Concurs CNC 2010
 

Concursul de proiecte organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) în 2010 se va derula după acelaşi regulament ca şi până în prezent, cu mici modificări ce decurg din schimbarea Legii cinematografiei, însă fără schimbările profunde la nivelul jurizării cerute de cineaşti anul trecut, noteaza Mediafax. După ce şi în 2009 cineaştii şi-au exprimat nemulţumirea cu privire la modul de organizare a concursului de proiecte al CNC, fostul ministru al culturii, Theodor Paleologu, a spus, la sfârşitul anului, că există un nou regulament pentru această competiţie, care va fi aplicat începând cu prima sesiune din 2010.

Noul regulament este constituit din vechiul regulament în care au fost modificate cinci articole, modificări aprobate prin Ordin al ministrului publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2009. Respectivele modificări au fost determinate de faptul că regulamentul de concurs al CNC nu era conform cu noua lege a cinematografiei (Legea 303/2008), după cum a precizat Demeter Andras, consilier al ministrului culturii şi membru în comisia constituită la Ministerul Culturii pentru a aduce modificările cerute de schimbarea legislativă. Singura modificare privind desfăşurarea concursului este împărţirea proiectelor din competiţie în trei secţiuni - filme de ficţiune de lung şi scurt metraj, documentare, respectiv filme de animaţie -, în timp ce anterior documentarele şi filmele de animaţie intrau în aceeaşi secţiune. Prin urmare, se va constitui o a treia comisie, formată din trei membri, pentru jurizarea separată a filmelor de animaţie, pe lângă comisia pentru filmele de ficţiune, formată din cinci membri, şi cea pentru documentar, ce are trei membri. Directorul CNC, Eugen Şerbănescu, a declarat pentru Mediafax că prima sesiune de concurs de proiecte din 2010 va fi lansată cel mai probabil la sfârşitul lunii februarie.

Filme de animatie ? Interesant . Mai exista Studioul Animafilm ? Vom avea din nou desene animate gen Balanel si Miaunel ? Care este dotarea tehnica actuala a Studioului Animafilm , daca el mai exista ? In ce masura noile filme de animatie mai pot atrage publicul spectator cand la tv avem o invazie de filme de animatie realizate in tehnica moderna ?

stie careva vreo veste legata de data organizarii viitoarei sesiuni CNC?

show me the money!
 

a zis ceva si despre buget? cat? s-au reportat banii de anul trecut?:-? s-au mai adaugat si altii?

Vicepreşedintele executiv al UDMR, Borbely Laszlo, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, realizarea unui "film cutremurător" despre conflictul interetnic din martie '90 de la Târgu Mureş, care va fi proiectat la 20 de ani de la acel eveniment.

Borbely a spus că el se numără printre cei care au suferit din cauza evenimentelor, ca de altfel toţi locuitorii din Târgu Mureş, şi crede că are o responsabilitate morală în sensul de a preveni repetarea unor astfel de evenimente, dar şi uitarea.

El a precizat că pentru generaţiile tinere, care probabil nu îşi mai aduc aminte ce s-a întâmplat, s-a angajat în urmă cu doi ani să adune documente şi are deja scanate la Fundaţia Bernady Gyorgy, pe care o patronează, peste 1.500 de pagini, pe care le poate studia orice istoric sau orice persoană interesată de acele evenimente.

"Şi m-am angajat cu domnul Mihalcsa Gyula să facem un film despre aceste evenimente, filmul este gata. Nu trebuie să vă speriaţi, filmul durează 12 ore. E un film cutremurător, cel puţin pentru mine, un film care trebuie văzut, poate ar trebui văzut nu numai de târgumureşeni, ci şi de alţii, ca să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat atunci. Acest film îl vom prezenta chiar cu ocazia a 20 de ani de la evenimente, în 19 martie, la Institutul de Teatru, la ora 17.00", a spus Borbely.

Acesta a precizat că, întrucât filmul are 12 ore, vizionarea lui va avea loc în 19 martie, în 20 martie, de la ora 17.00, respectiv în 21 martie de la ora 10.00.

Potrivit sursei citate, vizionarea va fi urmată de o discuţie despre evenimentele din Târgu Mureş.

În evenimentele din 19-20 martie 1990 de la Târgu Mureş s-au înregistrat şase morţi şi circa trei sute de răniţi, atât români, cât şi maghiari.

Mihaela Rădulescu: Am scris un scenariu de film

Mihaela Rădulescu a declarat pentru MEDIAFAX că a scris un scenariu de film, pe care ea îl vede ca serial de televiziune de 10-12 episoade, însă care poate fi uşor transformat în lungmetraj sau chiar într-o carte, având ca subiect poveşti de viaţă ale unor femei.

"Eu nu fac decât să scriu un scenariu - să faci un serial este mult mai greu", a declarat ea. "Mi-aş dori să fie un serial, dar eu doar l-am scris (...). Poate să mai suporte foarte multe modificări, nu e bătut în cuie", a mai spus Mihaela Rădulescu.

Scenariul abordează scene de viaţă şi se vrea a fi "un fel de comedie romantică". Chiar dacă scenariul spune poveştile unor femei, Mihaela Rădulescu a ţinut să sublinieze că acestea nu sunt în niciun fel inspirate din viaţa sa cu Elan Schwartzenberg, fostul său soţ.

Mihaela Rădulescu a mai semnat două cărţi - "Despre lucrurile simple" şi "Nişte răspunsuri" -, a regizat o serie de videoclipuri, precum şi un documentar despre Delta Dunării, care a avut premiera anul trecut, la festivalul DaKino.

Potrivit ministrului Culturii, "din nou s-a confirmat faptul că cinematografia românească a intrat într-o perioadă bună", filmele autohtone fiind "apreciate peste tot" unde sunt prezentate.

Kelemen a mai spus şi că sprijinul pentru filmul românesc trebuie menţinut şi continuat, precizând însă că acest lucru nu se poate face decât "în măsura alocaţiilor bugetare". "Ar trebui să ne gândim cum să îmbunătăţim resursele pentru cinematografie, pentru cultură",a mai spus ministrul, precizând că produsele culturale sunt cele care "pot fi exportate". "Nu putem ieşi cu tancuri, cu elicoptere", a afirmat el.

Ministrul Culturii a făcut referire şi la nevoia de a fi reluată discuţia privind Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.77/ 2009, prin care a fost anulată obligaţia Loteriei Române de a contribui la finanţarea culturii. Prin adoptarea acestui act normativ Fondul cinematografic administrat de Centrul Naţional al Cinematografiei a fost lipsit de 20% din resurse, reprezentând contribuţia de 4% din profitul organizatorilor de jocuri de noroc care a fost anulată.

"Eu sper că toate aceste premii îi vor sensibiliza pe toţi decidenţii politici", a mai spus Hunor Kelemen, adăugând că este normal ca organizatorii de jocuri de noroc să contribuie cu o parte din profiturile lor la finanţarea culturii.

Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) ar putea deveni coproducător oficial al proiectelor de filme finanţate, asigurând sprijin financiar din Fondul cinematografic, potrivit unei propuneri legislative ce a primit, miercuri, raport favorabil în Comisia de cultură a Senatului.

Potrivit actualei legislaţii, finanţarea proiectelor se face prin credite acordate de CNC, însă iniţiatorii proiectului, printre care se află şi regizorul şi senatorul PSD Sergiu Nicolaescu, consideră că finanţarea producţiilor prin credite provoacă probleme regizorilor, deoarece fondurile trebuie rambursate într-un interval de 10 ani, în caz contrar filmul devenind proprietatea CNC. "În fapt, aceste credite nu pot fi rambursate niciodată şi, de fiecare dată, CNC devine proprietar al filmului", se arată în expunerea de motive pe proiectul de modificare a Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005, privind cinematografia.

Modificările aduse de acest proiect vizează în primul rând transformarea creditelor în sprijin financiar direct, CNC urmând să dobândească oficial calitatea de coproducător, iar dreptul de valorificare a filmului va aparţine, în primii şapte ani, beneficiarului sprijinului financiar, în următorii trei ani producătorului principal, iar după 10 ani Centrului Naţional al Cinematografiei, ca administrator al negativului şi sunetului filmului.

Mai mult, potrivit propunerii legislative, Fondul cinematografic, administrat de CNC, va fi folosit cu precădere pentru finanţarea producţiilor de filme, prin stabilirea unor criterii precise de alocare a fondurilor, astfel încât acesta să nu fie epuizat prin "activităţi colaterale producţiei de film", cum ar fi deplasările la festivaluri internaţionale de film.

Pe de altă parte, iniţiatorii proiectului doresc modificarea modului de organizare a concursurilor CNC pentru alocarea acestui sprijin, astfel încât jurizarea să fie făcută pe decupajul regizoral al filmului, şi nu pe scenariu, cum se întâmplă în prezent. "De la scenariu la film este un drum lung, iar un scenariu bun nu garantează, automat, un film la fel de bun", consideră iniţiatorii.

Nu în ultimul rând, iniţiatorii mai doresc ca studiourile cinematografice din subordinea Ministerului Culturii să fie reorganizate ca studiouri pentru debuturi şi pentru regizori tineri, astfel încât filmelele realizate de aceste studiouri să nu creeze "concurenţă neloială" filmelor finanţate de CNC, în ambele cazuri fiind vorba despre fonduri publice.

Finanţarea Fondului ar putea fi însă afectată, potrivit iniţiativei, prin scăderea contribuţiei Societăţii Române de Televiziune (SRTV). Potrivit legislaţiei în vigoare, SRTV susţine producţia naţională de film, contribuind cu o sumă reprezentând 15% din veniturile proprii realizate din publicitate. Actualul proiect prevede scăderea acestei contribuţii la 12% din veniturile din publicitate.

Proiectul legislativ a obţinut raport favorabil în Comisia de cultură, cu şase voturi pentru şi două abţineri, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Centrul Naţional al Cinematografiei este o instituţie publică, subordonată Ministerului Culturii, care administrează Fondul cinematografic, destinat, printre altele, finanţării proiectelor cinematografice, pe baza unui concurs. Fondul este alimentat atât din venituri proprii, cât şi prin subvenţii de la buget.

Asta ce inseamna, ca scenaristii nu mai sunt incurajati sa scrie? Pt ca fondurile nu li se mai adreseaza lor? Mi se pare cam stupid....

Un pas imens inainte - acordarea finantarii pe baza de decupaj. Astept sa vad care-s totusi noile norme.

oricum, decupajul regizoral nu poate diferi foarte mult de scenariu.
ca urmare a acestor noi reguli, casele de film vor deveni si mai drastice in selectarea scenariilor ce urmeaza a fi "decupate".
deci nu cred ca scenaristii vor fi dezavantajati.
ei vor depinde de gustul si flerul producatorilor.

Al regizorilor. :D
Mai intai se trece pe la regizori, care aleg ce decupeaza pentru sesiunea respectiva, iar in Romania de obicei scenariile altora ori se resping, ori se adapteaza drastic, ori sunt atat de beton incat regizorii adauga incadraturi, metraj si ceva miscari de aparat si gata. B-)
Good job, people!

PS
Sper ca numai regizorii cu diploma de specialitate sa aiba drept de participare la concursul de decupaje!

da, dar in romania, regizorii sunt si producatori si patroni ai caselor de filme.
mungiu, porumboiu, giurgiu, mitulescu, bobby paunescu, crisan, barna, cam astia sunt....
de aia imi place de boncea :)

Si-asta e adevarat. :D
Filmele vor fi mai bune, in orice caz.

hmm....pana acum se prezenta o viziune regizorala de maxim doua pagini.
da, si eu cred ca e un pas inainte...
vor fi pusi si regizorii la treaba.
iar cu ocazia asta sper sa se desfiinteze criteriul ala cu "calitatea regizorului", unde tineri talentati, dar care n-aveau premii in palmares erau notati cu zero puncte.

Da, asta in primul rand - aia chiar era o tampenie.

CNC revine la vechiul val (Alexandra Olivotto)

Cineaştii Elisabeta Bostan şi Ioan Cărmăzan au fost numiţi în noul Consiliu de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), potrivit unui comunicat emis de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN).

Alături de ei şi de directorul CNC, Eugen Şerbănescu, care îşi păstrează funcţia, în noul CA se mai află Florin Paraschiv, reprezentant al Uniunii Producătorilor de Film, Diana Butoeru, reprezentant al Asociaţiei Cineaştilor din România, Oana Stoenescu, reprezentant al Asociaţiei pentru Promovarea Filmului Românesc. Nominalizările pentru desemnarea membrilor Consiliului de administraţie au fost înaintate MCPN de către asociaţiile profesionale din domeniul cinematografiei. La sfârşitul lunii februarie, la invitaţia ministrului Hunor Kelemen a avut loc la sediul MCPN o discuţie în interiorul breslei pe tema numirii noului Consiliu de administraţie.

Mandatul celor şapte membri ai Consiliului este de doi ani, în timp ce acela al directorului este de patru. Eugen Şerbănescu a fost numit în această funcţie în octombrie 2006, de către ministrul Culturii, în urma unui concurs organizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP).

oare se pastreaza aceeasi trinitate a notarii: calitate scenariu, calitate regizor, calitate casa de productie?

Cred ca da, de vreme ce noua sesiune de concurs se va anunta marti, 30 martie.

aoleu, la treaba, baieti! :)

Evident, de ce sa astepte noile reglementari - hai s-o mai puna rapid de-o deturnare de fonduri legala. :D

30 martie a trecut, iata ca si 31....se stie de un alt termen pentru anuntul CNC?

Si de ce ar trebui sa salutam "prezentarea decupajului" ca pe un pas inainte?
Pai cum ar fi aratat decupajul la 432 sau la Boogie? Ar fi parut snite filme teribiliste a la ATF.
:)
Adica sint si filme la care decupajul te-ar trage inapoi chiar si in fata cunoscatorilor. Ce poti scrie ca sa-l faci atractiv daca decupajul tau are citeva cadre?
Ok, faci un storyboard si un animatic in care plimbi "camera" pe desenele frumos colorate. Si ce-i cu asta?
In primul rind ca nu poti respecta nici scenariul cu care cistigi la CNC, ce sa mai vorbim de decupaj. Vorbesc aici mai ales despre lung metraj, timpul iti poate schimba radical abordarea.

Ideea este ca decupajul sa poata fi prezentat ca instrument regizoral, sa nu mai apara toti pulifricii cu scenarii direct la concurs, ci sa mearga la casele de productie, unde sa fie acceptate acele scenarii spre a le decupa regizorii.
Nu scenaristul trebuie sa castige finantarea, ci regizorul!

hei, se mai aude ceva cu sesiunea cnc?

(:|

in sfarsit, s-a anuntat sesiunea CNC

http://www.cncinema.abt.ro/Vizualiza...htm_ID=htm-413

e bine ca se vorbeste de editia 1, ceea ce presupune, nu-i asa, si o a doua editie:)

Nu-i musai.

De rasul curcilor:
Bilbao si Mar del Plata sunt trecute la festivaluri de CATEGORIE A, iar IDFA Amsterdam (cel mai tare festival de film documentar) si Clermont Ferrand (cel mai tare pe film de scurtmetraj) sunt trecute la "festivaluri agreate". Cine o fi luat premii la Mar del Plata si Bilbao, de a fost nevoie sa se treaca aceste festivaluri in lista de categoria A, ca acei producatori sa primeasca punctaje mari la urmatoarele filme? Ia sa verificam...

pai uite, Radu Jude cu "Lampa cu caciula" a fost selectionat la Bilbao, unde a si castigat, iar Radu Muntean la Mar del Plata, cu "Boogie".

Si ti se pare firesc ca IDFA ori Clermont Ferrand sa lipseasca din lista filmelor de categorie A??


Sau lista se face in functie de cine unde castiga ceva?

Bineinteles, nu as scoate Clermont Ferrand din lista, intelegand ca acesta este cel mai renumit festival de scurt metraje.
Pe de alta parte, am vazut chiar intr-un articol de pe Cinemagia ca festivalul de la Mar del Plata e mai important decat cel din Buenos Aires.
Insa, intr-adevar, e bine de vazut cine au fost laureatii acestor festivaluri, pentru a previziona mai corect lista castigatorilor:)
Ca un pariu, inclin sa cred ca ii vom vedea din nou pe deja abonatii Radu Muntean, Radu Jude, Catalin Mitulescu.

La primii doi, Doamne-ajutä!
La Mitocänescu, mä mai gândescu.

festivaluri si categorisiri
 

de cele mai multe ori zimbesc cind citesc consideratii de tipul asta. insa, Gloria, de la tine ma asteptam la o cunoastere un picutz mai profunda a legislatiei legata de cinematografie. iar "scenarita" ca boala de grup ma irita de-a dreptul.
pentru conformitate precizez urmatoarele: FIAPF este organizatia care conform legii cinematografiei -asa cum e ea acum reglementeaza ce festival e A, ce festival e acreditat si ce festival nu. cele pe care le vedeti la catg A sunt festivalurile acreditate de FIAPF la catg A. festivalurile de la Clermont Ferrand (unde Jude a participat cu un film, by the way) IDFA, Rotterdam, Sundance (unde tot Jude a cistigat-singurul din Romania si unul dintre cei doi din Romania selectati vreodata -alaturi de Adi Sitaru-era chiar mai tare daca-l baga pe Sundance la catg A, nu?) nu sunt acreditate FIAPF desi personal consider ca sunt la fel de importante ca Mar del Plata sau poate chiar mai.
acreditarea la FIAPF se face pe baza rezultatelor festivalurilor respective dar si platind o taxa, maricica de altfel. unii au spus ca nu doresc sa plateasca ca sa le fie recunoscute calitatile -si e foarte de inteles.
ce nu-mi place insa in consideratiile facute aici este ca desi nu prea stim nici ce se intimpla la Festivalul de la Bilbao sau la Mar del Plata cit de mari si importante sunt -vorbim, ne imaginam, facem socoteli cine ce sfori a tras si cum...
spre exemplu vinzatorii de film considera astazi ca prezenta in competitia de la San Sebastian e mai importanta decit selectia la Venetia pentru vinzarile si vizibilitatea filmului. rezulta ca San Sebastian e mai mare ca Venetia?
in Germania se cumuleaza puncte pentru prezenta in diferite festivaluri. un numar mare de puncte primeste un film prezent la fest de la Shanghai - mult mai mare decit Pusan sau altele asemenea. de ce ? Dumnezeu stie.
bref, m-as bucura ca macar CNC-ul sa inteleaga ca o prezenta la Short Film Corner la Cannes nu inseamna o SELECTIE la Cannes ci o simpla prezenta intr-o piata de filme.

Salut interventia doamnei Ada Solomon si sper sa ne onoreze mai des cu prezenta domniei sale. :)

multumesc, sper sa nu fiu des iritata atit de tare de interventii ca sa intervin, dar de citit citesc relativ constant ce se scrie aici si recunosc ca unele idei mi-au fost inspirate de cele spuse de forumisti aici (idei despre ce s-ar mai putea face ca reglementarile din cinematografie sa functioneze mai bine, mai normal, mai sanatos pentru toti participantii la joc)

Welcome to Cinemagia, Ada! :)
Sä fie într-un ceas bun!

Atata vreme cat comunicarea si dialogul vor fi din ce in ce mai limpezi, iritarea va fi tot mai putin prezenta in randul motivelor de a lua atitudine.
O spune un om care-si revizuieste permanent greselile de interpretare si de analiza, constatand, pe zi ce trece, ca toate neajunsurile acestei bresle pornesc dintr-o neproductiva suspectare de interese obscure.

inscrieri pana pe 21 mai

ANUNŢ
( publicat in EVENIMENTUL ZILEI, ADEVARUL si ROMANIA LIBERA)
Privind organizarea concursului de proiecte cinematografice sesiunea I / 2010

CENTRUL NAŢIONAL AL CINEMATOGRAFIEI anunţă organizarea concursului de selecţie a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru producţia filmelor şi dezvoltarea proiectelor cinematografice. Concursul se desfăşoara în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificarile şi completarile ulterioare şi ale Regulamentului de concurs aprobat prin Ordin al Ministrului culturii şi patrimoniului national nr.2335/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. Perioada de depunere a dosarelor de concurs este pâna la data de 21.05.2010. ora 15.30 la secretariatul tehnic al concursului din cadrul CNC.
Uniunile şi asociaţiile din domeniul industriei cinematografice sunt invitate să transmită către CNC câte o propunere pentru cele 3 comisii de selecţie (ficţiune, documentar şi animaţie) însotite de C.V.-ul persoanelor respective, pâna la data de 05.05.2010. Regulamentul de concurs precum şi orice alte informatii se pot obţine la adresa de internet www.cncinema.abt.ro sau la secretariatul tehnic al concursului (str. Dem I. Dobrescu, nr.4-6 Bucuresti, tel 310.23.66)

Hunor Kelemen: "Sper ca premiile din cinematografie să îi sensibilizeze pe toţi decidenţii politici"

Ministrul Culturii, Hunor Kelemen, a spus că sprijinul pentru filmul românesc trebuie menţinut şi continuat, precizând însă că acest lucru nu se poate face decât "în măsura alocaţiilor bugetare".

"Ar trebui să ne gândim cum să îmbunătăţim resursele pentru cinematografie, pentru cultură", a mai spus ministrul, precizând că produsele culturale sunt cele care "pot fi exportate". "Nu putem ieşi cu tancuri, cu elicoptere", a afirmat el. Ministrul Culturii a făcut referire şi la nevoia de a fi reluată discuţia privind Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.77/ 2009, prin care a fost anulată obligaţia Loteriei Române de a contribui la finanţarea culturii. Prin adoptarea acestui act normativ Fondul cinematografic administrat de Centrul Naţional al Cinematografiei a fost lipsit de 20% din resurse, reprezentând contribuţia de 4% din profitul organizatorilor de jocuri de noroc care a fost anulată. "Eu sper că toate aceste premii obţinute în ultimii ani îi vor sensibiliza pe toţi decidenţii politici", a mai spus Hunor Kelemen, adăugând că este normal ca organizatorii de jocuri de noroc să contribuie cu o parte din profiturile lor la finanţarea culturii.

Am vazut ca Dan Chisu a facut un film, "WebSiteStory", doar cu 120.000 de euro.
E un prag minim rezonabil pentru bugetul unui lungmetraj?

Ce rau imi pare ca n-am inregistrat titlul asta acum vreo 10 ani! >:)
In privinta devizului declarat, nu stiu ce sa spun... Poate fi suficient, depinde de amploarea proiectului cinematografic. ;)

Se poate si cu 200.
"Elevator".

Interviu cu Eugen Şerbănescu, Directorul General al Centrului Naţional al Cinematografiei, publicat in Romania Libera.

http://www.cncinema.abt.ro/Files/Documents/fls-973.doc

"Există derapaje de jurizare"
22 Aprilie 2010

Ce vă place mai mult, Sergiu Nicolaescu sau Cristian Mungiu?
E.Ş.: Îmi plac filmele bune. Nu pot face aprecieri nominale câtă vreme sunt directorul CNC, pentru că nu vreau să introduc tensiuni inutile în lumea cinematografică.
Se poate înţelege că vă place şi Nicolaescu, şi Mungiu în aceeaşi măsură?
E.Ş.: Aici nu e vorba de autori, ci de filme. Un autor poate să aibă filme mai reuşite şi mai puţin reuşite. Francisc Ford Coppola, de exemplu, n-a mai reuşit după „Naşul" să facă un film la acelaşi nivel. Rămâne totuşi un regizor foarte important.
Care e regizorul dvs. preferat?
E.Ş.: Liviu Ciulei.
Credeţi că CNC ar trebui să finanţeze mai degrabă producţiile de masă sau filmele bune?
E.Ş.: Nu există o contradicţie între cele două categorii, eu cred că există filme de public care sunt în acelaşi timp şi filme bune.
Ne puteţi da câteva exemple din cinematografia autohtonă?
E.Ş.: „Pădurea spânzuraţilor", „Iacob", „Glisando", „Hotel de lux".
Totuşi, despre nici unul dintre a¬cestea nu puteţi spune că a devenit un film cu succes de casă.
E.Ş.: Eu cred că da. „Cel mai iu¬bit dintre pământeni" şi „Morome¬ţii" sunt filme şi bune, şi de public.
În ultimii ani există foarte mulţi câştigători ai marilor festivaluri. Câţi dintre ei au avut finanţări de la CNC?
E.Ş.: Toţi.
Primul scandal a fost când Cristian Puiu, deşi nu s-a calificat la finanţările de la CNC pentru „Moartea domnului Lăzărescu", a câştigat la Cannes premiul „Un Certain Regard".
E.Ş.: Sunt lucruri depăşite. Nu conduceam eu CNC atunci, dar ştiu că a primit în final, după intervenţia Ministerului Cultu¬rii, finanţare tot de la CNC.

„Totdeauna vor fi scandaluri după concursuri"
Dar, de trei ani şi jumătate de când vă aflaţi în fruntea CNC, ce vă reproşaţi, care-ar fi din punctul dvs. de vedere principalele nereuşite?
E.Ş.: Aş menţiona mai întâi reuşitele: de exemplu, în timpul mandatului meu s-au luat cele mai mari premii din istoria cine¬matografiei româneşti: Palme d'Or pentru ficţiune lungmetraj (Cristian Mungiu, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile"), Ursul de Argint, tot cu finanţare CNC pentru Florin Şerban („Eu când vreu să fluier, fluier"). Când am preluat mandatul, se făceau şase filme de ficţiune lungmetraj pe an, acum se fac 15, record în istoria postdecembristă. Adăugaţi şi coproducţiile. Suntem printre puţinele ţări în care statul finanţează scurtmetraje - un extraordinar sprijin pentru tine¬rii talentaţi, adică exact pentru aceia care au cea mai mare nevoie de el. Nu uitaţi că finanţarea CNC deschide porţile tutoror celorlalte finanţări externe. De aceea, că se recunoaşte sau nu, fără CNC nu s-ar putea face filme în România.
Cât la sută din costul acestor pro¬ducţii a fost acoperit de CNC?
E.Ş.: Noi putem acoperi, potrivit legii, maximum 50 la sută din deviz, în alte ţări europene acest maxim este însă de doar 30 la sută. Contează, apoi, şi cât a cerut, dar şi pe ce loc s-a clasat în competiţia CNC. De exemplu, filmul lui Radu Mihăileanu, „Concertul", cu două premii Cezar, a primit întreaga sumă pe care a cerut-o, fiindcă s-a clasat pe primul loc la concursul CNC. Trebuie să înţeleagă toată lumea că nimic nu se mişcă în cinematografia românească, de la producţie până la promo¬vare şi reprezentare internă sau externă, fără finanţarea CNC. De pildă, prezenţa noastră la Berlinală a costat CNC peste o sută de mii de euro, incluzând aici deplasarea echipelor, promovarea filmelor selectate etc. Anul acesta am avut două filme la Berlin, să nu uitam de „Portretul luptătorului la tinereţe" al lui Tică Popescu.
Nu aveţi nimic să vă reproşaţi în aceşti trei ani şi jumătate de când conduceţi CNC? Care ar fi principalele două nereuşite?
E.Ş.: Faptul că nu avem fonduri sufficientă, deşi acest lucru nu cade în sarcina CNC.
Ce buget anual aveţi?
E.Ş.: La fondul cinematografic, în jur de 6 millioane de euro anual.
A scăzut faţă de 2008?
E.Ş.: Va scădea pentru că anul trecut Guvernul a tăiat contribuţiile care veneau de la Loto şi jocurile de noroc. Deşi România are cea mai mare rată de profitabilitate între cinematografiile din Europa: raportul dintre numărul şi valoarea premiilor obţinute şi sumele investite de stat este cel mai mare. Banii nu vin de la buget, sunt bani care vin de la societăţile de cablu, procente din publicitatea care apare la televizor, din vânzarea DVD-urilor etc.
Totuşi, în fiecare an după concursurile de finanţare sunt scandaluri şi an de an criticii de cinema vă cer demisia. N-aţi făcut niciodată nici o greşală de când conduceţi CNC?
E.Ş.: Criticii de film îmi cer demisia? Curios. Pentru că în fie¬care an ei beneficiază de sprijin financiar CNC nerambursabil pentru organizarea la Bucureşti a colocviului internaţional „Romania on the movie map". Cred că ar trebui să-i mai întrebaţi o dată. Cât despre scandaluri, totdeauna vor fi scandaluri după concursuri, din partea celor care nu iau concursul, fiindcă fiecare concurs este girat de un juriu, care este o entitate subiectivă, care acţionează în funcţie de un regulament şi o lege.

„CNC funcţionează bine în condiţiile date"
Există însă modalitaţi de reformare a CNC?
E.Ş.: Reforma este în curs de desfăşurare, au fost înlocuiţi doi directori, am schimbat 30 la sută din personal, am schimbat şi organigrama de funcţionare, iar în acest moment, din cauza crizei, CNC este subdimensionat, are 39 de oameni.
Şi câţi avea când aţi venit dvs.?
E.Ş.: 48, dar nu asta e problema, ci faptul că am reîmprospătat personalul.
Nu ar fi nevoie şi de o reformă instituţională?
E.Ş.: Păi, asta e reforma, la ce vă referiţi?
O schimbare a felului în care funcţionează CNC.
E.Ş.: CNC funcţionează foarte bine în codiţiile date. Există fapte, avem rezultate. Totdeauna vor fi nemulţumiri, totuşi numărul autorilor recunoscuţi pe plan internaţional şi finanţaţi de CNC a crescut considerabil. Am finanţat toate filmele care au luat premii, inclusiv scurtme¬trajele. Mai puţin „Pescuit spor¬tiv" (Adrian Sitaru), care n-a aplicat. Nemulţumirile apar inevitabil, pentru că numărul autorilor foarte buni a crescut, iar fondurile s-au diminuat cu 20 la sută (banii care veneau din beneficiile Loto şi ale celorlalte societăţi care patronează jocuri de noroc). E posibil oricând ca unii autori valoroşi să rămână pe dinafară şi din lipsă de bani, şi din cauza unor greşeli de jurizare. Greşeli de jurizare au fost, sunt şi vor fi întotdeauna.
Cel care greşeşte va mai fi invitat să jurizeze?
E.Ş.: Nu.
Niciodată?
E.Ş.: Dacă se dovedeşte că a dat o notă mică unui proiect care a devenit un film de succes. Totuşi ju¬riul dă note pentru o poveste scrisă pe hârtie, care urmează să se transforme în film. De la pro¬iect la opera de pe ecran intervin o mulţime de factori. E o diferenţă între juriul de proiecte şi juriul unui festival. În ultimii trei ani şi jumătate toate producţiile selectate de juriile noastre au câştigat. Nu avem altă modalitate de a evalua performaţa unui juriu.
Cu toate acestea, adesea în jurii apar persoane fără legătură cu filmul, scriitori de mâna a doua etc.
E.Ş.: Iarăşi sunt lucruri depăşite, au fost câteva cazuri, dar în ultimul juriu a fost chiar Cristian Mungiu.
Dar s-a supărat?
E.Ş.: S-a supărat că regulamentul ar avea anumite inadvertenţe. Schimbarea regulamentului ar însemna întârziere. Tot acest sprijin pe care îl dăm este „sprijin de stat", iar schema acestui sprijin trebuie aprobată la Bruxelles: structura finanţării, procedurile de concurs, orice schimbare ar dura patru, cinci, şase luni până să primească verde.
E mai bine să păstraţi un regulament de selectare discutabil decât să-l schimbaţi. Potrivit actualului regulament, se pun pe acelaşi picior de egalitate festivalurile mari cu cele mici, televiziunile internaţionale unde se difuzează filmele concurenţilor cu cele patru canale ale TVR. N-ar fi mai bine să clarificaţi lucrurile?
E.Ş.: Nu este adevărat. Festiva¬lurile mari sunt într-o grupă, cele mici în altele. Regulamentul CNC este armonizat cu celelalte similare din statele UE, cele trei grupe de festivaluri sunt preluate din standardele FIAPF (Federaţia internaţională a producătorilor de film).
În 2004 un scenariu scris de dvs. a câştigat o finanţare de la CNC. Când aţi luat ultimii bani?
E.Ş.: Pachetul scenariu-regizor-producător a câştigat în septembrie 2004. Contractarea s-a produs la 9 februarie 2006, onorariul pe scenariu l-am încasat în martie 2006.
Când a fost terminat filmul deveniserăţi deja şeful CNC?
E.Ş.: Da, eu am fost numit pe 20 octombrie 2006, iar filmul a fost predat la 21 decembrie 2007.
Care e perioada de graţie în care trebuie terminat un pro¬iect finanţat de CNC?
E.Ş.: Patru ani şi jumătate de la câştigarea concursului, doi ani şi jumătate de la contractare.
Deci filmul dvs. a fost gata în plin mandat de şef al CNC.
E.Ş.: Şi unde e problema? De altfel, nici nu e filmul meu, nici măcar nu mă recunosc în rezultatul final. Este filmul regizorului şi al producătorului, ca peste tot în lumea cinematografică.
Câţi bani a luat Sergiu Nicolaescu de când sunteţi dvs. şeful CNC?
E.Ş.: Banii nu îi iau regizorii, ci casele de producţie. Regizorii iau onorarii de 5 la sută din bu¬getul filmului. Dl Sergiu Nico¬laescu a regizat în ultimii trei ani şi jumătate două filme de lungmetraj de ficţiune, „Supra¬vieţuitorul" şi „Poker", produse de Media Pro Pictures, casă de producţie care a primit un credit total de 3.050.000 RON. Pentru a avea o comparaţie, vă pot spune că o casă de producţie cum este Libra, a dlui Tudor Giurgiu, a beneficiat în aceeaşi perioadă de 5.400.000 RON.
Regulamentul de finanţare a fil¬melor dă posibilitatea va¬li¬¬dă¬rii scenariilor mediocre, chiar dacă juriul i-a dat note mici?
E.Ş.: Potrivit legii, finanţarea se dă pentru un pachet: scenariul, regizorul, casa de producţie. Cea mai mare pondere o are scenariul: 50 la sută, ponderea regizorului e mai mică, dar importantă, fiindcă nu e totuna să fie nominalizat în proiect un anonim sau Cristi Puiu. E adevărat, sunt şi derapaje de jurizare. Sunt. Dar repet, rezultatul per ansamblu este de succes, după cum v-am arătat.
Ce şanse au debutanţii?
E.Ş.: 20 la sută din bugetul pentru producţia de film e alocat debutanţilor. Aşa se face că un debutant promovat de CNC, dl Florin Şerban, l-a devansat la Berlin pe Roman Polanski.

„CNC nu trebuie să redevină coproducător al filmelor pe care le finanţează"
Regizorii din noul val şi criticii de film au cerut de mai multe ori demisia dvs., acuzându-vă că nu aveţi o viziune asupra dezvoltării cinematografiei. Care este viziunea dvs.?
E.Ş.: Eu cred că a promova un de¬bu¬tant care produce a doua mare performanţă mondială a filmului românesc înseamnă viziune. Vom continua să sprijinim ca şi până acum filmele de autor, de stilistică specială, dar şi filmele de poveste, de public, de bună calitate, cum este „Concertul".
Care e cel mai bun film din ultimii 10 ani?
E.Ş.: „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile".
Şi care e cel mai bine vândut în utimii zece ani?
E.Ş.: Tot „Patru.., trei..., doi...".
Dar în România care e cel mai bine vândut?
E.Ş.: „Filantropica", de Nae Caranfil, „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile" de Cristian Mungiu, „Orient Expres" de Sergiu Nicolaescu.
CNC ar trebui să devină co¬pro¬ducător oficial al proiectelor de filme finanţate, aşa cum arată o propunere legislativă adoptată săptămâna trecută de Comisia de Cultură a Senatului?
E.Ş.: CNC nu ar trebui să rede¬vină coproducător, pentru că acest lucru ar însemna revenirea statului în cinematografie şi ar deschide porţile unor situaţii nedorite în care diverşi funcţionari aflaţi la conducerea CNC ar putea să-şi impună puncte de vedere artistice sau să aibă păreri despre mersul producţiei, ceea ce nu este bine.
CNC a dat bani pentru vreunul dintre filmele lui Băhăian?
E.Ş.: Nu. Dar oricum nu cerem cazierul concurenţilor...
În cartea Adrianei Săftoiu, „Vocile puterii", spuneaţi des¬pre preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) că este un oportunist. V-aţi schimbat părerea?
E.Ş.: Nu comentez nici un subiect care iese din cadrul funcţiei mele actuale.

"E posibil oricând ca unii autori valoroşi să rămână pe dinafară şi din lipsă de bani, şi din cauza unor greşeli de jurizare. Greşeli de jurizare au fost, sunt şi vor fi întotdeauna."
"Totdeauna vor fi scandaluri după concursuri, din partea celor care nu iau concursul, fiindcă fiecare concurs este girat de un juriu, care este o entitate subiectivă."

Eugen Şerbănescu
2006 Devine, la 54 de ani, directorul Centrului Naţional al Cinematografiei.
2006 Piesa de teatru „Pluta pe spate", Premiul Naţional de Comedie, la Editura Palimpsest.
1998-2002 Este numit consul general la New York şi Los Angeles.
2000 Apare volumul de teatru „De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia?", la Editura Cartea Românească.
1986-1990 Facultatea de Drept „Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, media de absolvire 9,84.
1996-1998 Secretar de stat şi purtator de cuvânt al guvernului Ciorbea.
1989-1996 Scrie la România Liberă, unde ajunge în funcţia de redactor-şef adjunct în 1994.
1980-1989 Cercetător ştiinţific.
1987 Doctor în aerodinamică şi construcţii aerospaţiale.

intrebare
 

Care sunt sansele ca, in Romania, sa se realizeze un film, gen celor americane? Vad ca la aceasta sesiune se finanteaza doar filme , asa-zise ,,de arta". Nu am nimic impotriva, dar ar trebui sa revitalizam cinematografia romaneasca, nu doar filme despre comunism, avorturi, politica etc. Rog ca cei mai informati sa-mi raspunda la intrebare. Care sunt sansele ca un scenariu de film, de acest gen, sa fie selectat la sesiune?

tumbas,
nici o sansa si cred ca e normal sa fie asa.

pai asa.....
 

De ce sa nu aiba nici o sansa? Si de ce e mai bine asa? Explica-te!
Pai asa ce rost are sa facem doar filme despre comunism, avorturi si alte stupizenii? Ce rost are sa fie realizat un film la care nu se uita nimeni, in afara de cei ce au participat la realizarea lui? Filmele despre comunisti, avorturi si alte prostii nu intereseaza pe nimeni. Cred ca scopul filmelor este sa atraga lumea in cinematografe, vizionarea lui sa fie un mod de a-ti petrece timpul liber. Te rog, uita-te la ,,boxoffice Romania" si vezi cati spectatori merg la un film romanesc. Sunt obositoare, si chiar nu merita sa platesti pentru a-l vedea.
De exemplu, ultimul film al lui Sergiu Nicolaescu ,,Poker", anuntat cu surle si trambite, cati spectatori a adunat in cinematografe? Putini, extrem de putini. De ce? Pentru ca lumea s-a saturat de povestile despre comunism, politica etc
Haideti sa realizam filme, la care sa nu se uite doar echipa de productie, ci toti sa ne bucuram de un film romanesc. Inteleg, iau premii in strainatate (ma mir si eu cum), dar haideti sa schimbam ceva...sa atragem lumea in cinematografe la filmele romanesti. De ce nu se mai fac filme, gen ,,Brigada Diverse"?
Pacat ca in Romania nu se pot realiza filme de genul celor americane, pacat. Totusi, am o speranta ca la sesiune ce vine, sa fie selectat vreun scenariu de film de acest gen. Numai bine!

Doneaza tu vreo 100 de milioane dolari unui regizor roman si se vor face si la noi filme ca la Hollywood."Filmele despre comunism" este o conceptie gresita de unde trag concluzia ca nu prea ai vazut nici un film romanesc de la BD incoace.Uita`te si tu la un "Restul e tacere",la un "California Dreamin" si spune`mi ce e comunism acolo.

Filme bune se pot face si cu 1 milion de euro si chiar mai putin. Chestia e sa se vrea. Eu vroiam sa zic doar ca, ar trebui gasite noi idei de filme, care sa atraga lumea sa-l vizioneze.
Haideti sa mai renuntam la asa-zisele ,,filme de arta"
Apropo de ,,Restul e tacere"...tot idea aia plicticoasa specifica romanilor. In fine, daca voi credeti ca e bine asa cum decurg lucrurile in cinematografia romaneasca, lasati-o asa.
Totusi, ar trebui sa facem filme pentru toata lumea, nu doar pentru echipa de productie a acelui film.
De ex, la filmul ,,Politist.Adjectiv" ce i se pare voua asa de interesant si noi (spectatorii) nu observam? Ce vi se pare asa interesant ca Dragos Bucur se uita vreo jumate de ora la o cladire? Asta inseamna arta?...
Eu am trimis un scenariu de film (de genul celor americane) la o casa de productie din Romania. Acum sa vad daca se vrea filme de acest gen, romanesti. De asta m-a interesat, ce sansa are un astfel de scenariu la sesiunea CNC. Acum daca mi-ati zis ca nici una, nu-mi ramane decat sa emigrez la Hollywood. Numai bine.