro/forum/viewto...=16891&start=0 - si, eventual ca o scuzä, admit cä nu am, în bagajul lexical si mecanismele frazeologice, mijloacele adecvate pentru a da o replicä pe mäsurä exercitiului în monstruozitate numit "Dincolo de America".

In fine, sunt surprins cä s-a votat si la ultima categorie din poll - aia cu "Toti suntem egali". O pusesem cam la plesnealä - parte în glumä, parte ca sä le evidentieze contrastant, prin absurdul ei egalitarist, pe primele patru. (Sper cä cei trei care au votat acolo au fäcut-o tot la misto - ca-n 2000, când am votat în turul doi cu Vadim, anume ca sä aleg cel mai mare din douä rele.) Eu, unul, am optat pentru a patra variantä ("Oricine, cu conditia sä fie competent"), în mäsura în care ea le include si pe primele douä - pe care le accept numai în aceastä formulä, nu si la modul exclusivist, gen "Tu sä taci, cä n-ai fäcut nici un film! / Tu sä taci, cä esti cineast, nu critic!" (cum am dat de înteles atât în titlul topicului, cât si în primul mesaj).

Regret, nu-ti pot da dreptate.
Esti (sincer!) PREA onest, civilizat, rezonabil - propunerile tale sunt märgäritare aruncate... (sä mä ierte acele animale blânde, sociabile, inteligente, curate si cu o personalitate remarcabilä, pe care stim doar sä le mäcelärim, nu si sä le respectäm).
Regisorul, dragul meu, NU este doar un "mesager" - al cui...? Al unui mesaj in abstracto? Sä te-audä Pita, cu dispretul lui suveran fatä de scenaristi, ar da cu tine de toti peretii! Regisorul este UN ARTIST RESPONSABIL, care-si asumä lucrarea - virtualmente pânä la identificare. Numitul Barna a mai comis douä sacrilegii, "Räzboi în bucätärie" si "Sindromul Timisoara" - tratate cu înjuräturile cuvenite. Nu voi fi atât de idealist încât ...
(scuze, tocmai am auzit cä i-au dat lui Tätuka Ilici NUP-u' pentru 13 iunie 1990. Ii poftesc sä-mi sugä pula toti in corpore; continuati)
... sä astept de la Barna bunul simt de a se potoli. Prostul nici nu-i prost destul, dacä nu e si fudul! Responsabilitatea le revine complicilor care-i hränesc idiotenia arogantä cu banii nostri - iar în acest sens, da, îl putem considera un mijlocitor: din pizduirile noastre, el îsi retine strict partea binemeritatä, suplimentul transmitându-l Serbänestilor.
...Si ajungem la Serbänescu, tartorul C.N.C.-ului, acarul tuturor deturnärilor de fonduri si finantärilor frauduloase de filme scabros-penale. Ei bine, si-n calitatea asta, vine ororabilul si comite un scenar SI MAI CRETIN decât toate alea, si suge la rându-i miliarde pentru el! Si sä nu-l ataci la persoanä...? Corect - cum sä "ataci la persoanä" o... ANTI-persoanä, o NON-persoanä! Nici nu-l ataci - îl scuipi si gata.
In sfârsit, îti dau dreptate apropo de ideea cä NU trebuie sä räspundem cu aceeasi monedä - de aceea, demersurile noastre sunt coerente, articulate, argumentate. Abia pe aceastä bazä ne constituim atitudinea extrem de severä, exprimatä färä menajamente. In fond, când unui imbecil îi spui cä-i imbecil, nu faci decät sä afirmi un fapt. Iar când pe un hot îl închizi, nu înseamnä cä te cobori la nivelul lui, ci doar cä-l pedepsesti. Noi nu facem nici mäcar atât - noi doar formuläm acuzatiile. Restul, e treaba juratilor.

in mare parte ai dreptate insa exista si cazuri in care creatorul unui film isi considera publicul format din oameni idioti sau care n-au vazut in viata lor un film. nu am de ce sa respect niste oameni care abuzeaza de timpul meu, prezentandu-mi niste situatii si persoanje in care nici ei nu cred doar ca sa incerce sa construiasca o fatada pentru banii pe care i-au primit de la CNC si cheltuit in scopuri personale.
cand un regizor face un film prost dupa altul, cand numarul lui de spectatori scade vertiginos de la 100 la 10 si el totusi continua cu aceleasi idei, cam ce rost mai are sa vorbesti despre cat de prost este filmul?
n-am vazut filmul de care scria Gorzo dar pot sa inteleg ca la un moment dat se mai satura si el... mai ales ca meseria lui e sa vada filme...

Nu mã surprinde rezltatul de la poll. Chiar mã gândeam ºi eu la acest subiect acum ceva timp. Citesc diverse cronici la filme. Unele sunt extraordinare ºi dupã ce vãd filmul îmi dau seama cã mai mult m-a impresionat comentariu decât filmul. De fapt, în asta stã jmecheria, nu? Sã determinci cititorul sã vadã filmul, sã-i trezeºti mãcar interesul.

"Smecheria" asta nu tine daca ai discernamant,bun gust,personalitate,principii,etc...

eheee
 

Cam lungã lista. Deja intrãm în psihologia cinefilului.
Eu oricum citesc toate cronicile pe care le gãsesc pentru filmele vãzute.

Am citit cat am putut din parerile despre incitantul subiect. Sunt total de acord cu ce au spus Twinsen si Bogdan.Andro.

S-ar putea face o impartire generalista asa: producatorii de film (care sunt implicit si cunoscatori), consumatorii specialisti (stiu cum se produce si ce calitate ar trebui sa aiba produsul in cauza) si consumatorii simpli (cei care dau utiliate produsului, pentru care subtilitatile artistice se pierd in nevoia si dependenta de produs).

Clasificarea induce un raspuns, pe care il dau si eu: criticii de film. Pentru ca folosesc mai mult de un adjectiv ca sa descrie filmul, pentru ca sunt obiectivi, pentru ca...Sunt multe motive.

Ideea ca "oricine este un critic" este si ea adevarata, daca e vorba de expunerea parerilor in fata catorva persoane. Odata ce te adresezi unei multimi, trebuie sa stii sa ridici mana, sa strangi gratios celelalte degete si sa indici: bun, rau, medicoru. De justetea, arta, competenta cu care o faci depinde cum vor vedea, de aici inainte, lumea, "Ionii" si "Mariile".

Ca tot veni vorba, mi-am gasit de curand criticul de film preferat: Roger Ebert. Opiniile sale sunt, de cele mai multe ori, extrem de pertinente, iar felul in care scrie e atat de expresiv, comprehensiv, convingator! Cum ar spune Mircea Badea: "E Dumnezeu".

Citesc dupã ce am vãzut filmul. Cândva citeam înainte sã-l vãd ºi îmi strica viziunea asupra lui. Tot aºteptam sã se întâmple ce am citit ºi asta tãia din mister. ªi din farmec.
cele de pe liternet îmi plac ºi mai sunt diverse site-uri. Senses of Cinema mi se pare bun.

:)
 

Nu te înºeli deloc. De când am început sã scriu ºi eu pe acolo îmi dau seama cã nu e chiar floare la ureche ceea ce fac oamenii ãºtia. Rezultatele de la acest poll sunt grãitoare. Cred cã înainte de toate trebuie sã fii super pasionat de ceva pentru a-þi ieºi bine. Nu mai spun de celelalte condiþii.