(Robert Bresson) A Man Escaped vs. Zerkalo (Andrei Tarkovsky)
 

Meci: (B9. Robert Bresson) A Man Escaped vs. Zerkalo (B10. Andrei Tarkovsky)

Rezultat: 0 - 3

Perioada de votare: 7 noiembrie 2011 - 13 noiembrie 2011

Topicuri utile:

Turneu regizori - Reguli / Rezultate

Turneu - Idei / Discutii / Nelamuriri




Uau. Deja s-a trecut la nivelul urmator. Nu mai discutam filmele ci trecem direct la masurarea "prin metode stiintifice" a IQ-ului regizorilor. Probabil urmatoarea etapa e sa-i bagam direct in pizda ma-sii, fara alta vorbarie inutila... Pai atunci cred ca o sa votez si eu cu Bergman in meciul asta, desi nu am vazut filmele, pentru ca il suspectez pe Tsai de a fi: tampit, oligofren, batut in cap, prost, idiot, etc. Na, poate omul n-o fi asa, dar mi-e greu sa cred ca nu e asa. Si daca tot am votat meciul asta cred ca o sa iau o pauza la urmatorul pentru ca mi-au placut amandoua filmele si n-am pe cine injura. Si n-ar avea nici un haz.

:-&

:) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :) :)

Feddy, ai avut ocazia sa taci. Parca ziceai ca ai citit cartea asta.

"Bresson is perhaps the only man in the cinema to have achieved the perfect fusion of the finished work with a concept theoretically formulated beforehand. I know of no other artist as consistent as he is in this respect. His guiding principle was the elimination of what is known as expressiveness, in the sense that he wanted to do away with the frontier between the image and actual life; that is, to render life itself graphic and expressive. No special feeding in of material, nothing laboured, nothing that smacks of deliberate generalisation." - Andrei Tarkovsky, Sculpting in Time

Si care-i morala, ca viata e...inexpresiva?

Nu trebuie generalizat. Ideea era ca Bresson stia foarte bine ce face si o facea deliberat. Nu la intamplare, ca un retardat. Uite un articol in care se explica putin despre conceptia lui Bresson.
http://www.guardian.co.uk/film/filmb...siestofallarts

Dar, cum spunea cineva, sunt o gramada de oameni care gasesc opera sau piesele lui Sheakespeare plictisitoare. Asta nu spune nimic despre ele, spune doar despre respectivii.
La fel afirmatia lui Federico, nu spune nimic despre Bresson, spune despre Federico.
Ca sa vorbesti despre Bresson ar trebui sa aduci niste argumente, daca nu intelegi sa cauti sa vezi ce au inteles altii. Cand ai pretentia ca le intelegi pe toate... nu prea mai e loc de discutie.

Sau poate ne-am săturat să despicăm firul în 7?:-/
De ce să citesc un articol care explică aşanumita concepţie a lui Bresson? Nu mai bine să îl înţeleg din filmele lui? Dacă e nevoie de explicaţii suplimentare, sincer, nu ştiu a cui e problema... a regizorului că nu ştie să transmită sau a celui care se uită la film şi nu îl înţelege?

Ha! Ha! Ha!
Scuza-ma ca n-am si memorat-o cuvant cu cuvant.
Da, stiam ca ii place Bresson lui Tarkovski, (si nu numai din carte).
Dar sa vedem ce zice, ca io chiar vreau sa inteleg.

to have achieved the perfect fusion of the finished work with a concept theoretically formulated beforehand.
Poti sa traduci, te rog?

His guiding principle was the elimination of what is known as expressiveness, in the sense that he wanted to do away with the frontier between the image and actual life; that is, to render life itself graphic and expressive
Iar nu-nteleg.
Viata-i expresiva dar el tot incearca sa elimine expresivitatea din produsul sau care se vrea o reprezentare a vietii? Sau cum?

Da, ma gandeam io. Si totusi care-i scopul? Ce-i asa interesant in naratorul ala?

Pai in afara de faptul ca ma plictiseste, argumentul meu este ca daca vreau cuvinte, ma duc in biblioteca. Nu la cinema.

Ei, pe dracu'.
Hai s-o rezolvam cu cuvintele noastre.
Tre' sa ne dam liste cu bibliografii obligatorii, ca la scoala, ca sa avem dreptul la discutie?
Nu-i o dezbatere academica. Suntem pe un forum.
Forumul Cinemagia!

Pai nu te obliga nimeni, nici sa vezi filmele lui Bresson, nici sa despici firul in 7 sau sa citesti despre ele. Chestia cu transmisul e mai complicata. Nu cred ca Bresson si-a propus sa faca filme care sa placa sau sa fie pe inteles la toata lumea.

Problema e, asa cum a observat si Chambord, ca o discutie se poarta intre anumite limite. Eu sunt primul si cel mai bucuros sa particip daca e cazul. Ok, hai sa vizionam, hai sa analizam, sa argumentam. Insa la nivelul la care ai coborat-o tu (discutia) asa ceva nu e posibil. If you know what I mean.

Care nivel?
Ca nu vreau sa apelam la argumente externe si experte?
Nu se poate cu bagajul cultural pe care l-am acumulat pana in secunda asta ca sa discut despre Bresson? Cate carti tre' sa mai citesc ca sa am dreptul la replica? Asta e nivelul lui? Asa Luceafar pretentios e?
De ce nu putem sa vorbim despre efectul voice-over-ului in filmele sale? Ca de-aici a plecat discutia. Poti sa-mi spui de e nevoie de asa ceva intr-un film. Tie-ti place? De ce?
Iar cu expresivitatea. Care-i scopul reductiei sale? Ce efect umareste Bresson sa provoace prin manevra asta. Raceala emotionala? Atat?

LE: Stiu ca nu ma cunosti aproape deloc dar din ce-ai mai putut sa prinzi din mesajele mele...spune-mi in fata! Crezi ca la momentul actual eu sunt insuficient pregatit ca sa-l inteleg pe Bresson sau sa discut despre el?

Nu explica nimic.
Trecand peste discutabila teza a redactorului (ca actoria e usoara si ca tine mai mult de regizor decat de actor) tot nu explica atitudinea lui Bresson. Acting-ul e unul dintre cele mai importante lucruri pe care le are cinemaul si el il arunca la cos. Ca deh, e prea usor pt el... :) :) :) :) :)

'When we are there, you say this sentence. Say it as calmly as possible, as mechanically as possible.' (Din invataturile lui Bresson catre figuranti)
Nu inteleg de ce "mecanic" si nu "natural"? Care e scopul pentru care individul trebuie sa-si tina naturaletea in friu? Am inteles, Bresson vrea real life, nu interpretare shakespeariana. Dar real life inseamna emotie, oricit de discret ar fi ea afisata. Ceea ce le cere el "actorilor" nu e tot...overacting, impins la cealalta extremitate?:-?

P.S. Ca sa nu fim off topic, s-ar putea, eventual, deschide mai rapid topicul cu meciul saptaminii viitoare si sa se mute totul acolo...

Bresson vs Tarkovsky
 

Ati luat-o putin inainte :)) Poate de data asta se va vorbi mai mult si despre Tarkovsky daca tot e Bresson implicat, care vad ca provoaca o foarte mare schisma :)) Voi modifica primul mesaj din topic cu datele principale ale rundei cand se va termina Tsai vs Bergman. Primele doua mesaje pe subiect nu am cum sa le pun pentru ca cea mai importanta parte a lor se refere la celalalt meci. Unul din ele este insa citat in mesajul lui Chambord. As vrea sa pun tot in primul mesaj si mesajul tau, Windom, daca esti ok cu asta, ca sa se vada de unde a pornit dicutia :P De votat nu se poate vota in meciul asta, Bresson vs Tarkovsky, pana cand modific primul mesaj cu datele de turneu, asta ca sa pastram acelasi timp de votare.

Ad hominem, ca sa nu zic altfel.


Impusti cu intrebari in toate directiile. Vrei sa-ti demostrez eu ca Bresson nu e retardat? Vezi ce spun criticii si cineastii care il considera outstandig ca autor. Dar in primul rand trebuie sa accepti ca exista si alte formule artistice, dincolo de cele care corespund gusturilor tale. Unii folosesc voice-over, altii nu, unii intepenesc camera intr-un loc si filmeaza cadre de 20 min, altii o misca in continuu, unii monteaza, altii nu, unii folosesc actori profesionisti, altii oameni de pe strada. E usor sa spui ca autorul si cei care il apreciaza sunt banda de idioti. Ai rezolvat pe loc. Eu unul sunt mai modest, recunosc cand nu inteleg un film in intregime. Nu trebuie sa citesti nu stiu cate carti ca sa-l intelegi, iar bagajul cultural nu e un sesam, ajunge un articol cateodata, o confruntare cu ce au inteles altii. Citesc, de exemplu, ceva despre lipsa expresivitatii in interpretare si despre faptul ca el utilizeaza actori neprofesionisti.
Ma intreb, care e asteptarea mea, etalonul meu, privind expresivitatea jocului actoricesc, ce pot spune despre aceast element in filmele care imi plac mie? Ce e mai aproape de realitate, un actor cu gesturi studiate ori un om de pe strada?
Dupa ce-ti pui intrebarile astea si urmaresti din nou filmul poate il vezi altfel.
Pentru a aprecia anumite forme de arta trebuie depus putin efort.

Se poate spune ca e o alta forma de minimalism, nu?

Rossellini, Pasolini, au folosit si ei oameni de pe strada, dar nu i-au golit de viata transformindu-i in zombie. Imi si imaginez o sedinta de casting la Bresson:
:| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :| :|

Teribilism, mai degraba...

Liviule, e ok.

Federico, tu ori esti nesimtit pe fata ori ai alta problema (dar nu vreau sa fac pasul sa etichetez alti forumisti) din moment ce ma citezi atat de "pe langa". Una e sa faci praf un film pastrand un limbaj decent, alta e sa etichetezi drept retardat autorul filmului respectiv. Daca ziceai "cutare film al lui Bresson e cel mai prost din toate timpurile" n-as fi zis absolut nimic din cele de mai sus, te asigur. E parerea ta si eu mi-as fi vazut de treaba respectandu-ti dreptul la opinie (chiar daca nu si opinia in sine).

Da, asta vreau. Cum ti-ai dat seama? :)
Unde pubipla mea ti-am cerut eu asa ceva? :)
Eu am pus intrebari la obiect. :)
Din nou: de unde dracu' le scoti? :)
Eu l-am facut pe Bresson idiot si pe-al sau film. :)
Vezi ca e valabila si reciversa, cand tu spui ca cutare film sau autor sunt inteligenti, geniali, cei care detesta filmul au dreptul sa se simta si ei insultati. :)
Sau nu? :)

Da' ce-am facut? Eu doar am reprodus niste citate, fara niciun comentariu. Fiecare sa traga ce concluzie vrea. O:-)
Nu e vorba de asta da' daca stau sa ma gandesc mi se pare mai logic sa-ti pese mai mai putin de autor decat de produsul lui, fiindca tu produsul il admiri, in primul rand, nu pe autor. Dar fie...

Limbaj decent? Ce-i cu termenul asta tocit complet lipsit de semnificatie. Nu stiu ce-i aia.
Dar stiu ca, asa cum i-am spus si lu' Mercutio un pic mai sus, daca tu te simti jignit cand artistul tau preferat e numit retardat, si sari la gatul "nesimtitului", atunci si io am dreptul sa-ti interzic sa mai folesesti cuvinte ca "genial" sau "talentat" fiindca ma faci implicit pe mine, ca spectator ca detesta opera, sa ma simt ca un idiot. Si deci sa ne rezumam strict la afirmatii asertorice impersonale, la obiect! :) :) :)

La fel si afimatiile fanilor - nu spun absolut nimic despre obiectul admirat ci doar despre persoana lor. :P

Nu e nici artistul meu preferat si nici nu l-am facut "genial" sau "talentat". E doar un regizor din opera caruia am vazut niste filme care mi-au placut. Dar deja mi-e scarba sa mai raspund la toate deformarile de sens si masura, cu care intelegi sa-ti justifici opiniile sau sa raspunzi la ale altora. Ma opresc aici. Dar aminteste-ti cum ai sarit in sus cand am ras de modul cum il idolatrizezi pe Charlie Kaufman.

:))
De unde scoti dom'le silogismele astea?
Ia spune, cine te-a insultat in felul asta?

Off topic: The Shining=(:|

creca topicu' asta trebe sticky-iuit de-acuma...

Nu, mai, acuma pe bune. Treaba sta in felul urmator.
Se pare ca exista o categorie de oameni care, atunci cand filmul pe care ei il adora este numit retardat, imbecil, sau idiot de cineva, ei se simt insultati. Pe principiul ca daca ei admira o idiotenie, inseamna ca sunt si ei idioti. Tu faci parte din ea, nu?
Asa...
Ducand mai departe logica asta (in care io nu intru) pe reversul problemei, se ajunge - logic! - la concluzia ca si cei care detesta un film sunt indreptatiti a se simti insultati cand obiectul repulsiei lor este numit de altii genial, sclipitor sau altceva. Tot pe principiul ca daca ei sunt scarbiti de o genialitate, inseamna ca sunt idioti.

A fost greu?

Singurele deformari sunt doar in capul domniei tale.
N-am spus ca tu ai spus ca Bresson ii artistu' tau preferat sau ca l-ai facut genial sau talentat.
Am folosit un "daca" in propozitia care contine termenii impricinati, conjunctie care avea rolul de a introduce o asertiune generico-ipotetica.

Dar aminteste-ti cum ai sarit in sus cand am ras de modul cum il idolatrizezi pe Charlie Kaufman
Nu exclud posibilitatea ca sa ma-nsele memoria dar intrucat nu pot sa vad acordul afiramtiei tale cu realitatea, te rog sa-i probezi veridicitatea cu un umil link care sa reveleze expres indignarea mea in fata jingirii unuia din idolii mei, si mai ales, soldarea acesteia cu un atac la persoana (asa cum ai facut tu cu asupra de dezinvoltura) domniei tale.
Daca nu cer prea mult...
Da?

Mai citeşte încă o dată ce a spus Chamb:


Problema e că ai generalizat. E ca şi cum ai spune că Dumnezeu e rău, doar pentru că există şi oameni răi pe lumea asta. Got the idea? (stai că nu îi bun exemplul că sunt mulţi pe aici care nu cred în chestiile astea. Îţi dau altul. E ca şi cum ai spune că Eminescu e un retard doar pentru că nu îţi place for instance, Somnoroase Păsărele.)
Cred că abia după ce ai văzut toate filmele lui Bresson poţi să ai pretenţia să îl numeşti retard dar nici atunci nu e fair pentru că omul ăla chiar a făcut ceva. (Acu că ce a făcut el nu poate fi înghiţit de unii, cred că depinde de modul în care interpretăm fiecare lucrurile)
All in all, depinde foarte mult de tonul pe care îl abordezi. Is for the best să vă respectaţi opiniile care până la urmă sunt subiective şi în strânsă legătură cu percepţia fiecăruia. For instance, mie îmi place mult mai mult Tarkovsky decât Bresson. Dar asta nu mă îndreptăţeşte să îl fac pe cel din urmă un idiot.

P.S. (continuând off-topicul) Da, Nicholson e foarte expresiv, un actor excepţional cu moacă de nebun. (şi ăsta e un compliment). Unfortunately, în cazul de faţă, ideea filmului e cam slăbuţă mai ales că vrea să fie un horror dar mai mult de jumătate din film e gol.

Da, merci ca mi-ai explicat inca o data ca si cum n-as fi inteles.
Tie iti scapa insa o nuanta. Ceea povestesti tu se petrece probabil pe undeva pe la scoala generala. Aici, imi place sa cred, ca suntem intre oameni seriosi care iubesc filmul si care nu ar trebui sa se refere la cineva, autor sau nu, care pune mana pe camera sa realizeze un film artistic, un reportaj, un scurt metraj, o filmare la nunta, orice, ca fiind un retardat sau ceva de genul acesta. Chiar si marii realizatori fac filme proaste cateodata. Nimeni nu poate fi genial in tot ce face. E mare diferenta insa intre a spune ca un autor este idiot si a spune ca a facut un film idiot.

Acum am observat ca dragonfly_drk iti spune la fel.

Da?
Am generalizat? Asta-i problema? :))
Pai si ce-i cu asta? E o opinie gresita? Asta-i problema? N-am dreptul la o opinie gresita?
Io cred ca problema celor care spun ca Bresson e un regizor bun e ca au generalizat. Ce zici de asta?

Ce-i aia "a respecta opinia"? I-am bagat io cuiva pumnu-n gura?
Am atacat io persoana cuiva? Io n-am nimic impotriva faptului ca absolut oricine sa zica absolut orice despre un artist sau despre o buca' de arta. Asta inseamana "respectul opiniilor", daca e sa aia v'un sens expresia asta tampita. Da' se pare ca-s cam in minoritate

E o mare diferenta intre a spune ca un regizor a facut filme geniale si a spune ca regizoru-i genial.
Esti la fel de vehement si cand auzi pe cineva ca spune: "ia-u' ce bun e regizoru' ala, ce destept e, ce talentat, ce genial!! "? Tu nu te-ai referit niciodata la persoana artistului si nu numai la produsul sau?

Federico, nu înţelegi şi pace. Ţie ţi-ar plăcea să îţi spună cineva că eşti retard?
Nu cred. Iar dacă nu ţi-ar plăcea, de ce îi faci şi pe alţii? Mai ales că tu i-ai pus pecetea în frunte lui Bresson raportându-te la filmele pe care el le-a făcut şi nu la personalitatea lui. Şi acuma, sincer, dacă omul era idiot şi retardat, crezi tu că mai făcea filme care să fie apreciate de atâta lume?

P.S. Făţuca aia nu mă impresionează.;)

L.E. Una e să faci pe cineva idiot şi alta e să îl faci geniu. E vorba şi de impact. Lucrurile negative au un impact mult mai mare asupra oamenilor decât cele pozitive.
De ce nu vorbeşti strict pe filmele pe care le-ai văzut?

Nu inteleg care-i problema ta!
Ti-e teama sa nu se-ntoarca Bresson in mormant?
Sau te deranjeaza pe tine, fiindca il amiri?
(nu ma refer fix la tine, ipotetic vorbind
Nu!
E vorba de ipocrizie!
De ce-as face-o?
Vreau sa vorbesc despre ce vreau.

Pai am spus deja<<Nimeni nu poate fi genial in tot ce face.>>. Stii tu vreun autor genial in toate?
Dar, hai, lasa... te absolvim de data asta. Sa nu se mai intample sa pacatuiesti :)
tre' sa faci 200 matanii! :)

Si totusi cuvantul genial se foloseste pe rupte. Sa-l mai folosim vreodata sau nu?
Nici io nu m-am referit la prezumtiva inteligenta subunitara a lu' Bresson la modul absolut ci in contextul celor doua filme pe care le-am vazut si a ceea ce am auzit de la Windom despre un al treilea.
Io-s de acord sa nu mai numesc un autor imbecil&co daca si numai daca si tu esti de acord sa nu mai numest vreun autor inteligent, talentat, genial, bun samd. Ce zici de asta? :)

Eu il folosesc ca adverb de obicei. Sau pot spune, desi foarte rar, ceva de genul: cutare autor e genial cand e vorba de ecleraj.

Ok.

Federico, eşti genial...B-)

A Man Escaped

Din nou, un personagiu central cu carisma de C-3PO with a pulse. Care e luat prizonier de nemtalai, apoi, neavind ce face, incepe sa gindeasca cu voce tare, printr-un voice-over cu timbru de robot telefonic. Si ne tot spune cum se simte si ce are de gind sa mestereasca pentru a scapa de acolo: „M-au batut. Stop. Sint cuprins de disperare. Stop. Azi incep sa rîcîi cu lingurița la ușă. Stop. Sînt îngrozit de perspectiva de a fi prins asupra faptului. Stop...” Apoi e scos la plimbare, prilej cu care socializează cu alti androizi. Apoi se intoarce in celula și face schimb de maxime cu colegul de suferințe, la fereastra zăbrelită. După care iar meșterește. Toată meștereala asta e la fel de captivanta precum un manual de prelucrare a fontei de la Ed Stiinta si Tehnica.
Scenele se succed rapid, la citeva secunde, ca nu cumva sa ne absoarba si, doamne feri, sa avem parte de o experienta cinematografica. Ca, deh, acting, imersiune in universul filmului, identificare cu personajele, astea-s pentru fraieri. Aici avem parte de ARTA la curu' gol, numai pentru cunoscatori...

^Pare un film interesant :-?

Ha! Ha! Ha! =))
Mi-am luat RDA-ul de umor pe ziua de azi! :D

Da' stii ce?
O sa ma uit si io in seara asta la film, si presimt ca o sa-mi placa. :))
Fiindca am remuscari pt cat de dur l-am luat pe saracu' Bresson deunazi.
Asa s-a-ntamplat si cu Malick si TOL intr-o anumita masura. Sunt sigur.
Chestie de auto-sugestie subconstienta. Out of my control unfortunately... :((

=)) N-ai sange-n tine daca n-o dai cotita sa constati ca de fapt iti place la nebunie filmul si esti pe cale sa devii un mare fan Bresson, sa moara Gibilan ! Ar fi cel mai tare twist. :))

Citeam din ultimu' jurnal a lu' Cartarescu si am dat peste un pasaj care m-a dus cu gandu' la ermetismu' glacial si elitist a lu' Bresson:
Se vând mai departe mii de bucaţi din Femei. E de parca toţi ar fi aşteptat de la mine chiar cartea asta, deluşoru-asta pubian şi-nsorit, păsărica asta cheală, după ce-nainte avuseseră de străbătut Alpii. Şi Circus Maximus de pe Luna. Naiba să-i ia pe toţi. Asta vor: plăcere mediocră dar imediată, satisfacţie acum şi fără efort. Nu Kama-Sutra, ci o lină şi inofensivă ipsaţiune în care cel mai uşurel e giganticul clitoris de sub ţeasta. Mama voastra, în Orbitor n-aţi trecut de pagina 30, dar in colecţia asta din minciunile fraţilor Grimm "aţi inghiţit paginile" regretând doar că sunt aşa puţine. (pag. 103.)

PS: nu mi-a placut filmul. :"> nici nu mi-a displacut, nu e facut aiurea (de fapt chiar are un realism bun pt vremea lui; de narator nu ma mai leg - doar ca m-a amuzat in unele momente cat de perfect pleonastic si redundant se lipea pe imaginea pe care incerca sa o descrie), dar nu e nimic care sa-mi placa, e absolut neinteresant. atat povestea in sine cat si exercitiul de a urmari felul in care intelege Bresson s-o nareze.

PPS: si ca sa fiu cat se poate de plictisitor si snob in seara asta vreau sa mai trantesc doua citate (de data asta legate direct de film) interesante (adica altfel decat filmul ;) ) de care am dat cautandsa-mi explic dracoveniile cu care ma pune la-ncercare omu' asta.

What is important is that the emotion, even if it is to be felt by only one viewer out of twenty, is rarer and purer and, as a result, far from altering the work's nobility, it confers a grandeur on it that was not hinted at at the outset.
(din cronica lu' Truffaut: http://www.webcitation.org/5kkmg5jve)


Some art aims directly at arousing the feelings; some art appeals to the feelings through the route of the intelligence. There is art that involves, that creates empathy. There is art that detaches, that provokes reflection.
Great reflective art is not frigid. It can exalt the spectator, it can present images that appall, it can make him weep. But its emotional power is mediated. The pull toward emotional involvement is counterbalanced by elements in the work that promote distance, disinterestedness, impartiality. Emotional involvement is always, to a greater or lesser degree, postponed.
The contrast can be accounted for in terms of techniques or means—even of ideas. No doubt, though, the sensibility of the artist is, in the end, decisive. It is a reflective art, a detached art that Brecht is advocating when he talks about the “Alienation Effect.” The didactic aims which Brecht claimed for his theater are really a vehicle for the cool temperament that conceived those plays.
(dintr-un eseu de Sontag - pe care nu l-am citit inca B-) -despre Bresson: http://www.coldbacon.com/writing/sontag-bresson.html)

pps: am rasfoit un pic si o cartulie cu meditatiile si reflexiile lui Bresson despre arta filmului, si se pare ca omul avea o obsesie - negativa - vizavi de obarsia teatrala a cinemaului pe care a tot incercat s-o anihileze. se gaseste pe net pdf-ul ("notes on cinematography")

Hai, mah, la Tarkovski nu se baga nimeni?:))
Eu zic ca ar fi interesanta o abordare...fragmentara. Sa discutam asa, pe secvente. Banuiesc ca fiecare are o scena preferata, iar prin luarea la puricat a elementelor componente am putea ajunge la o explicare interesanta a intregului. Complexitatea, in cazul de fata, cred ca necesita o abordare de la micro la macro...
Eu vad acum filmul pentru a doua oara si experimentez cam aceleasi senzatii pe care le-am experimentat in cazul Inland Empire. Exista multe similaritati intre cele doua filme. Ambele funcționează la nivel senzorial, ambele jonglează cu oniricul. Atît în IE cît și în Zerkalo modelează timpul și spațiul prin editare și montaj. Și văd că și Tarkovski îmbrățișează acel endless loop, atît de drag lui Lynch...
Revenind la secvențe, pe mine două m-au bulversat pur și simplu: cea cu spălatul părului în lighean (văzută cu alți ochi post The Ring) și, probabil cea mai greu de descifrat și, în același timp, cea mai creepy, scena în care băiatul rămîne singur acasă și face cunoștință cu cele două apariții – bătrîna care-i cere să citească și baba de la ușă (via MD). ÎNCĂ n-am descoperit semnificația scenei respective și sînt curios cum au perceput-o alții. Oricum, am de gînd să revăd filmul, poate chiar zilele astea...

E ceva timp de cand le-am vazut dar inca rememorez bine ca Zerkalo desi oniric are o coerenta pe care Inland Empire o pierde la un moment dat. In filmul lui Tarkovski, desi bucatile sunt din puzzle-uri diferite (sau mai bine zis din varste / faze diferite) ele se "pupa", se completeaza, stau pe ax. Pe cand Inland, dupa un inceput beton, incepe sa o dea in dadaisme, in wtf-uri, surubelnite, draci, polonezi, "daca nu-i poti convinge zapaceste-i". Momentul de muzica si dans din final e :))

E greu sa vorbesti de coerenta, de ax, cind jonglezi cu oniric și fragmente de memorie. Ai impresia ca ai vazut ceva coerent, insa daca te intreaba cineva despre ce-i filmul, ce zici? Despre un tip pe moarte care-si rememoreaza trecutul. Si cam atit, pentru ca in lipsa unei structuri narative e greu sa ai coerenta. Vezi secventa de inceput, in care baiatul se bilbiie, apoi e vindecat prin hipnoza si spune ceva de genul „Acum pot sa vorbesc!” Apoi pe ecran apare titlul. Parca Tarkovski ne-ar spune „Abandonati cuvintele and don't try to nail anything down. Inlocuiti rationamentul cu intuitia, SIMTITI, nu INTELEGETI. Doar astfel o sa `vedeti` filmul cu adevarat."
Legat de Inland Empire, exista si acolo coerenta, dar e sufocata de prea mult hocus-pocus...

Io am vazut filmul pt a treia oara si, desi era deja in cufarul cu dvd-uri de luat pe o insula pustie, acum mi-a placut mai mult ca oricand. Nu sunt mai aproape de a intelege mai multe decat prima oara (exceptand cateva detalii "tehnice") si, sincer, nici nu-mi doresc. Cu cat e mai mult inefabil la mijloc cu de-atat mai multe ori o sa pot sa-l revad. Si cand ma refer la a intelege am in vedere doar meta-semnificatiile, conotatiile, pt ca realitatea filmului e chiar atat de simpla:
Nu cred ca e vreo fotograma pe care sa n-o ador cu totul din filmu' asta, dar dac-ar fi sa selectez rapid cateva momente mai marcante imi vin in minte: convorbirea telefonica (imediat dupa scena cu spalatul parului – care-i importanta fiindca e prima oara cand Tarkovski incepe sa-ti scuture pamantul de sub picioare apeland la efecte vizuale) care se desfasoara pe fundalul vizual al unui panning de o apatie marca inregistrata, printr-o casa pustie; imediat dupa (ne)decapitarea cocosului, cand se face trecerea la secventa cu levitatia, cu trecerea pe ralenti, pe alb negru, prim planul cu mutra sinistra a barbatului la bustul gol, si purcederea Purcell-ului ala absolut naucitor de frumos; tot un slowmo decolorat cu baiatul cand era mic de tot si alearga inspre casa prin padurea batuta de o vijelie proaspat inceputa etc. etc. etc.

Mulholland Drive? La ce te referi?
Despre "semnificatie"... nu nici io nu pot sa mi-o explic; e una din putinele secventa problematice in sine (la fel si cea cu pasarea eliberata pe patul de moarte).

LE: aaah, si Margarita Terekhova e... :) :)

Da, mie mi-a fugit gindul la Coco.

Hmm, daca stau acu' sa ma gandesc parca-parca as vedea pe unde ai facut tu conexiunile, insa-i destul de pe departe. Nu mi-a trecut de loc prin cap, pe moment