Intrebäri despre C.D.C.-uri si alte vechituri
 

am si eu o intrebare pe care nu prea am stiu unde sa o plasez. N-as fi vrut sa intru la "vreau sa stiu" ca mi se pare nepotrivit locul pentru suiect, iar l-a "cinematografia romaneasca" nu avea sens sa deschid un nou topic pentru ceva care nu e de interes general. (daca moderatorii cred de cuviinta, il pot muta)
Stie cineva ce erau acele "Caiete de documnetare cinematografica" din anii 60 si 70? la ce serveau? ca nu prea am auzit pe nimeni pomenindu-le, nu erau nici adevarate reviste de cinema, nici reviste ale specialistilor romani. In plus, am rasfooit unele dintre ele si mi se par total rupte de realitate (realitatea din anii respectivi).

Am eu destule, când vii p-acilea ti le arät.
Erau un fel de reviste editate de ACIN, cu tiraj foarte limitat (se gäseau numai la cinematecä) si de un nivel tehnic minim (bätute la masinä, multiplicate la xerox si legate simplu între niste coperte de carton alb; evident, nici vorbä de ilustratii sau paginare - strict facsimiluri dactilo). Contineau articole, comentarii, traduceri, lise filmografice si, adesea, mari scenarii (de pildä, acolo am citit eu 'Citizen Kane" - dar si... "Mr. Klein"! ). Noi le numeam, pe scurt, CDC-uri.

merci, pitbull
am rasfoit si eu cateva. am remarcat ca mai toate articolele erau de fapt traduceri din revistele straine. pe prima coperta, titlul est insotit si de mentiunea "studioul cinematografic Bucuresti", dar foarte ciudat, nu scriau romanii in acest buletin.
de fapt, carui public ii erau destinate? celui care venea sa vada filme la cinemateca? sau numai cineastilor?

Publicului de la cinematecä, evident. Se gäseau la casä - dar rar si sporadic...

merci :)
mai am o intrebare, daca nu te superi. :oops: (iar nu stiu unde sa o postez) poate facem o rubrica de "Vechituri"
care era treaba cu "grupele de creatie"? pana cand au functionat si cat de eficiente erau?

Asta chiar nu stiu ce era... :huh:

:)
"grupele de creatie" era o structura administrativa, copiata de catre toate tarile foste comuniste dupa URSS (evident), facuta cica sa amelioreze sistemul de productie. grupele erau compuse de 5-6 regizori, producatori, economisti, scenaristi, etc, desemnati de conducerea studiourilor. ideea a aparut in 61, dupa o vizita la moscova, iar grupele aveau misiunea sa gereze productia unui numar de filme (elaborare scenarii, filmare, discutii in jurul a ceea ce se facuse, propunere de teme, etc) pentru care erau responsabili mai departe in fata celor mai mari.
se pare ca in RDG, in Polonia si Ungaria au functionat foarte bine. dar despre Romania nu stiu nimic, daca au fost puse in practica, pana cand au existat. Stiu doar ca au fost propuse cateva nume care sa faca parte din aceste grupe : Ciulei, Dragan, Salcudeanu, Mihu.

D-apäi, Klãinuþo dragä... Cum în 61 eu mai aveam vreun deceniu pîn-sä mä hotär, abia, s-o iau pe calea filmangistä... n-am fost sincron cu vestea asta - si nici mai târziu n-am aflat... Da' dacä-i musai, când mai vii, afläm de la Bucheru sau de la Tudor Caranfil, ori Eugen Atanasiu - numa' sä nu mai zici iar cä vrei da' nu poti. ;)

Primul scenariu pe care l-am citit in viata mea a fost Citizen Kane, intr-un CDC luat de biblioteca ATF. Intrasem la ATF fara sa am habar ce e ala un scenariu si hotarisem sa vad totusi daca este ce mi-am dorit. Am luat mai multe CDC-uri si am inceput sa le rasfoiesc si, la un moment dat, am dat peste CK. Am inceput sa-l citesc, si nu m-am mai putut opri.
Il recomand tuturor celor care vor sa inteleaga ce inseamna un scenariu care te vrajeste. Si ca filmul inseamna si scriitura, nu doar imagine, ca e constructie multietajata si complexa, si nu doar insiruire de dialoguri.

d'apai eu credeam ca le stii pe toate. :)
crezi ca daca puteam, nu treceam la fapte? pentru mine e musai, numai ca nu as vrea sa deranjez oamenii pentru atat de putin.

Ee, nu, facem un conversation în tätä regula!

tot eu am gasit raspunsul :D . Grupele de creatia nu au servit la nimic. au fost desfiintate in 67. probabil ca nu prea mergea sistemul, sau probabil ca, fiind de inspiratie sovietica, nu mai erau de actualitate. de-aia, poate ca nu ai auzit nici tu, draga pitbull de ele, si nici inaintasii tai nu aveau ce sa povesteasca.