Habar n-am, da' vorbesc! (Opinii despre filme pe care nu le-am văzut)
 

De multe ori, simtim o nevoie irezistibilä de a comenta, fie laudativ, fie denigrator, filme pe care nu le-am väzut, ba chiar si opiniile altora despre ele.
In acest scop, am creat topicul de fatä. Ii invit pe toti cei ce doresc, uneori, sä vorbeascä în necunostintä de cauzä, s-o facä aici. De asemenea, pentru a le usura sarcina, promit cä voi transfera în acest loc orice mesaje sau fragmente de discutii care au la bazä päreri despre subiecte pe care preopinentii recunosc cä nu le cunosc.
Fac o precizare necesarä: NU TOATE MESAJELE DIN ACEST TOPIC VADESC, IN SINE, POZITII IGNORANTE. In mod inevitabil, topicul contine si multe mesaje legitime fäcând parte din discutiile de fond declansate de câte un mesaj pafarist-opinionatru. Ar fi fost anormal sä rup fragmentele, läsând suspendate în topicurile originare, färä nici o motivatie anterioarä vizibilä, räspunsurile ulterioare, care fuseserä scrise în deplinä cunostintä de cauzä. Si sper cä e evidernt pentru toatä lumea care mesaje constituie opinii gratuite despre filme care nu au fost väzute, si care sunt doar rezultatele firesti acestora.

Pentru început, un calup întreg de off-topicuri preluate din thread-ul dedicat filmului "Felicia înainte de toate":

am vazut titlul unei cronici pe liternet despre Felicia, scrisa de cineva pe nume Andrei Rus si care avea drept subtitlu urmatoarea afirmatie: "Cel mai rohmerian film romanesc".
De parca am fi avut vreo zece filme romanesti in stil Rohmer si asta e "cel mai"! - cat de idiot poti fi ca sa pui un asemenea titlu??

oricum, nu pot sa nu constat ca cinematografia romaneasca e tot mai geniala.
dupa Cristi Puiu, care e un Haneke al filmului romanesc, acum si Radulescu (cu sau fara Melisa) e Rohmerul nostru.
cu siguranta, vor urma si cativa de Tarkovski, Allen si Kubrick romanesti, in curand.

chiar nu mai e nici un pic de jena in critica romaneasca?

Andrei Rus e student la U.N.A.T.C. - si e foarte teribilist. Bunäoarä, a desfiintat "Eu, când vreau sä fluier, fluier", doar din spirit pustesc de frondä - färä nici un argument, pur si simplu luând toate afirmatiile pozitive despre film, si schimbându-le sensul - din plus în minus. La modul strict tehnic, nesustinut.
Intr-adevär, cronica lui la "Felicia..." e snoabä si intelectualicistä. Mi-a displäcut si mie. Filmul e bun la modul simplu, sincer, färä fasoane. N-are nici un rost sä ne raportäm la altii - Cristi Puiu nu e nici un Haneke - e Cristi Puiu, si tocmai în asta stä valoarea lui! Dacä se vor arunca vreunii sä dea cu Tarkovski, Allen si Kubrick români (nu "românesti", cä-s oameni, nu substantine comune), singuri se vor face de râs. Cineastii români din noua generatie sunt atât de buni TOCMAI fiindcä-s ei însisi, nu pastiseazä pe nimeni.

daca arati ca doi cineasti au interese comune, discuta un acelasi subiect si, in acealsi timp, arati ca demersul lor este diferit in ceea ce priveste stilul de prezentare a subiectului si ca rezolutiile sint diferite in fiecare caz (deoarece fiecare autor construieste povestea in conformitate cu viziunea sa asupra realitatii pe care o interpreteaza)... asta NU inseamna ca afirmi ca Puiu este Haneke al filmului romanesc.
e normal ca atunci cind discuti un produs artistic sa gasesti filiatii, sa pui o lucrare intr-un context artistic semnificativ pentru interesele proiectului discutat.

asa ca mai domol...

da, scuze, ma gandeam probabil la ceva legat de "romanesti".

@gionloc,

totusi, astept de la criticii romani si altceva decat antologii de interviuri sau articole publicate in ziare.
vreau sa vad si eu niste lucrari de analiza, niste carti de teorie cinematografica, un minim efort de cercetare....

si astea costa bani....
si timp...care inseamna tot bani..
p.s. keep, iarta-ma ca ti-o spun, dar esti amar de suparat si incrancenat. exista totusi o raza de soare, nu-i chiar asa de negru cerul de la noi...

@rvn,

dar nu sunt incrancenat:)
doar ca incep sa vad mai bine latura amatoriceasca a unor critici romani de film.
senzatia mea e ca aceasta breasla e intesata de diletanti.
unele cronici pot fi scrise lejer de orice spectator cu ceva abilitate scriitoriceasca.

unele patalamale(de fapt majoritatea) obtinute in zilele noastre confera multora calitati pe care nu le au.
consoleaza-te keep,cu gandul,ca exista si profesionisti.

Da, si eu sunt de aceeasi parere, din pacate.
Am fost foarte entuziasmat cand am descoperit cartile a doi dintre cei mai "importanti" ( oficial si teoretic vorbind) critici de la noi , Gorzo si als, dar dupa ce am aflat ca-s doar colectii de articole si cronici la fel de mare mi-a fost dezamagirea; pana la urma mi-am rezumat intresul doar la "De ce vedem filme" .


Cred ca eseul lui Andrei in 3 numere din "Film Menu" , "Ce intelegea Andre Bazin prin realism" se poate incadra macar aici. :)

@federico,

corect!
da ,daca ar veni guido aristarco sau andre bazin sa-si dea cu parerea despre filmele de azi, as pleca urechea la ce spun ei.
dar asa, sa iei o idee de colo, alta de dincolo, sa bagi niste nume sonore in cronica ta, doar ca sa impresionezi cititorii neavizati, mi se pare nu numai amatorism, ci sarlatanie.
apropo, exista o scoala de critica de film sau toti sunt autodidacti? :)
pentru ca ar fi cumplit ca niste amatori sa-si dea cu parerea despre munca unor regizori, scenaristi, actori.:)

iau la intamplare un fragment dintr-o cronica semnata de anca gradinariu, tot de pe liternet, la Felicia....ma rog, e vorba despre "razvan radulescu si marcile sale" si din care razbate evident pupincurismul.

zice asa gradinariu:

"îi poţi recunoaşte dialogurile aparent banale, infuzate de sarcasm şi de umor absurd, scenele de masă, realismul lipsit de stridenţă, ochiul pentru detaliu, preferinţa pentru unitatea de timp, refuzul structurilor narative clasice şi al oricărui payoff comercial (o antiformulă deja atât de "consacrată" că devine, la rândul ei, o reţetă, mai ales atunci când testează nervii şi suportabilitatea spectatorului până la un final răsplătitor)"

buuuun.

asadar..."dialoguri aparent banale".

spectatorul obisnuit are timp/rabdare sa treaca peste aparente?
nu. stim cu totii ca, pentru el, prima impresie conteaza,
sa nu-mi spuna nimeni ca, dupa ce iese din sala de cinema, spectatorul analizeaza pe drumul spre casa dedesubtul "dialogurilor banale".
nu, filmul e o arta volatila, daca nu impresionezi din prima vizionare, la revedere.
dar vedeti ce inseamna critic obedient?
dialogurile sunt doar APARENT banale, testarea "nervilor si a suportabilitatii spectatorului" devine o calitate a regizorului/scenaristului.
adica lucrurile nu sunt ceea ce par a fi, ci cu mult mai profunde, dar noi, spectatorii ignoranti, inca nu reusim sa atingem profunzimea mesajului!
mie astfel de pupaturi imi provoaca greata si ma convinge de subtirimea crasa a bagajului intelectual al unor asa-zisi cronicari de film.

si ce naiba inseamna "scenele de masa'??
sau "realism lipsit de stridenta"?

tot de pe liternet mai gasesc alte ovatii, semnate de catre Iulia David...

cica:

"scenele de dialog sunt toate filmate în plan mediu pentru a prezenta dublul (uneori chiar triplul) adevăr al unei singure realităţi".

nu inteleg, pur si simplu! cum poate un "plan mediu" sa prezinte "dublul sau triplul adevar al unei realitati"????

din cate stiu eu, parca exista o sectie speciala infiintata dupa 1990, in cadrul U.N.A.T.C.
Pit ar trebui sa raspunda, e domeniul lui.
dar, zau keep, incep sa cred ca te deranjeaza parerile favorabile despre film....

ce vreau sa spun cu toate astea?
mi se pare jenant efortul unor critici de film de a transforma un film mediocru intr-unul plin de adancimi, doar ca scenariul si regia sunt semnate de razvan radulescu.
de aia se impute toata treaba in cinematografia romaneasca.
pentru ca orice rahat ar produce unul sau altul dintre vip-urile create de critica, ele vor fi elogiate la nesfarsit.
iar acest lucru nu e deloc corect.
as putea intelege ca presa de specialitate nu ar putea exista, nu si-ar putea justifica banii luati de la casierie, daca nu ar forma niste varfuri pe care sa le ridice in slavi, daca n-ar crea un star system pe care sa-l aduca non-stop in atentia publica.
can-can, libertatea, click, otv practica lucrurile astea.
dar as astepta de la ziaristii cu pretentii de critici de film o anumita decenta si cumpatare.

N-am vazut filmul asa ca voi comenta doar observatia asta, presupunand ca ceea ce-a zis Anca Gradinariu e adevarat.

Daca regizorul ar fi facut in asa fel incat acele dialoguri sa nu fie aparent banale, sa fie pline de inteles fara sa fie nevoie de interpretari, cati specatori crezi ca mai erau in sala de cinema? Si in plus, de ce ar trebui regizorul sa faca lucrul asta? Filmul e al lui in primul rand, e ceva personal inainte de toate si abia apoi al spectatorilor . Cine poate sa-l aprecieze il aprecieza, cine nu e in stare sa-si vada de treaba lui ca nimeni nu l-a obligat sa vada filmul.

Constat ca esti foarte incrancenat impotriva filmelor care vor sa si gandesti. Nah, de ce sa punem spectatorul sa-si foloseasca creierul, hai sa-i vindem banalitate ca si-asa asta e peste tot. Ce, daca vrea ceva inteligent poate sa citeasca o carte, nu trebuie sa se uite la filme. Astea-s doar distractie pentru prosti.

Imi aminesc de un mic fragment dintr-un articol recent despre Inception de pe Cinemagia: "Desigur, încrederea în inteligenţa publicului s-ar putea să-l coste pe Nolan la box-office, pentru că suntem atât de obişnuiţi să fim luaţi drept idioţi." Cu specatatorii care vor sa gandeasca ce se intampla? Regizorul decide publicul tinta pentru filmul sau. Pe el poate sa nu-l intereseze de masele care vor doar distractie si face filmul pentru acei oameni care vor mai mult.

Inca o data, am facut referire doar la acea observatie. Ca Anca Gradinariu s-ar putea sa caute in film ceva ce nu exista e alta treaba. Iar observatia mea e valida atat timp cat pot fi gasite multe exemple de filme al caror mesaj e mult mai complex decat apreciaza de obicei spectatorul simplu. De asemenea nu poti spune ca partea comentata e scoasa din context, pentru ca obedienta criticului pentru film e idee aparte de cea a spectatorului imbecil.

PS: La partea legata de criticii obedienti care cauta complexitate in banalitate sunt de acord. Asta daca e adevarata observatia.

@liviu,

cum am mai spus candva, deja s-au impartit apele in cinematografia romaneasca.
mungiu, porumboiu, puiu, razvan radulescu...orice ar scrie si ar regiza oamenii astia ar fi primit cu aprecieri superlative de catre critici.
asta nu pot intelege eu.
nu ai sa vezi nicaieri o minima apreciere negativa la adresa lor.
si nu pot sa cred ca acesti regizori/scenaristi fac totul perfect!
macar asa, de dragul unui echilibru, criticii romani ar trebui sa fie mai retinuti in aprecieri.
eu sunt convins ca regizorii mentionati mai sus nu sunt foarte entuziasmati de osanalele criticii romanesti (porumboiu cu siguranta nu e atent la critica).
dar, repet: inteleg ca criticii romani (care sunt si ziaristi, la urma urmei), incearca sa creeze o casta a regizorilor care sa atraga publicul cititor, audienta, sa le sporeasca ratingul.
iti trebuie si niste personaje pozitive in toata aceasta mizanscena!
dar de aici si pana a le supraevalua e cale lunga.

Mesajele lui Keep mä dezamägesc, mä întristeazä, mä deprimä.
Auzi, sä fii revoltat cä sunt lädate filmele bune si cineastii valorosi! Cä nu sunt criticati asa, în principiu, doar fiindcä, teoretic, "nu pot sä cred cä tot ce fac ei e perfect".
Sä numesti un film excelent "mediocru", sau "orice rahat", numai din avânt retoric gratuit...
Cu toatä prietenia si consideratia, Keep - dacä tii neapärat sä mä amärästi si mai mult, sä mä ränesti, sä mä faci sä mä simt extrem de nasol, te rog sä continui cu aceste aberatii veninoase.
Stii ce e cel mai dureros pentru mine? Nu cä valorile sunt denigrate (asta e firesc, e un fenomen vechi de când lumea), ci cä UN OM CA TINE, la care tin atât de mult, se compromite într-un asemenea hal.
De câte ori n-am încercat sä te lämuresc, sä te conving, sä te temperez...?
Degeaba... Incäpätânarea înainte de toate.
OK, simte-te liber sä continui.

Andrei Rus nu mai e student la UNATC deja de vreo doi ani, deci nu cred ca merita sa fie tratat ca un novice. In plus este un om extrem de destept si cultivat, a carui parere o respect, asta neinsemnand ca sunt neaparat mereu de acord cu el. Nu e teribilist, nu e snob si chiar stie despre ce vorbeste.
Stiu ca e foarte pasionat de Noul Val Francez, motiv pentru inclin sa cred (desi n-am vazut Felicia) ca subtitlul lui e o alegere fondata. Nu sunt experta in Noul Val Francez si nici n-am vazut atatea filme romanesti cate a vazut Andrei, si cu toata astea din informatiile pe care le detin pot spune ca Noul Val are atat de multe influente in cinematografia actuala incat e aproape imposibil sa faci film in ziua de azi (nu ma refer acum la experimente) si sa nu folosesti ceva din doctrina lor. In Romania, unde e super promovat cinematograful de autor, cu atat mai putin.

Da, ok Noul Val Romanesc se deosebeste fata de ce se intampla in celelalte cinematografii (nu atat de mult insa cum ne-ar placea sa credem). Asta nu insemana insa ca e 100% original. Asta nu inseamna ca regizorii nu au surse de inspiratii. Asta nu insemana ca sunt stupide comparatiile Puiu-Haneke, sau Radulescu-Rohmer. Oamenii astia n-au trait in pestera. Au vazut si ei niste filme, si-au format si ei niste opinii, au gasit chestii care le-au placut si chestii care nu. Nu zice nimeni ca x il copiaza pe y, ci pur si simplu faptul ca exista influente.

Nu in ultimul rand, ne-am obisnuit sa privim asocierile astea ca pe comparatii. Ca si cum Andrei ar fi zis ca Radulescu e un Rohmer autohton. Nici vorba de asa ceva. Sunt convinsa (si spun asta pentru ca si eu recent intr-o cronica am facut o asociere socanta comparand filmul american Shit Year cu Persona, ipoteza confirmata de altfel si de regizor) ca ceea ce si-a dorit el este ca cinefilul sa se duca sa-l caute pe Rohmer (daca nu-l cunoaste deja) si sa se gandeasca la Felicia, din perspectiva asta. E pur si simplu o modalitate de a-ti deschide mintea si probabil de a descoperii noi aspecte care sunt foarte posibil sa-ti scape altfel.

Si chiar daca nu are dreptate, chiar daca nu e nimic rohmerian in Felicia, faptul ca verific perspectiva asta, faptul ca ma documentez in directia asta, tot mi se pare un castig, in special pentru generatia de tineri cinefili care cred ca cinematograful a fost inventat de Tarantino, Jame cameron si Peter Jackson.

andrei rus chiar e unul din criticii actuali din romania care ar putea sa scrie lucrarile care par sa te intereseze pe tine. Si cred ca mai sunt doi trei ca el. Eu insa te intreb, cine citeste asa ceva? Ca pe un cinefil ca tine, vad ca nici macar asocierea Radulescu-Rohmer nu te inspira sa te gandesti la o alta perspectiva a unui film. ce pretentii sa avem de la oamenii normali?

Nu e ca si cum am consuma cu totii analize de specialitate scrise de straini, si ne-am plange ca nu avem ceva similar scris de romani. Sa fim seriosi, daca intrebi 90% din cinefili si cineasti de numele unor tereticieni importanti, or sa-ti rapsunda bazin sau aristarco, desi ei nu mai sunt actuali de ceva decenii bune...

Comunicare audiovizuala.

draga pit, si eu te respect foarte mult.
dar sa spui ca eu ma compromit cand semnalez niste articole de doi bani (ca doar n-o sa le numesc cronici), e deja prea mult:)
hai sa fim oameni seriosi, maturi si responsabili.
da-i in ma-sa, dar doar nu toti care publica o cronica pe liternet or fi si cronicari de film.
dar chiar asa am ajuns, la mana unui oarecare sa stam cu gura cascata cum exerseaza el niste pupaturi in kur pe liternet?
asta e critica romaneasca?
daca e asa, apoi ma lipsesc de astfel de pseudocritici.
dar chiar vor neavenitii astia sa hotarasca ei ce e bun si ce e rau in cinematografia romaneasca?
pit, eu am facut presa timp de sapte ani, absolut de toate, incepand de la reportaje pana la cronici de fotbal si cronici culturale.
am trait alaturi de oameni care faceau cronici de teatru si de film.
le stiu incercarile de a impana orice vedeau intr-o chestie elucubranta si nemaivazuta!
am scris eu insumi cronici de teatru si stiu cum tot cautam superlative pentru piesele vazute, desi nu credeam in ele!
dar chiar vrei tu sa-mi spui ca un critic de film e reperul fundamental dupa care sa ne ghidam in a judeca ce? UN FILM???
un FILM, care nu e nici pe departe o pictura, o arie de opera, o nuvela, un roman???
chiar nu pricepe nimeni ca FILMUL e cea mai perisabila, cea mai subtire, cea mai putin intelectuala opera de arta?

nu avem critici de film proveniti din sfere culturale cu adevarat consolidate.
asa cum am mai spus, am incredere in pit pentru ca el vine din practica, stie perfect ce se intampla in spatele camerei, stie mersurile pe platou, stie cum se face un film de la A la Z.
mai am incredere in resursele lui ALS, pentru ca reuseste sa simta ce se intampla intr-un film.
are o anumita intuitie si dexteritate scriptica care-l califica pentru a-si exprima o opinie pertinenta.

dar hai sa o luam limpede, natural.
cum devii un critic de film?
exista literatura de specialitate in limba romana?
da. dar foarte putina!
sa spunem ca te dedici zi si noapte filmului, ca incepi sa studiezi in engleza teoria, ca vezi sapte filme pe zi pentru a fi la curent cu istoria mai veche sau mai noua a filmului.
sa mai spunem ca mai furi doua-trei ponturi care tin de critica, in general...au si criticii o metoda, un stil, o regula dupa care isi incep si incheie cronicile de film.
NU E DE AJUNS!
si e cu atat mai DAUNATOR cu cat se fac sluj in fata numelor momentului!
stiu foarte bine mentalitatea de "critic".
atata timp cat scrii de bine despre un regizor/scenarist aflat pe val, si tu esti privit BINE.
nu esti exclus din cercul "apropiatilor".
sunt oameni care cred ca daca beau o bere la TIFF cu un regizor roman deja devenit vedeta se simt obligati safie solidari cu respectivul.
fratia asta, critic-regizor, e tipic romaneasca.
apropo de Felicia, e un film absolut mediu.
nici nu trebuie sa-l vezi, e suficient sa te uiti pe trailer ca sa-ti dai seama ca e o palavrageala suta la suta romaneasca.
ce ma ia Gradinaru cu "dialoguri aparent banale"??
nu, dom'le, dialogurile chiar SUNT banale!
subiectul e banal, filmarile sunt banale (sa nu-mi spuna cineva ca a vazut cine stie ce inovatii regizorale!)!!
chiar nu ne vedem limitele, chiar nu vedem ca, in afara smecheriei minimaliste, nu ne iese nimic, ca intram in aceeasi banalitate care a caracterizat cinematografia romaneasca zeci de ani?

bravo alora din Bulgaria care au facut un film ce a adus 343.000 de spectatori!!!
o fi film altoit cu ingrediente englezesti, dar le-a iesit!
asta e filmul, asta e entertainmentul!
noi ne-am intors in mediocritate, tot cautam filozofii vizuale.
pai ne spune anca gradinariu chestia asta: "Fără exagerare, se poate spune că Rădulescu a făcut pentru cinema-ul autohton ceea ce Cesare Zavattini a făcut pentru neorealism sau Carl Mayer pentru expresionism" !!!!!
cine e Zavattini pentru spectatorul din Mizil???

ia sa mai vedem ce zice Iulia David, cica:

"Întrebat de către mama Feliciei, într-un moment de intimitate cu fiica lui, "Ce faceţi voi aici?" el răspunde: "I-am reparat catarama". Apoi, după o mică pauză, adaugă: "pentru că nu puteam s-o las aşa, lărgită." Stella Adler, care l-a învăţat metoda Stanislavski pe Elia Kazan (şi care l-a avut ca elev de suflet, printre alţii, pe Marlon Brando), vorbea despre faptul că actorul, în orice situaţie dramatică, "trebuie să-şi găsească motivaţia în sine, nu în replică; această motivaţie va produce un efect prin care actorul va avea acces la gestul şi la emoţia corespunzătoare. Ideea nu e să găseşti o motivaţie într-o replică, să te agăţi de ea şi să nu mai ai nicio altă experienţă." Or, cu interpretarea lui Mentzel, tocmai asta se întâmplă - justificarea rămânând de cele mai multe ori exterioară, actorul devine demonstrativ. Domnul Mateescu, tatăl Feliciei, există mai mult ca un personaj pe hârtie decât ca un om în carne şi oase".

mai sa fie!!!
dar ce subtilitati a la Elia Kazan, a la Stanislavski, a la Mentzel se regasesc in cele doua replici!

mai spun ca in epoca in care Avatar rupe salile din toata lumea, in care filmele au atins a treia dimensiune, in care scenariile si regia au ajuns la cotele impecabilului, a te strofoca sa gasesti mesaje dincolo de "banalitatea aparenta a dialogurilor" a devenit o intreprindere penibila, minora, de un pupincurism atat de dambovitean incat provoaca mai degraba mila, decat repulsie.

Keep, esti cea mai mare dezamägire a mea din ultimii ani.
De la personagii ca Tufänel, Labe, Balerian Tava (si alti câtiva nevertebrati care s-au manifestat în ultima vreme) nu mä mir.
Dar ca tu, un om în care credeam cu adevärat, sä decazi într-atâta, la asemenea ineptii deghizate în argumente, la atâta räutate învemânstatä sträveziu în "straie critice"... Zäu, e nespus de dureros.
De ce nu ne lasi sä ne bucuräm de valorile noastre?
De ce trebuie musai sä arunci cu noroi în ce ne e drag?
De ce te simti mai bine în autolamentarea mâloasä a noncinematogfrafiei românesti mostenitä de la dinozauri, negând sublimul?
Cine ce ti-a fäcut?
Pe cine încerci sä te räzbuni?
Esti constient cä NUMAI TIE ITI FACI RAU?
Oare te autodetesti atât de mult...?
De ce faci asta?
Chiar as dori sä-mi spui.
Chiar as lua în serios o explicatie sincerä, deschisä, onestä, gen:
"Dragä Mihnea... Acum X ani, Y m-a trädat îngrozitor... De atunci, nu-mi gäsesc linistea decât încercând sä rästorn criteriile si sä neg valorile, ca un fel de autovalidare... Cu cât sunt mai constient de calitatea lor, cu atât nevoia instinctivä de a le contesta creste mai irezistibil... As dori si eu sä mä bucur aläturi de voi, nici nu stii ce fericit as fi sä pot savura excelptionalele filme românesti ale noii generatii - dar nu pot... Deocamdatä, mi-e peste putintä... Dacä ai vreo solutie, ca sä mä ajuti sä ies din mocirla asta, sä-mi regäsesc obiectivitatea, intelectul, demnitatea - sä fiu iar eu însumi... Te rog, n-o tine ascunsä. Ajutä-mä, dragul meu prieten! Vreau sä fiu din nou om...!"
Iti jur cä te voi ajuta, Gabi.
Nu e nevoie decât sä-mi spui c-o doresti.

Nu am văzut Felicia înainte de toate, aşa că nici nu te contrazic şi nici nu te susţin în aprecierea filmului.
Totuşi, nu îţi înţeleg înverşunarea aceasta împotriva criticilor care laudă noul val autohton. Nu mi-o lua în nume de rău, fără nicio legătură cu vechile noastre conflicte, îţi spun cu toată sinceritatea că începi să devii penibil şi să pari frustrat.

Dacă Rădulescu şi de Raaf sau alţii vor să filosofeze, dă-le pace! Nu te obligă nimeni să le vezi filmele. Cred că toată lumea ţi-a înţeles poziţia, dar nu e obligatoriu să îţi şi împărtăşească opiniile.

Iar filmul nu înseamnă doar entertainment. Dacă toţi ar gândi ca tine, probabil că nu ar mai fi existat nici artişti ca Tarkovsky, Godard sau Bergman.
Iar acel spectator din Mizil probabil nici nu se va deranja să vadă filmul lui Mungiu, se va duce la Garcea şi oltenii.

Multumesc, Cori. La fix! Când ai dreptate, ai - ce sä mai...

Pit, esti chiar rautacios :P (poate ai dreptate in a fi, poate nu) Stii foarte bine ca un astfel de raspuns nu ajuta, ci are chiar un efect invers. Maxim ce puteai face daca vroiai sa ajuti era sa-i raspunzi prin argumente, in limita posibilitatilor. Chiar daca nu pot fi de acord ca relatia film-spectator trebuie sa fie asa superficiala precum sustine keep, macar legat de "aparenta banalitate/banalitate" s-ar putea sa aiba un argument valid. Daca nu are merita macar un raspuns argumentat...

Nu, Liviule - sunt deznädäjduit. Nici eu nu mai stiu cum sä räspund, ca sä-l readuc pe Keep cu picioarele pe pämânt... Asa, sau asa, sau asa... Am sentimentul cä nu mai are nici o scäpare - si nici nu stii ce sentiment de neputintä si inutilitate îmi dä perspectiva asta.
Argumentele nu mai pot functiona - luni, ani de zile le-am tot enuntat: metodic, sistematic, clar, cu grijä, cu räbdare, cu drag... Degeaba... Pe moment, Keep le accepta, se linistea, ajungeam la un dialog. Mä bucuram si eu... Pentru ca, peste un timp... TABULA RASA!!! Nici o färâmä din tot ce construisem cu atâta caznä nu mai exista... Back to square one: aceleasi räbufniri de urä visceralä, de invidie infantilä, irationale, glandulare, aceeasi inversare a criteriilor si confuzie a valorilor, fäcutä cu o încrâncenare de-a dreptul alsacian-dragomarianä, cu invective gratuite ("pupincurism", etc.) amestecate printre simulacre demonstrative... Se uitä alte Tufänel si Labe aici, si jubileazä veninos (în sinea lor, cä forum nu mai au), si n-am cum sä le dau peste nas...

Eu sunt de acord cu keep. Pe unii o sa-i mire, pe altii nu.
Chiar m-am nsaturat sa aud ca Aurora, spre exemplu, e un film bun. E un cacat. La fel ca si MdL. Pe asta orice CTR (Catalin Radu Tanase) l-ar fi facut mai bun.
Daca vreti sa vedeti astfel de drame, "retrogradati" la Umberto D.

Tot e bine cä tu mäcar nu simulezi pozitia criticä, la tine datu' cu bâta-n baltä e deschis si färä fasoane: PLEOOOSC!!!

E, voila. Un regizor - nu critic - care il apreciaza mai mult pe Puiu decat pe De Sica.
Suntem peste tot acasaaaaaa. =))

Nu e doar "pleooosc" - mai urmeazä si un "fleosc-plici-fâsss..."
(Efect de titirez, cum se zice-n actorie - si nu numai.)
UNDE am zis eu ineptia aia...?
Sau, poate, scrie la tine-n budä, pe perete, cu creion chimic, cä Puiu si De Sica-s incompatibili, cine-l admirä pe-unu' musai sä-i dea cu flit la hälälant, si vitävercea?

Pai te-ai luat de mine automat.
Eu doar am trimis catre o comparatie cu De Sica.

Nu "doar".
Aia era "doar" în rândul al patrulea.
Iar (non)substanta mesajului era "doar" în rândurile 2-3.
(Cä primul fusese "doar" introductiv.)
Eu "doar" de aberatiile despre "Aurora", "M.D.L." si C.R.T. m-am luat.
"Doar" automat.

Mister, nu-mi place 'Aurora'. E trenant, chiar si pentru un cautat minimalism.
MdL o fi el deschizator de drumuri, dar e o basina de film, scuze. CRT e mai tare. Ca sa nu mai vorbesc de sarmanul Mile...

Hai sa nu ne mai cacam pe noi cu cinematografia romaneasca. Suntem slabi, am luat premii intr-o conjunctura favorabila. Atat.

Nu, e invers.
Acum douä säptämâni am analizat la curs "M.D.L." - inclusiv hands on, proiectând, urmärind, disecând, analizând cadru cu cadru unele secvente importante. E un film uluitor de bun. Si eu si elevii eram fascinati, îi descopeream nenumärate subtilitäti care la o vizionare normalä actioneazä doar subliminal.
Numai un pafarist ar putea zice cä e o "bäsinä de film". De la un cunoscätor (nu neapärat profesionist - mäcar un om care stie cât de cât sä înteleagä filmele), se poate admite, în cel mai räu caz, o apreciere de genul: "Da, «M.D.L.» este un film excelent, de mare valoare artisticä si înalt profesionalism, dar mie nu-mi place: nu vibrez la genul ästa de poveste, un ritm atât de lent mä deculpeazä, acel tip de imagerie mä deprimä, etc. Nu ne potrivim, si gata!"

"Aurora" unde-ai väzut-o, la Cannes, la TIFF sau la vizionarea privatä din Bucuresti?
(Iar dacä discutia se duce spre Cristi Puiu, propun s-o continuäm la locul ei - în topicul "Aurora", cel mai bine.)

MDL e un film prea bun. nici nu meritam sa spunem ca e romanesc...
Dumnezeu sa-l ierte pe Mile Carpenisan, dar ce legatura are? ca tot n-am inteles....

Judex confundä realismul frust din filmele minimaliste cu maniera reportericeascä a posturilor de stiri. El crede cä e o stângäcie partial arbitrarä. Nu stie cä intentionat Cristi a construit acel stil "tip reportaj", elaborându-l extrem de minutios, pentru a obtine un efect estetic major si a comunica sensurile filmului cât mai eficient. Tocmai de-aia noi, care am prins spilul (fie intuitiv, fie constient), întelegem filmul si ne place atât de mult.

pana la urma, ce am spus aseara nu se referea neaparat la calitatea filmelor romanesti (scazuta, fara indoiala), ci la calitatea si mai subtire a criticii autohtone, care reuseste sa imbine servilismul cu amatorismul.

Este un reportaj cu bani multi. Atata tot. De-aia va trimiteam catre Umberto D. E ca si cum l-ai compara pe Traistariu cu Beethoven.

Despre Aurora vorbim altadata, eventual la un forumeeting cu Puiu cu tot. ;)

Si, în context, ele nu formeazä o unitate?
Orice comentarii despre valoarea profesionalä a criticii românesti sunt relevante mai ales în raport cu calitatea filmelor - împärtitä, färä îndoialä: dezastruoasä (la ultimii dinozauri care mai palpitä), scäzutä, mediocrä sau bunutä (la diversi regisori din zona de mijloc), si excelentä (la cei câtiva minimalisti de marcä pe care-i cunoastem bine).

@Judex:
Nu, citeste încä o datä mesajul dinainte. E altceva - doar PARE "un reportaj" (cu indiferent câti bani).

Apropo de critica. Singura pe care o apreciez sincer este Andreea Cretulescu. Pentru ca si ea este sincera la randul ei.

a. cretulescu parca nu scria cronici, codruta cretulescu, in schimb...

My bad! :D

Codruta, scuze... ;)

daca nu sunt prea indiscreta, cand vorbesti despre cum se formeaza criticii de film, te bazezi pe ceva concret sau doar pe imaginatia ta? Nu de alta, dar cel putin in UNATC care (din ce stiu eu) are singura sectie care pregateste critici, lucrurile stau destul de diferit. Cred ca inainte de a generaliza, ar fi fost interesant sa cercetezi cam cum stau lucrile acolo, mai ales ca te-ai luat in primul rand de unul din rezultatle acelei scoli.
Ai fi putut afla de pilda, ca studentii nu se ocupa doar cu cititul si vazutul de filme, ci au de scris scenarii, au posibilitatea de a-si face propriile filme, merg pe platou, iar Andrei chiar a si jucat cateva filme studentesti. Asa ca experienta lui ca si a Mirunei Vasilescu sau Mironei Nicolau (nume noi deocamdata) este destul de variata si avizata dupa parerea mea.

Eu nu sunt fana a nolui val sau a filmelor facute doar pentru festivaluri. Imi plac, dar as vrea ca in cinematografia romanesca sa se incerce mai mult. As vrea ca lucrurile sa fie mai variate. Si cu toate astea, mi se pare total aiurea sa pui in aceeasi oala, filmele care se fac acum, cu filmele care se faceau inainte de Moartea Domnului Lazarescu (si sa zicem dupa revolutie ca sa nu ne bagam in alte discutii). Calitativ sunt incomparabil mai bune (cu exceptia filmelor lui Caranfil). Si cinefil fiind, nu ar trebui neaparat sa-ti placa, pentru a fi capabil sa recunosti asta.

Tu ai pretentii de la criticii actuali sa fie obiectivi si sa uite de faptul ca il cunosc personal pe regizorul x sau y. Perfect de acord cu tine (desi stiu ca e foarte greu). Dar nu crezi ca la randul tau ar trebui sa faci acelasi lucru si sa nu le bagi pe toate in aceeasi oala? Chiar n-ai vazut nimic bun in nici unul din filmele importante din ultima vreme? Nici in California Dreaming, nici in 432, nici in MDL, nici in A fost sau n-a fost, nici in Hartia va fi Albastra, Boogie, Furia si mai sunt cateva...Chiar ti se par toate la fel? Pentru ca asta ar fi un pic cam trist...

Pe scurt: nu e nevoie sä fii profesionist ca sä poti discerne între trei criterii:
- e bun/prost
- îmi place/displace
- sunt obiectiv/subiectiv
E o chestie de elementar bun-simt.

ricutza,

nu neg ca exista cateva filme cu adevarat bune.
pe mine ma descumpanesc criticii care incearca sa gaseasca dovezi de genialitate acolo unde e limpede ca nu exista.
uite, ma bucur ca judex a deschis topicul cu cele mai frumoase fragmente din filme.
cu ocazia asta, am incercat sa rememorez scenele care m-au miscat.
nici una nu face parte din filmele romanesti mai noi sau mai vechi, poate cu exceptia unora din "Osanda" lui Nicolaescu sau "Prin cenusa imperiului".
mi-am adus aminte, de pilda, de cateva scene din "Propunere indecenta".
ok, film comercial, siropos.
dar ce filmari, ce muzica, ce personaje, ce joc actoricesc!
asta in timp ce minimalismul nostru e fad.
criticii pe care-i critic (!) imi vorbesc de "aparenta banalitate a dialogurilor" din Felica, de exemplu.
pai daca un critic recunoaste o banalitate a dialogurilor, iti inchipui cata plictiseala va fi pe capul spectatorului, care n-are timp si nici chef sa treaca dincolo de aparente.
el vede filmul o singura data, nu de 3-4 ori ca un critic, care are timp sa disece fiecare secventa.
iar noi nu facem nici filme de public, dar nici filme de mare substanta.
si atunci? de unde atata entuziasm in randul criticilor?

Noi nu facem filme de public (ceea ce e räu), ci alte trei categorii:
- filme complet ratate (ceea ce e si mai räu)
- filme de continut medii (ceea ce e normal)
- filme de mare substantä (ceea ce e foarte bine)
Si atunci, de aici (de la ultima categorie), atâta entuziasm în rândul criticilor.
Multumit?
Bun. Mä bucur c-am lämurit-o.
Acum putem termina cu pulsiunile cârcotas-irationale, revenind on topic, please?