Persepolis
 

forget about 'ratatouille' & alte junk foods for kids - this is an amusing & touching treat for grown-ups! 8)

De`abia am avut rabdare sa citesc mesajul asta asa de lung :)

E doar un teaser! :P

Re: Persepolis
 

Mie mi s-a parut slab. Nu mi-a comunicat nimic, deprimant de neinteresant.

Desenul mi-a placut, e deosbit.

In rest e gri. Imi suna a reflexe de aroganta, film gen "look what i've been through" / n-am nimic de spus, nimic surpinzator, da' sufar aici ca desenul da bine pe sticla.

Like i give a fuck. :(

\ prefer categoric junk food for kids, ratatouille, macar e animat. 8)

whatever
nu tre sa plak la toata lumea - probabil e prea rafinat for some tastes ;)

persepolis.
e echilibrat, povestea e spusa de o minte matura. in fiecare parte sint subliniate excesele, aia cu restrictile, coercitia, astialalti - ai nostri - cu raceala, egoismul...

in prezent, cind, pe subiecte occident vs. orient, hollywoodul se deplaseaza degraba spre washington pentru a-i sustine politica (nu in totalitate, evident), persepolis pica la fix. e hranitor.

Misto animatie. Subiectul e atat de serios, de fapt subiectele (societatea iraniana, societatea europeana, politica internationala, familia, dezvoltarea umana a personajului principal) sunt atat de serioase, reale, incat uneori uiti ca te afli in fata unor desene. Intr-adevar, atmosfera e cam apasatoare dar nah....despre asta e vorba in film, asta a vrut sa zica autorul.....m-a impresionat si amuzat verva politica a fetitei de cativa anisori, modul in care se formeaza eroii si idealurile la varsta aceea frageda....

ma mira foarte tare ca topicul asta nu e mai animat si ca putina lume s-a dus la film. nu cred ca e chestinune de rafinament cum zice als, fiindca statisticile arata ca nu are spectatori, nu ca filmul nu a placut. in mod normal, cei care l-au vazut n-ar avea motive sa nu le placa. e clar ca unul care apreciaza numai genul 10000 si 300 ca Lecart nu o sa guste in veci persepolis, dar ceilalti, telectualii de pe acest forum, userii cu pretetii, ce faceti fratilor? n-ati vazut inca persepolis? pai ce mai asteptati!

p mine nu ma mira - sadly, asta e lumea in kre traim: gratia & rafinamentu sint tot mai minoritare... :(

cronik mea aici:

http://agenda.liternet.ro/articol/68...ersepolis.html

decit parerea pozitiva a dragomarei dspr filmu asta, prefer parerea negativa a oricui...

nu-ntelegi, fata, k esti inapta (din pdv cinefilic) sa-ti dai cu parerea?!
stai dracu acolo-n cernavoda ta d kko si uita-te la otv! :lol:

Educativ chiar ... speram ca ai luat exemplu deja :lol:

am uitat sa va spun: am fost in weekend din nou la cinema, ca sa mai vad o data Persepolis. Filmul e amazing. M-a emotionat de m-am flescait. Unii oameni chiar sunt atat de talentati...Satrapi creeaza un personaj central, copila Marjan, in fata caruia te simti strivit: nu ca ar fi puternica ci din contra: e atat de fragila, si se cauta cu atata disperare pe ea insasi, si totul are in ea un ecou atat de tulburator incat iti doresti sa fii salvatorul ei

By the way, satrapi inseamna in persana unitate administrativa a Imperiului Persan introdusa de Darius (cum ar fi la noi judet sau cum era inainte voievodat)...

Am reusit sa-mi lamuresc de ce Marjane, la inceputul filmului, in aeroport, nu are pasaportul la ea, cand i se cere la ghiseu...prima data imi scapase, acuma am inteles ca de fapt era nehotarata pentru ca nu stia ce vrea cu adevarat: sa se intoarca in Iran sau sa ramana in Paris....in cele din urma, dupa ce-si va reaminti trecutul si va face un fel de contabilitate a valorilor ei, foarte foarte greu, decide sa ramana in Franta....

A fost uimitor pt mine ca dupa film m-am dus la French Bakery si acolo am gasit o revista veche de vreo 3 luni in care era un interviu cu Marjane Satrapi, era si o poza cu ea, are niste ochi uluitor de negri, tristi, umezi, mari....starea de emotionalitate a luat o amploare si mai mare vazand-o...m-a convins ca suferinta scindarii ei ca si om e cat se poate de reala

La final, am furat revista :D

da, umor, dar un umor trist....daca se poate spune despre umor ca e trist....e asa ciudata combinatia asta (care nu rezulta deloc in tragi-comic)...din concurenta umor - tristete in Persepolis, eu una am simtit mai acuta tristetea, tonul depresiv, in care striga imposibilitatea eroinei de a face fata lumii crude, superficiale, devaloriza(n)te in care traieste....

dar nu v-a deranjat viziunea simplista asupra Iranului? felul in care societatea este impartita intre buni si rai, intre calai si victime, felul in care este pusa problema femeilor si a voalului (mult prea occidendala, prea dirijata spre valorile acceptate de europeni)? pe mine asta m-a iritat foarte tare si nu mi-a placut senzatia de manipulare care transpare din cand in cand (cu candoarea de rigoare).Singurul argument pentru a accepta demersul lui Satrapi este forma. desenul animat, prin insasi esenta genului (copilaros, inclinat spre dihotomii (apropo de topicul de la Clasic) este o scuza perfecta pentru a descrie Iranul in alb si negru. numai ca se vrea realist, "adevarat" si aici nu prea pot sa il accept.

stai un pic....Satrapi e indreptatita sa acuze problema voalului, ca asta nu s-a purtat in Iran vreme indelungata, a fost introdus obligat-fortat lately...in ultimii ani...incercarile de eliminare a chador-ului (valul persan) dateaza de multa vreme....de exemplu, in 1936 Reza Shah baneaza efectiv acest val....

Deci nu e o chestiune asa simpla, dimpotriva, e un intreg debate pe tema asta la ei....nu e ca si cum ei toti ar vrea sa poarte valul doar Satrapi se trezeste singura ca nu vrea.....si dimpotriva, Satrapi incearca sa imbunatateasca imaginea Iranului (vezi bine ce familie minunata are, parintii ei sunt foarte open-minded si supporting iar despre bunica ce sa mai zicem, e splendida), acuza ironic ignoranta occidentalilor care isi imagineaza ca iranienii sunt niste salbatici tribali si etc....

daca vrei, Klein, poti verifica sa vezi ca evenimentele politice, asa cum sunt relatate de Satrapi, sunt exacte....nu divagheaza, nu ascunde, chiar asa s-a intamplat

1. sunt de acord ca satrapi este indreptatita sa creada si sa ne prezinte iranul cum vrea ea. mai ales ca a trait si ca are dreptul sa fie subiectiva. asta nu inseamna insa ca e onesta. nu in sensul ca ar spune minciuni ci in sensul ca ne directioneaza sentimentele cum vrea ea. (nu ne lasa posibilitatea sa judecam singuri).
2. Faptul ca voalul a fost interzis de Reza Khan (deci inversul situatiei de azi, dar masura la fel de coercitiva) arata ca in Iran realitatea e mult mai complexa, ca o mare parte a populatiei adera la aceste valori si ca nu trebuie sa fie neaprat niste monstri (ca femeile negre din film).
3. deci esti de acord ca voalul nu este chestiune simpla, dar asta nu apare deloc in film. e doar pozitia personajului, refractara la asa ceva, motiv pentru care "ceilalti" sunt diabolizati. Inca o data, e dreptul autoarei sa isi exprime orice sentimente fata de tara ei, numai ca eu refuz sa ma imbarchez cu ea. pe aceeasi tema, filmele lui Panahi sunt mai nuantate si asta conteaza foarte mult. dar, repet, faptul ca Persepolis e desen animat il salveaza. Daca ar fi fost cu actori reali, am fi avut alta discutie.
4. Nu mi se pare deloc ca ar imbunatati imaginea Iranului. faptul ca familia e frumos prezentata, ramane la nivel intimist, personal, fara legatura cu Iranul, de care vrea sa se distanteze. tocmai. de altfel, partea cu familia mi-a placut si mie fara rezerve.

Nu e numai familia ei de gradul intai, snt si rudele de gradul doi, sunt si unii vecini, prieteni de familie, de fapt e o intreaga societate de care Satrapi se foloseste pentru a arata ca nu toti iranienii sunt fundamentalisti, salbatic, intoleranti.

Apoi, prin contradictie cu aceasta societate pro-modernizare, este aratata cealalta bucata de sistem: scoala care vrea sa indoctrineze. Evident, fiind stat islamic, nu ne mira, nu? Sunt mai mult decat sigura ca incearca sa le bage cu fortza in cap o gramada de kestiuni, asa ca de ce ti se pare incredibil ca invattoarele alea sunt przentate monstruos?

Da, treaba cu valul e complexa, asta am spus si eu, nu? Iar Satrapi nu o simplifica.

Esti de acord cu mine ca autoarea vrea sa prezinte in fond urmatoarea idee: Orient versus Occident, in ambele exista avantaje si dezavantaje sa-ti duci traiul, tocmai d aceea pt ea este atat de greu sa se stabileasca intr-un loc? Tocma de aia pleaca din Iran, se intoarce, iar pleaca si iar ar vrea sa se intoarca?

Esti de acord ca asta vrea sa spuna, ca toata treaba asta cu "civilizatia" e foarte relativa? Ca nu e bine nici la ei dar nici la noi (ma rog in Vestul Europei)?

de acord, numai ca imi displace felul in care satrapi prezinta faptele, prea infantil didactic. ar fi putut sa fie mai nuantata. eu cred ca simplifica prin radicalizare.
ezitarile ei nu sunt legate de parasirea Iranului ci de despartirea de familie. Si nu cred ca exista dubii in privinta comparatiei Orient-Occident. Nu da impresia ca ar gasi vreo calitate tarii pe care o paraseste. Cu siguranta ca nici Occidentul nu o satisface intr-o prima etapa. Dar a doua oara pleaca fara rezerve si da de inteles ca nu mai e cale de intoarcere, ca noua tara a adoptat-o si vice versa.

"ezitarile ei nu sunt legate de parasirea Iranului ci de despartirea de familie. Si nu cred ca exista dubii in privinta comparatiei Orient-Occident. Nu da impresia ca ar gasi vreo calitate tarii pe care o paraseste"

permite-mi sa-ti spun ca astea sunt proiectarile tale despre ce inseana Iranul si tarile isamice. E clar ca buna ziua ca si tu, pecum o multime de ignoranti, ii gasesti drept inapoiati. Chestia asta ma supara foarte tare.

Satrapi sufera in primul rand ca in occident nu poate spune ca e iraniana. pt ca ignorantii rad de ea. Satrapi sufera ca Iranului ii merge rau, sufera pt regimurile politice nefavorabile. Toate valorile occidentale o dezgusta: incepand cu muzica, superficialitatea tinerilor, lipsa de umanitate a societatii (in Viena poti sa mori pe strada si nimeni sa nu observe), inghetarea comunicarii cu oamenii din jur (scena cu femeia acra din aeroport care se rujeaza in timp ce ea isi aranjeaza valul) si, mai ales, valoarea familiei: aminteste-ti ca prietenii ei la viena sunt dezgustati de parintii lor, nu vor sa ii vada (desi sunt parinti bogati care le satisfac toate mofturile), sunt ingretosati de ei. Societatea occidentala o alieneaza si o determina sa devina introverta.

Pe de alta parte, in Iran va suferi o cadere nervoasa de tipul depresiei. Aici isi are familia alaturi, are prietene, dar nu are libertate.

Ii este rau si in Franta si in Iran.
De aia sta in aeroport si-si aminteste intreaga viata; pt ca nu stie unde e mai bine. Pt ca nu e bine nicaieri. Si nu suntem mai buni decat ei cum nici ei nu sunt mai rai.

P.S. valul a fost introdus obliga-fortat chiar dupa razboiul din '79

un citat din interviul cu Satrapi:

"Oamenii nu sunt atat de prosti pe cat ii considera mass-media, Oamenii stiu ca o tara intreaga nu poate fi axa raului. Sunt si alte lucruri care se intampla acolo, sunt si alti oameni si nu se poate ca cineva sa creada ca absolut toti sunt malefici"