Turneul Forumistilor: MinRep ne propune Sullivan's Travels
 

Film: Sullivan's Travels

Propus de: MinRep

Perioada de votare: 14 ianuarie 2013 - 20 ianuarie 2013

Oricine vede filmul poate vota fie Thumbs up fie Thumbs down, cu conditia sa comenteze alegerea. Pentru Thumbs down e suficienta vizionarea primelor 60 de minute.

Foarte bun filmul din punctul meu de vedere, deși parcă aș fi vrut să țină puțin mai mult, nu doar o oră și jumătate. Las un Thumbs Up mai pe seară. O alegere mai pe gustul meu. Iubesc cinemaul alb-negru pentru că se văd superb umbrele, iar filmul ăsta nu a făcut excepție.

PS: Twinsen, vreau să mă reînscriu în turneu. Parcă trebuia să anunț, dacă nu mă-nșel.

Done.

Am râs când trebuia să râd cu Sullivan's Travels, și ăsta este întotdeauna un lucru bun atunci când vezi un film (atât timp cât râzi de evenimentele care se desfășoară pe ecran, nu de film în sine). O comedie plăcută și, aș îndrăzni să spun, una care te face să te gândești. În rest, avem aceleași dialoguri de tip Hollywood, ușor (unii ar spune chiar foarte) staged. și aceleași secvențe formate din lumini și umbre cu tentă expresionistă. La tranziții regăsim obișnuitele fadeuri, iar ca procedee de tip narativ avem, pe ici și colo, câte-o elipsă (elipsele sunt foarte utile în comedii).

Deși mie personal mi-au plăcut acele scene derulate fără sunet diegetic, ci doar cu sunet adăugat post-filmare (soundtrack), căci mi-au adus aminte de filmul mut, am avut totuși senzația că filmul putea dura puțin mai mult și că subiectul putea fi chiar mai bine tratat. Pelicula este totuși o comedie, nu un studiu social, și trebuie judecată strict la acest nivel.

Am însă o problemă cu faza din final. Americanii simt uneori nevoia să dubleze prin dialog ceea ce deja se vede în imagini. Probabil publicul lor nu e suficient de deștept încăt să "citească" o imagine, așa că au nevoie să le fie spuse lucrurile mai simplu. Oricum, mi-a plăcut mult filmul, așa că-i dau Thumbs Up fără ezitări.

Well, am incercat din greu sa gasesc ceva care sa-mi placa in filmul asta. N-am reusit. O poveste ridicola cu niste conotatii ipocrite si dulcege.

Se facea ca avem un regizor hollywoodian cu un suflet de aur (a little bit of self promotion there, isn't it?) care doreste sa afle cum e viata saracilor vagabonzi. Pleca la drum imbracat in haine murdare si rupte si cat ai clipi o fata superba se indragosteste de el. Apoi avem niste scene ieftine in care fata afla cine e el de fapt, si e impresionata exact in masura potrivita, nu exagerat pentru ca vezi doamne deja il iubea dupa cele 5 minute petrecute impreuna.

Avand in vedere probabil ca viata adevarata de vagabond i-a adus deja o fata minunata, regizorul nostru pleaca intr-o noua vagabonteala, de data asta impreauna cu ea. Iau un tren si coboara la intamplare in statie dupa o zi de drum. Ca sa vezi concidenta, la 10 metri de locul unde coboara, sunt niste cunostiinte ale regizorului, care il ajuta imediat sa-si revina dupa efortul nemaipomenit de a merge cu trenul o noapte fara sa manance. In momentul ala aveam de ales intre a arunca televizorul pe geam sau de a opri chestia care rula pe el. Am ales a doua varianta.

Thumbs (waaaay) down

E pacat ca l-ai oprit, pentru ca in ultimul paragraf critici filmul fara sa fi vazut unde il duc "calatoriile" pe Sullivan, cu impresia (gresita) ca acestuia nu i se va intampla nimic care sa il puna cu adevarat in pericol.

oooooo, ce reactie nedorita poate provoca vizionatul unui film. pe bune, T., eu as fi ales prima varianta. poate unii aflati prin preajma geamului,chiar voiau sa vada filmul ala pe tv-ul tau.

Pentru mine e irelevant daca i se intampla ceva sau nu. E imposibil sa dregi un film ca asta la final. Ca si cum te-ai duce in costum de clown la o inmormantare, ai incerca sa le vinzi baloane la participanti, iar la final iei o mina serioasa si deplangi pierderea imensa. Yeah right...

Analogia ta nu functioneaza pentru ca nu asta este concluziala care filmul ajunge.

Un film ca asta nu are la ce concluzie sa ajunga. Daca a vandut destule bilete, si-a indeplinit scopul.

Ce m-a deranjat in mod deosebit e modul in care se foloseste o problema foarte grava, saracia ca si fundal pentru slapstick action. O comedioara usurica mascata in film social, care trivializeaza si falsifica realitati, un exemplu tipic al motivului pentru care detest Hollywood-ul din toata inima. Da, finalul nu l-am vazut si nu ma intereseaza, nici macar daca ar aparea Chuck Norris in el nu ar putea sa indrepte prima ora.

cum adica trivializeaza si mascheaza realitatile? dimpotriva, le dezvaluie. ideea filmului - un realizator hollywoodian ce decide sa traiasca in saracie pentru o perioada, pentru a turna dupa aceea filme mai realiste - e un pretext foarte bun pentru a scoate in evidenta saracia, intr-o epoca in care se turnau doar filme escapiste. nu contextualizezi filmul in functie de epoca in care a fost realizat si judeci cu aceeasi unitate de masura. si Chaplin atingea problemele saraciei cu slapstick-urile lui, iar filmul de fata la fel ca cele ale lui Chaplin reprezinta comentarii sociale cat se poate de serioase, chiar daca sunt redate prin comedie.

l-am vazut mai de demult, oricum mi-a placut, asa ca ii dau Thambs Up!

Oh da. Din comentariul sau social "cat se poate de serios" intelegem ca daca esti un vagabont care intra intr-o cafenea fara bani, precis patronul o sa te serveasca pe gratis. Asta evident daca nu cumva inauntru e o femeie superba care sa plateasca si sa se si indragosteasca instantaneu de tine. O fi si asta o realitate, doar ca una paralela.

Daca pe vremea aia erau doar filme escapiste (si asta nu e vreo exceptie) asta nu inseamna ca saracia ar fi fost ceva nou pentru spectatori. Simplul fapt de a mentiona intr-un film ca exista saracie, nu inseamna nimic. Prefer oricand un film fara vreo pretentie, unuia care abordeaza in mod ipocrit sau prostesc probleme complexe.

Mi-a luat ceva mai mult, dar m-am prins intr-un final - tu crezi ca intentiile celor care au facut filmul se suprapun cu intentiile personajului principal. Ironia este ca ce am citat eu mai sus din ce ai scris tu e EXACT ceea ce vor ei sa ne spuna de fapt. "Sullivan's Travels" e un omagiu adus cinema-ului (hai sa-i zicem) escapist, care pentru cateva minute arata si realitatea bruta a unui stat care isi revine dintr-o recesiune (si e pe cale sa intre intr-un razboi). E "It Happened One Night" meets "I Am a Fugitive from a Chain Gang".

Nu e nimic rău cu escapismul. Unii cred că filmele trebuie să arate lumea așa cum e ea, fără clișee și fără cosmetizare, iar alții cred că este mai bine să le dai oamenilor un mijloc de evadare din viața reală - care, de cele mai multe ori, este dură. Sincer, pe mine nici nu mă interesează cine are sau nu dreptate (este imposibil de spus până la urmă), sunt filme bune și filme proaste din toate cagoriile, fie că vorbim despre realism, escapism, modernism, clasicism etc.

Mesajul filmului este acela că uneori oamenii chiar nu au nevoie să li se reamintească cât de infectă e viața, ci au nevoie să mai și râdă din când în când. Să uite de sărăcie, foamete, probleme. Pot să spun că mă mâhnește atitudinea asta anti-divertisment pe care cică ar trebui să o aibă filmele "bune". Până la urmă, cei mai mulți oameni merg la cinema să se simtă bine în primul rând, nu să se culturalizeze și să caute adevăruri despre lumea în care trăiesc.

Just thought it was funny...

dupa aproape doua ore de aventura alaturi de cei doi, regizorul si fata aspiranta, cam asta se deduce. calatoria lui plina de peripetii s-a sfarsit cu-n happy end de toata frumusetea si cu convingerea ca asta e menirea filmului: sa distreze oamenii, mai ales ca rasul este singura bucurie pe care si-o permite un sarac.
m-am hotarat sa vad filmul fiindca voiam s-o revad pe Veronica Lake. nu mi-am inchipuit ca va fi o comedie savuroasa, un film alert, de aventuri, destul de bine realizat, chiar indraznet, pe alocuri, tinind cont de perioada cand a fost facut si de faptul ca ne aflam in plina epoca de glorie a noirului.
ambii protagonisti au avut sare si piper, s-au completat de minune si au reusit sa ma binedispuna, sper ca pentru toata saptamana viitoare.
placerea de a urmari un astfel de film este asemanatoare cu emotia atingerii lucrurilor vechi.
iti plac sau nu-ti plac, e o chestie de digerabilitate. si de reintoarcere in timp.

Thumbs up. bravo, minrepule de data asta!

Thumbs up: 3
Thumbs down: 1

Ca sa clarific ce mi s-a parut funny mai sus, era vorba de faptul ca doi forumisti dau thumbs up din motive diametral opuse.

Si mie mi-a placut filmul. M-a amuzat extrem si nu mi-am proiectat nu stiu ce orizonturi de astepare pentru ca filmul e o comedie usoara care, spre marea mea surpriza, n-a fost deloc previzibila. Pe mine m-a distrat si m-a relaxat si chiar ma gandeam in timp ce-l vedeam ca filmele astea de entertainment nu mai sunt ce-au fost candva. Atunci erau oneste si dedicate scopului. Si e, intr-adevar, si un frumos omagiu adus cinemaului de tipul asta. Pentru cine are ochi sa vada. Si chiar a fost de-a dreptul heartwarming scena cu filmul disney.

De la mine are thumbs up.

pe vremea aceea nu exista realism in filme.

Thumbs up: 4

Pă... cele două paragrafe nu se exclud reciproc, pentru că filmul este, de fapt, un drum de la premisa inițială - aceea că un film despre sărăcie trebuie să fie social, realist -, până la concluzia la care ajunge personajul după scenele din cinematograf.

Tocmai asta e șmecheria filmului, faptul că încearcă (și reușește) să-ți prezinte ambele opțiuni înainte ca Sullivan să tragă concluzia pe care a tras-o - una cu care, personal, sunt de acord.