Clasic inseamna neaparat valoare?
 

De ce actorii anilor 30-40, desi joaca stangaci si rigid, sunt considerati in continuare mari staruri?

Dau doua exemple de actori ale caror prezenta pe ecrane mi se pare penibila:
James Cagney si Humphrey Bogart.

pai actorii acestia sunt asociati unor filme; filmele clasice, filmele - cult care au inspirat altele, filmele de referinta pentru ce a urmat; noi mostenim o perceptie pe care am preluat-o pur si simplu;standardele de atunci in actorie sunt altele acum, fireste;

nu vorbesc de efecte speciale, ci de naturalete, o calitate actoriceasca valabila atat in anii 50, cat si in cei de acum.
faptul ca a "performat" in anii 40 nu reprezinta o scuza pentru jocul de cizma al lui james cagney.

cand Bogart, in Casablanca, sta la masa cu un pahar si o sticla langa el si zice replica aia criminala: "of all the gin joints in all the towns in all the world... she walks into mine" nu cred ca exista in tot cinematograful clasic si cel modern interpretare mai sfasietoare. eu dimpotriva cred ca Bogart este unul dintre cei mai valabili actori atunci ca si acum.

Probabil, dar daca n-ar mai afisa acea mina de dur constipat plus un mers teleghidat, de gangster apretat, mi-ar fi simpatic si mie.

exista niste roluri, niste personage care cer genul asta de interpretare. adica gangsterul si politistul din anii 30-40 se inscriu in tiparul machisto-rigido-duro-seducator. de care bogart se achita cu brio. ba chiar a instaurat "modelul Bogart".
el a aratat ca poate sa joace si altfel, spre exemplu in African Queen, dar si rolul era altul.

klein
 

Revin si spun: "Probabil":)
Chestia e ca unora le-a reusit din prima sa fie dezinvolti in fata camerei. Un exemplu: James Stewart.

Nu cumva pe vremea aia se punea mai mult accent pe calitate, arta, mesaj etc. si nu se gandeau cat de repede si cat de mult o sa se vanda, cate premii o sa ia ..?

Se gandeau ei si la vanzari...
Eu apreciez la acele vremuri temeritatea de pionieri a regizorilor si tehnicienilor de pe platou. Imi inchipui ca, dpv tehnic, a turna un film in anii 30 reprezenta un imens consum de energie psihica.

un imens consum de mai multe, dar la urma urmelor, arta cere sacrificii, nu?
Nu poti sa vii cu ceva extraordinar de bun asa, peste noapte, o fi talentul inspiratie si transpiratie (nu mai stiu exact procentul :P ) dar se vede diferenta !

filmele clasice in general sunt mai bune din punct de vedere actoricesc regizorl si scenaristic decat cele de astazi

Pe de-alta parte, nu e usor nici sa vii cu ceva nou si sa placa, sa aiba impact, sa fie calitativ... tinand cont ca multe dintre teme/subiecte s-au abordat deja de nu stiu cate ori. :?

exact

Re: Clasic inseamna neaparat valoare?
 

http://agenda.liternet.ro/articol/38...ey-Bogart.html

http://www.dilemaveche.ro/index.php?...rticol&id=6044


(Am dat cuvantul unor specialisti din fairplay - interventia mea amatoriceasca, 'necizelata', putea sa doara un pic.*)

Mai departe vii tu cu un edit si stergi/schimbi cuvintele 'cheie': '30-'40, Humphrey Bogart, James Cagney. Poti, la urma urmei, sa te intorci linistit la anii '90 ca 'material' este din belsug (chiar si criticii se simt depasiti in unele cazuri!) ;) .


* Nu am nimic cu tine, dar nu pot sa inteleg ce te-a determinat sa deschizi un asa topic stupid. In f. multe din celelalte posturi esti cat se poate de rezonabil.

Multi dintre actorii acelori ani sunt proprii lor scenaristi si producatori,ei au avut multe idei inovative si pt asta raman pastrati sub sigla "mari actori"