"The Lovely Bones"
 

Raiul Personal - "The Lovely Bones"


Bun simt cinematografic


Cam de multisor nu a mai aparut pe la Hollywood un film care sa aduca laolalta in mod potrivit stiinta efectelor speciale si o poveste ce merita pe deplin o atentie sporita.
Peter Jackson ne propune cu ultimul sau film “The Lovely Bones”(tradus fumos prin “Din Raiul Meu”), o incursiune in lumea ciudata a tinerei Susie Salmon protagonista romanului cu acelasi nume scris de Alice Sebold si a ecranizarii de fata.
Susie Salmon (interpretata de catre o noua speranta a cinematografiei americane – Saoirse Ronan) este o fata de 14 ani violata si ucisa de un vecin sinistru (Stanley Tucci de nerecunoscut) care ajunge intr-un soi de paradis personal unde frumosul danseaza cu bizarul, o lume semi-moarta de unde vegheaza la evolutia evenimentelor ce ii strabat familia.
Aflata undeva intre cer si pamant Susie experimenteaza bucuria curata a puritatii naturii, dar constiinta sa nu poate ramane indiferenta la faptul ca ucigasul ei se afla inca in libertate si probabil pregateste meticulous o noua lovitura (Stan Tucci creioneaza cu credibilitate meschinaria bolnava a pedofilului ucigas cu toate implicatiile acestuia) si ca disensiunile isi fac simtita prezenta iremediabil in viata de familie.
De aici putem intelege faptul ca aceasta moarte reprezinta spargerea unui echilibru ce niciodata nu va mai fi readus la forma sa de dinainte.
Tatal devine obsedat de ideea prinderii ucigasului (Mark Whalberg dovedeste ca este un actor nuantat si o prezenta tot mai necesara pe marele ecran), mama pierde controlul asupra relatiilor cu cei din jur (Rachel Weisz ceva mai retinuta, dar bine integrata dramatic), fiica cea mare traieste primii fiori ai dragostei pe care Susie intr-unul dintre cele mai emotionante momente ale filmului ii evoca cu amaraciune constientizand faptul ca nu va trai cu adevarat acele frumoase senzatii si nu in cele din urma fiul cel mic care creste nestiind prea bine ce se petrece in jurul lui.
Susan Sarandon are si ea un cameo in rolul unei bunici cam zanatice, mare amatoare de alcool, tutun, cumparaturi si experta in dragoste, iar Michael Imperioli joaca rolul detectivului insarcinat cu rezolvarea cazului, dar care se implica la fel ca in cazul unui furt de pixuri dintr-un supermarket.
Jackson stie sa imbine episoadele dramatice pe care le filmeaza implicat exploatand emotiile printr-un numar consistent de prim-planuri cu avalansa de efecte speciale ce se infatiseaza in lumea lui Susie.
Imaginea excelenta (semnata de catre Andrew Lesnie) dezvaluie o paleta cromatica bogata compunand niste peisaje de toata frumusetea ca de pilda, corabiile in sticla in marea involburata ce la un moment dat incep sa se distruga ca rezultat al furiei tatalui.
Actiunile din realitate se completeaza cu cele din fantastic sugerand o conexiune inter-lumi, Jackson neinsistand prea mult pe conturarea greoaie a acestor legaturi si mentinandu-le intr-un stadiu echilibrat.
In schimb se pluseaza pe dramele personajelor care nu sunt eclipsate de frumusetea vizuala pe care filmul o ofera permitandu-i spectatorului sa se bucure in mod egal de elementele narative si tehnice.
Tabloul este completat de o coloana sonora de exceptie semnata Brian Eno care alterneaza momente de rock distorsionat cu valente melodice(regasim si piesele unor artisti precum Cocteau Twins sau This Mortal Coil).
Montajul (Jabez Olssen) se mentine in linii corecte avand unele interventii stralucite in momentele de contact dintre realitate si fantastic, iar decorurile (Meg Everist si George DeTittaJr.) asigura atmosfera cocheta specifica anilor 70’.
Desi s-a speculat ca va fi un candidat important la editia de anul acesta a Globurilor de Aur ( a primit insa o singura nominalizare pentru rolul lui Stanley Tucci) si se tot vorbeste de o noua nominalizare la Oscar pentru Saoirse Ronan ( tanara actrita a mai fost nominalizata la varsta de 13 ani pentru rolul din “Atonement”) filmul are o relevanta mult mai mare prin prisma povestii originale si captivante (desi sa nu uitam ca este vorba de o ecranizare dupa un roman) si prin redarea unor idei si subtilitati aparent necaracteristice unei astfel de povesti.
Nu avem de a face cu o poveste despre razbunare si justitie(finalul este imprevizibil si multumitor), ci cu o drama despre consecinte, alegeri, dragoste, dorinte, echilibru spiritual si continuitate.
Jackson dovedeste inca o data ca este unul dintre cei mai importanti regizori de la Hollywood fiind inzestrat cu bun gust, pasiune si expresivitate, iar acest ultim film al sau este o garantie a profunzimii sale cinematografice.

"The Lovely Bones"
 

Cea mai buna comedie de anul asta (pana acum)!

Astept cu nerabdare cronica lui Pitbull!! >:)

E trist, serios, nu-mi vine sa cred ca Peter Jackson a regizat LOTR :(

I-auzi ce zice tovarasul Disciple!

"The Lovely Bones" - Scufila Moşie şi Lulu cel Mare şi Rău
Cum se încarcă o căruţă cu copii morţi?...

*** ATENŢIE!!! Conţine spoilere! ***

Cui nu-i plac bancurile sadice?
Multora. Mie, însă, cu voia dumneavoastră, da! Le ador! Favoritele mele sunt alea cu Fetiţa Oarbă - cu briciul de ras al lui tata, cu crema care redă vederea, cu Grădiniţa de Fetiţe Oarbe... Sau ăla cu: "Vai, Bulă, abia ieri ţi-am adus surioara de la maternitate, şi azi ai şi vrut să vezi ce-are înăuntru...?" - ori deliciosul (chiar, aşa s-ar putea traduce titlul ăsta: "Delici-Oasele"!): "Cum se încarcă o căruţă cu copii morţi? / Cu furca!"
Căruţa nu apare în filmule, dar copiii morţi, da - spre final, ţinându-se de copituţă teleap-teleap, printr-unul dintre ultimele peisaje gen carpetă-de-pus-pe-perete cu care ne asasinează Peter Jackson câtu-s "Delici-Oasele" de lungi...! Şi, la fel ca la bancurile sadice, toată sala se tăvălea deja pe jos de râs - mai puţin Irina Margareta Nistor, care se apăra dormind vârtos, ca întotdeauna când soarta-i fuse crudă şi de-astă dată şi o neinspiră să se nimerească la câte o asemenea autosatisfacere funestă.
Şi nu e doar o figură de stil. Atributul argotic sună "labă tristă". Ceea ce-a comis Peter Jackson de data asta e la propriu aşa ceva - şi chiar mai mult decât atât. Tristeţea atinge abisalul pe toate planurile, iar onania e ontologică, gnoseologică şi existenţială.
Evident, pierderea unui copil este una dintre cele mai greu suportabile nenorociri pe care le poate suferi cineva. Cu atât mai îngrozitor e când moartea are loc în chinuri, de mâna unui ucigaş - iar dacă respectivul mai e şi violator plus criminal în serie, tragedia depăşeşte orice limite ale imaginabilului.
Ca atare, de-a dreptul o impietate, o blasfemie, o crimă morală, să se permită o asemenea bătaie de joc, o atât de trivială vulgarizare a durerii nenumăratelor familii de copii asasinaţi cu perversitate. Practic, întregul demers nu e decât o masturbare îndoliată, la modul: "Lăsaţi că uite, pruncii tot în rai au ajuns!" - de parcă ar fi fost loc si de vreo altă ipoteză...!
N-am citit romanul lui Alice Sebold, iar gurile bune spun că ar fi fost decent în felul lui, şi doar tembelismul tripletei Peter Jackson, Fran Walsh şi Philippa Boyens l-a transformat în această insanitate haotică, dospind de prost-gust. Ca atare, voi face abstracţie de sursă, referindu-mă exclusiv la monstruozitatea ce mi-a face fost dat s-o vadă ochii-mi az-dimineaţ' la Mall Vitan.
Persoanele (fără ...aje) sunt complet schematice şi superficiale, fără pic de substanţă, în schimb împopoţonate cu tot felul de replici adânci, aproape la fel de credibile ca la Barna. Nici nu e de mirare că până şi nişte actori onorabili, ca Mark Whalberg, Saoirse Ronan sau Susan Sarandon, se preambulează prin decor cam ca nişte umbrele de soare când bate vântul. Rachel Weisz nu m-a dat niciodată pe spate, nici în "Fântâna" de mucava a lui Aronofsky, nici în "Agora" de angora a lui Amenabar, aşa că n-am suferit. Doar Stanley Tucci reuşeşte să găsească, în propriile sale date native, ceva resurse pentru a pune oarece foloştine de carne pe osatura (că tot veni vorba) porcului de câine împuţit şi neruşinat care omoară fetiţe, închinarea şi parastaşii cui l-a făcut. Marionetele astea de minable guignol se încopistrează într-o poveste fără cap şi coadă, doldora de inadvertenţe şi prăpăstii logice, veritabilă încrucişare de hoţii-şi-vardiştii, "Cartea Colentiniană a Morţilor" şi Pavel Coruţ pe amfetamine - de ajuns una, şi bună: diversele urme ale crimei, inclusiv cimpilica năroadei ăleia mici (na c-acu' mi-a venit ideea! Curat Scufila Moşie şi Lulu, băi nene!), sunt găsite în miriştea-post-porumbişte care-i aparţine hasasinului cu acte de proprietate - ba încă se mai trage şi concluzia că acolo fusese o gropniţă mobilată pentru ademenit copiii; da' ce să vezi, numitul se alege doar cu câteva întrebări formal-politicoase din partea gaborilor, şi gata, îl lasă-n pace (nu tu percheziţie, nu tu nimic - chit că avea casa doldora de probe materiale!). Noroc că aparţinătorii Scufilei Moşii troznesc de intuiţie familială, se tot uită la Lulu cel Mare şi Rău cum intră şi iese din casă şi, rând pe rând, se prind că el e. Din păcate, de unde nu-s dovezi, nici Dumnezeu nu cere.
..Sau, hai încă una, şi mai bună: la sfârşitul finalului, când sora moartei i se implementează în casă şi-i găseşte la fix registrul mărturisitor sub parchet, pentru ca apoi să-i scape printre degete (ea Lulului), netremnicul se prinde c-au să-l prindă, aşa că-şi ia dintr-un sertar un cearşaf, un prosopel şi-un fulăraş, ţup în maşină şi pe-aci ţi-e drumu'! Mai apucăm să vedem că poliţia îi împrejmoaie curând casa cu pamblică galbină de câmp infracţionalicesc. Nici o vorbă despre datu-n urmărire generală şi alte alea - deşi e logic s-o fi făcut. Da' nu-i nimic, că Lulu, undeva-n provincie, se dă iar la o adolescentină, care-l tratează cu siktir, aşa că dintr-un pom îi cade-un ţurţure pe umăr de-l dezechilibrează pe Lul şi-l face să se prăvale-ntr-o prăpastie, zdrumicându-se peste cataroaie şi crăci, până moare de tot. Adică, justiţie imanentă, de!
Între timp, Scufila tot vizitează felurite peisaje C.G.I.-ste din au-dela, incapabilă să se desprindească şi s-o ia cătinel spre Grădina Raiului, din varii motive explicate aproximativ. Aici, misticismul năuc al Jacksonului nu-i întrecut decât de atotbiruitorul kitsch buimac al aceluiaşi - cu o precizare: în pelicula asta, nu numai lumea hailantă-i kitschul kitschului cel mai kitschos, ci tot; adică tot: şi realitatea cotidiană, şi vorbele, şi palpiturile neuronale ce s-ar vrea "gânduri" şi "trăiri" ale diverşilor. Una dintre cele mai isterice instanţe e când tătânelui îi vine dracii şi-şi dă de pereţi toate butelcile cu corăbioare de hobby (adică un fel de metaforă care nu) - drept pentru care, în limbo, copchila vede zisele sticloanţe, cu corăbii cu tot, naufragiind dezastruos pe stâncile de pe plaja Trei Papuci din Tataia. Şi o doare.
Noroc că până la sfârşit îi trece, aşa că pune puntul pe ü urându-ne nouă, spectatorilor, sănătate, fericire, numai bine, împlinirea tuturor dorinţelor, noi şi tot mai mari sucese în muncă şi viaţă, la mulţi ani.
Ar mai fi multe de zis, dar se pune de-o dilemă: dacă aveţi proasta inspiraţie de a lua de pe net clisma asta (că de dat banii pe bilet sau DVD, nici vorbă!), le veţi vedea cu ochii voştri. Iar de nu, la ce v-o folosi?
Aşa că nu-mi rămâne decât să conchid sceptic: nu cumva Peter Jackson a luat-o pe panta iluştrilor lui înaintaşi Daneliuc şi Nicolaescu? Adică, bine-bine, fostele lui redundanţe definitorii s-au potrivit mai mult sau mai puţin în "Lord of the Rings", ba chiar şi-n discutabilul "King Kong" - dar până când, tovarăşi? Sau, mai pe şleau spus: când nu-i cap, vai de coada... carierei!
...A, şi să nu uit!
Printre victimele întâlnite de fătucă pe dincolo, nici urmă de Elodia!

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
3-4 martie, 2010
Bucureşti, România

=))


Uiti, ca a zis si ceva de familie... sa ne bucuram de ea si sa avem grija sa nu ne dispara copii prin lanuri de porumb. Da' chiar! Ce dracu' cauta fatuca aia pe coclau? :))
Aveti grija pe unde muriti, oameni buni, ca acolo va veti petrece eternitatea! Dar nu va temeti prea mult, ca macar o sa fie soare si cer CGI, aproape senin...

Tre' sa recunosc ca m-a zdruncinat cronica domnului profesor ( sa traiti, domn' profesor!), dar nici gand sa imi schimbe opinia in legatura cu filmuletul disputat aici.
Pai totul s-ar invarti in jurul perceperii povestii la nivel de ansamblu si ca fantasy ca pana la coada in zona asta se invarte.
Cand ma uit la filme de soiul asta, sunt constient ca nu ar trebui sa le trec prin cins'pe mii de filtre logice si verosimile ca sa pot sa zic ca le-am gustat. Nu!
Ca si ideea de kitchozenie de care tot vad ca e deranjata lumea cand eu (si poate sunt eu prost si incult) nu pot intelege cine isi poate lua libertatea de a cataloga ceva ca si kitch si ce tre' sa faci rau ca sa ajungi sa primesti distinctia asta. ( ma refer la imagine)
Din cate am inteles romanul respecta cu fidelitate romanul deci daca nu as fi vazut inainte filmul si as fi citit cronica m-as fi gandit instant ca si cartea e la fel de proasta.
Cronica as putea spune ca e amuzanta, dar de departe se vede ca e vadit rautacioasa si incorecta avand in vedere neverosimilitatea povestii si alte nuante.
Eu imi mentin parerea, desi ma incearca un sentiment prost pe care nu stiu cum sa il exprim sau sa il numesc.

Hai asa:

1) We agree to disagree!

2) "Cand ma uit la filme de soiul asta, sunt constient ca nu ar trebui sa le trec prin cins'pe mii de filtre logice si verosimile ca sa pot sa zic ca le-am gustat. Nu!"
Dezbarä-te URGENT de mentalitatea asta, Discipolo Mio! Tu esti pe cale sä devii profesionist - iar majoritatea cronicilor tale, si comentariile de la noi de la curs, dovedesc cä ti-ai ales bine calea. Numai subretele la ciclu gustä filmele cäcându-se - sau, mä rog, sângerându-se - pe filtrele logice. Cineastii si filmologii NU POT sä nu le treacä prin cins'pe mii de filtre (logice, estetice, profesionale, etc.). Tine de meserie!
(Singura ta sansä e sä-l adopti ca "pläcere vinovatä" - cum fac eu cu unele dude care mi s-au lipit conjunctural de suflet, ca "Superman", "Al treilea salt mortal", "Das Eismeer Ruft", "Aventurile lui Babuscä", sau "Winnetou". Niste mici nimicuri - dar tin la ele.)

3) Kitsch e atuncea când eventuala artä este mimatä strident. Una dintre cele mai bätätoare la ochi forme de kitsch e cea cromaticä - vezi peisajele petricesti de pe lumea ailaltä. (Ca sä se justifice, ar fi trebuit ca urâtenia lor care se crede mumoasä sä aibä o motivatie - ca la Terry Gilliam, de pildä. Da' nici vorbä.)

4) Bagä un ochi pe IMDb. Multi admiratori ai romanului îl fac pe Petricä albie de ou si cu otet, pentru cum si-a bätut joc de carte. N-am citit-o, nu mä bag. Dar ei au tot dreptul.

5) "Cronica (...) e vadit rautacioasa si incorecta avand in vedere neverosimilitatea povestii.
Adicä, cum? :|
(In plus, n-am nimic cu Peter Jackson - realu', adicä, nu dombitocu' de pe str. I.L. Caragiale din Constanta.)

6) Cred cä sentimentul la care te referi tine de primii pasi ai durerosului drum spre adevär... ;)

L.E.:

a) Da, mi se pare c-a zis si ceva gen "Träi-v-ar familia!"
b) "Coclau" e singulau de la "coclauri"?

Imi place cum suna :P
Nu mai poate omu' sa inventeze cuvinte, ca-i sare Pitbull in cap. :(

Inca nu mi-am facut timp sa il vad, da' boy, stiu ca raiul ala arata foarte primitor. Mai-mai ca te face sa iti doresti sa iti pierzi viata ca sa ajungi acolo.

Sunt de acord cu "placerea vinovata". Si recunosc ca mi-a placut si din niste motive pe care nu le pot explica. Pur si simplu mi-a placut si l-am gasit frumos.

@Emi: Am întrebat, n-am dat cu cärämiz.
@Botty: Decât sä träiesc mort în kitschoseniile alea, mai bine mä sinucid înapoi la viatä!
@Discy: Now we're getting somewhere!

Sa inteleg ca n-ar trebui sa imi pierd timpul... :( Pacat, am citit romanul in original si mi-a placut mult, "it's been emotional", dar daca filmul o sa imi lase un gust amar, mai bine nu ma uit.

pit exagerează

cred că mai mari şanse ai să rezonezi cu filmul o dată ce-ai citit romanul ;)

S-ar putea sa ai dreptate in ambele cazuri, dar pitbull nu e singurul, chiar am citit pe imdb niste pareri similare celor ale sale... I don't know...:-?

Fac abstractie de pärerile altora (cel mult, mentionându-le doar tangential, orientativ - nu ca unii care le transformä în argumente: "Päi si cutare a zis, si äla, si älälalt - toti a zis...!"), si precizez cä am analizat filmul 100% tel quel, (singura trimitere la pärerile de pe IMDb fiind aia cu: "gurile bune zic cä romanul"...)
Dar, dincolo, de toate astea, un lucru e cert: orice film e bun sau prost IN SINE, nu în raport cu sursa care l-a inspirat. Un film care are nevoie de cârja cärtii ca sä rezonezi cu el, e prin definitie ratat. Iar altul în care nu regäsesti numaidecât cartea (cum le reproseazä nulii si neavenitii multora), nu e neapärat slab.

Ca tot veni vorba de CTP pe topicul alalalt: azi la curs i-am zis sa nu se uite la filmul asta. Chiar daca nu ma va asculta, isi va da seama si el dupa prima jumatate de ora, ca si-a aruncat banii la gunoi.
Nu vreau sa descurajez mersul la cinema, decat in cazul asta :)) .

Pitbull, sunt de-acord cu tine, nu depinde de carte calitatea unui film, dar eu pot sa iau de bune recomandarile, in cazul asta ne-recomandarile :) unor persoane care au vazut filmul si sa imi scutesc doua ore de plictis, nu? Ca pana la urma de aia isi spun unii sau altii parerile pe imdb si aici. Si din cate am inteles chiar stii ceva despre filme nu ca profana de mine.:">

Da, mai criticilor, ar trebui sa fiti mai responsabili, sa inteleaga si cititorii ce sa faca.
O critica poate fi negativa, dar asta nu inseamna obligatoriu ca filmul nu merita vazut.
Dati si voi un calificativ la sfarsit de genul "See it / Rent it / Skip it".

LE. Eu zic Download it. Nu cred ca merita mai mult.

@MariaMona:
Evident, ca spectator (sau chiar cinefil), e firesc sä tii seama de opiniile demne de încredere pentru a te hotärî dacä vei vedea sau nu un film. Ba încä, e valabil si pentru noi, criticii - au fost situatii când am renuntat la vizionarea de presä a câte unei dude de duzinä, aflând de la anumiti colegi cä nu meritä (sau chiar de pe IMDb, în cazul unor comedioare sau horrorute pe puncte, cu rating sub 4 si numai comentarii oripilate).
Remarca mea se referea la formarea impresiei definitive, dupä ce-l vezi. De pildä, am iesit de la "300" cu o pärere dezastruoasä, si când mi-am exprimat-o, cineva (rectific: färä "in") a protestat: "Qm poti sa zici k e slab, knd pana & vioriki buqr ia plaqt!" In spetä, am fäcut acum precizarea asta fiindcä venise vorba de comentariile negative de pe IMDb apropo de raportul film-carte, si n-am vrut sä dau impresia cä spun: "Päi e clar cä-i o ecranizare proastä, dacä si äia de pe IMDb zic!", ci doar sä mentionez cä eram la curent cu ele.

Corect;) ! Eu sunt utilizatoare Imdb de ani de zile (sa nu zic zeci ca imi tradez varsta :D ) si de cele mai multe ori recomandarile de acolo sunt destul de conforme cu realitatea (filmele, respectiv, din punctul meu de vedere). Totusi, sunt filme care acolo sunt overrated si mie nu mi-au placut, dar s-a intamplat chiar si invers (m-au innebunit comentariile la filmele balcanice, gen Underground sau chiar 4,3,2 - unii pur si simplu nu pot concepe ce e dincolo de orizontul lor limitat). Pentru ca si modul in care privim filmele este subiectiv, fie ca suntem cineasti sau cinefili; ceea ce poate pentru mine este entertaining, nu este neaparat si pentru tine, sau ceea ce este foarte amuzant pentru un bizon cu inteligenta limitata, poate pentru mine este doar prost-gust.

Ce imi place de Emi ca da sfaturi.

Si mie.

Eu cred ca doar se da mare.

Discy, unde-ai dispärut?
Te-am asteptat la curs, azi.

Guys guys,aproape ca il faceti balenuta pe Marky Mark. E Wahlberg, nu Whalberg ;)! Just sayin'....

Cine-i Emi?

:) Fiica-mea, dar nu cred ca de ea e vorba

Este personajul principal din imaginatia invidoasa a lui Disciple.

In The Lovely Bones sunt cateva momente ce l-ar asemiu mai mult sau mai putin superficial cu ecranizarea Ghost (1990)

Emi: Baga si tu o recenzie si atunci poate imaginatia imi va fi invidiosa ceva la modul: "Ia uite, ba, ce lucruri a observat! Eu cum de nu le-am vazut?" Asa sa stii!:))

A facut Pitbull destul de mult misto asupra lui, nu mai are rost sa mai zic si eu.
Ce-am avut de zis, am zis in timpul vizionarii filmului, in timpul careia as fi putut sa dorm, sa citesc o carte, iar sa dorm si chiar sa vad si alte filme, si toate astea nu pentru ca sunt eu atat de multifunctional, ci pentru ca filmul are mult prea multe momente moarte aka degeaba aka inutile aka plictisitoare.

Tu oricum nu ai observa lucruri nici daca te-ar musca de nas. Auzi, "bun simt cinematografic"! :))

P.S. Aici mi te adresezi cu userul, ca eu nu ma apuc sa zic pe forumuri si cum se numesc parintii tai, unde stai si ce mananci la pranz. Si oricum, "Emi" imi spun doar prietenii.

Aveti-vä ca fratii. :x:x
Cä dau cu voi de pämânt acuma! X(
Io v-am fäcut, io vä omor! O:-) >:)

E. Floares: Replicile mele nu erau cu tenta rautacioasa, dar vad ca tu faci ca de acum incolo sa discutam in modul asta. Ca tie ti se pare ca eu am gusturi indoielnice sau nu ma pricep la ce fac sau ca sunt invidios, asta e problema ta. In primul rand eu nu am venit cu exprimari de genul asta la tine. Dar, daca asta e stilul tau de a te contraria cu cineva eu nu prea am ce sa mai spun in plus. Pentru ca nu caut cearta. Una e sa incerci sa condimentezi o discutie cu niste glume sau altceva si alta e sa devii troll ofticos.
In al doilea rand, exprimarea cu "Tu oricum nu ai observa lucruri nici daca te-ar musca de nas. Auzi, "bun simt cinematografic"!" e nesimtita in sensul ca eu nu imi aduc aminte sa te fi atacat vreodata in nici un fel. Una e sa faci observatii sau sa dai sfaturi si alta e sa ataci, ca deh din spatele PC-ului toti avem sange stii tu unde...
In al treilea rand, la faza cu numele/porecla/prietenia da-mi voie sa iti reamintesc ca am fost colegi la cursuri si nici nu mi-as baga un morcov in cur daca mi-ai spune aici pe forum pe nume pentru ca nu as avea de ce sa fiu rusinat.

P.S: sper sa remarci ca ti-am vorbit cat se poate de civilizat.

Ori esti uituc, ori esti ipocrit.
Daca vrei, iti demonstrez ca am sange, stiu eu unde, si fata in fata. ;)
In niciun caz nu mi-e rusine de numele meu, era vorba doar de respect. Nu-ti permit sa-mi spui pe numele pe care mi se adreseaza prietenii, atata tot.


P.S: Sper sa remarci faptul ca sunt cea mai civilizata persoana de pe Terra.

Daca tu ai sesizat ceva rautacios in replica aia atunci tu esti singurul ipocrit de pe acest topic ca de civilizat nici nu se poate pune problema.
Ai auzit cumva de cuvantul "provocare"?

"Daca vrei, iti demonstrez ca am sange, stiu eu unde, si fata in fata."

Demonstreaza-ti singur ca din cate observ nu ai depasit mentalitatea de pustan de 10 ani. Replica aia spune ceva despre tine.

Cat despre prietenii, tocmai ce mi-am adus aminte de o replica ce i-a apartinut lui Vincent Vega, si fiindca este unul dintre personajele mele favorite imi permit sa o folosesc si in acest context:

"You're not my friend, plucker!"

Pe de-o parte imi cer scuze pentru folosirea numelui tau, dar pe de alta parte e prea insignifianta problema asta, asa ca poti sa iti umpli gura cu pretiosul tau nume pentru ca atitudinea ta este jalnica.

Incepeti sä întreceti mäsura.
Emi, esti în offside.
Nu vä pretind sä vä prezentati scuze - cunosc si respect mândria tineretii.
Dar vä cer cä opriti ACUM acest conflict 100% fals. Amândoi sunteti oameni de calitate, din mai toate punctele de vedere. Nu aveti nici un motiv real de a vä lua în suturi. V-ati luat degeaba, exacerbând niste replici negândite.
Nu räspundeti, nu continuati. Calmati-vä. Veniti amândoi la proximul forumeeting (sau întâlniti-vä separat - la un curs, sau oriunde), lämuriti-vä si strângeti-vä mâna. It's an order.

Cred ca s-a vrut sa se inteleaga ca acel loc de mijloc dintre Pamant si Rai poate sa fie asa cum isi inchipuie orice persoana ce sta la cumpana dintre cele doua lumi. La fel cum protagonista vedea acele lucruri prin dorintele ei mai mult sau mai putin constient asa si tu Pitbull ai putea sa fii prins intr-un loc pe care ti-l poti realiza ca fiind atragator (asta daca ai fapte bune la viata ta incat sa nu o dai la vale)

Imi simt azul , linistea a inceput sa se auda
Imi strig ecoul , sperand ca poate sa-mi raspunda
Vad aripi albe , ciudat cum pot sa le disting
Am stricat tot m`am aprins acum tre sa ma sting
Acum tre sa ma strig , ar trebui sa-mi raspund
As dori sa ma gasesc n-ar trebui sa m-ascund
Sunt confuz , tac , refuz sa vorbesc
Sunt ursuz , zac , dar simt ca traiesc
Si ma-nsel , aici un fel de bordel
Visul meu alb , are femei goale prin el
E transformat si iar s-a patat de pacat
Am fortat nota uneori dar El m-a suportat
Ingerul meu , zboara greu dar mai poate
Asta am fost eu , eliberat de pacate
Le`am acceptat pe toate si acum sunt mai usor
El ma cuprinde si acum am sa zbor

N-am criticat ideea în sine, ci realizarea ei în imagini.

Nu cred ca poate sa fie reprosat modul in care protagonista isi vede propria creatie.

Nu ea si-o vede. REGISORUL o vede! Ea, protagonista, e la rândul ei creatia lui... ;)

Si regizorul, tinand cont de faptul ca protagonsita e un copil, a creat un univers dupa imaginatia tipica unui copil: peisaje deochiate, culori, etc.

Tocmai ASTA e! Un copil e inocent, e curat, e sincer (mai ales copilul din acest film!) - deci, imaginile din fantezia sa, oricât de deochiate si colorate ar fi, TREBUIE sä se armonizeze, sä fie placute, oneste, nu de prost-gust. Altfel spus: sä fie multicolore ca un pom de Cräciun, ca un magazin de jucärii, ca o cofetärie - nu ca Räpirea din serai si atâtea alte kitsch-uri.
Uite un exemplu clar: desi foarte slab ca film, "Mr. Magorium's Wonder Emporium" avea TOCMAI acea cromaticä pe cât de bogatä, pe atât de plinä de bun-gust, la care mä refer; am si spus asta, în cronicä.

Ca tot ne legam de culori, nuante, palete cromatice, peisaje, tablouri si alte cele, imi aduc aminte si de "Charlie And Chocolate Factory" unde culorile nu tipau, ci urlau ca urmare a unui haos organizat, haos relevat de o replica a protagonistului care spunea ceva de genul:
" Ciocolata nu are sens. Daca ar avea sens nu ar mai exista." Si cam asa era tot complexul lui Willy Wonka.

Ce vreau eu sa spun e ca raiul din filmul cu pricina este creat de imaginea unui copil care nu a atins o maturitate din punct de vedere al gusturilor. Insa nici de kitch nu poate fi vorba.
Universul unui copil incocent este haotic, dezorganizat, jucaus si nu am inteles ce era asa kitchos la corabiile alea care se loveau de stanci sau la jocurile copiilor de acolo.
E culoare, e copilarie, e poveste. Jackson nu a creat arta, ci a incercat sa imagineze un mic univers inocent.
Vorbim ( de fapt, vorbesc aia) de kitch in adevaratul sens al cuvantului in arta snobista unde o pictura in care apar 3 linii si un cerc e mare opera de arta, iar unul care imagineaza un peisaj cu pomi e vulgar si fara gust.

Si nu in ultimul rand in imaginatia fetei transpusa, existau momente de contrast in care peisajele mistice si curate, pline de culori deschise si calde, pe parcurs se transformau in locuri intunecate, inundate de culori reci si palide. Sunt locuri pe care le-a confruntat in viata pe care a trait-o. Acest detaliu defineste diferenta dintre ce si-ar dori un copil atata timp cat a trait si ce a primit in schimb.

Roger Ebert a zis foarte bine in cronica lui ca raiul lui Jackson pare scos dintr-o reclama la absorbante. Chiar e kitchos. Pe langa asta ritmul e complet anapoda in film. Mi s-a parut ca Jackson il construieste in asa fel incat sa faca spectatorul sa se astepte la un mega climax. Avand in vedere cartea pe care e bazat filmul, e cam cea mai proasta abordare pe care poti sa o ai.

Scena cea mai tragica pe care si-o aminteste fata (accidentul fratelui mai mic) ia o turnura atat de hilara incat, impreuna cu montajul alert pe muzica agresiva in care e implicata la un moment dat Surandon si care face o nota de o discordanta cu tonul filmului ce depaseste limitele imaginatiei, mi-au dat impresia ca au fost create de un retardat mintal.
Ultimele secvente sunt absolut mortale si oricat am incecat sa ma opun tot mi-au smuls un hohot de ras... in conditiile in care venisem singur la cinema (deci lipsit de influentele - de obicei - decisive ale anturajului) ceea ce creste considerabil "meritul" filmului. =))
Un film atat de prost incat devine un must-see.

Eh, macar aici suntem de acord... mai putin la faza de "must-see". :P

Mie nu mi s-a parut chiar so bad it's good, ci mai degraba boring bad, nu chiar dezastruos.

Raportandu-ne la filme a caror imagine o asociem cu Oscarul... este.

Pai nu e de Oscar, nu a fost nominalizat decat pentru actor in rol secundar, daca tin bine minte.