Gheorghe Dinică
 

Actorul Gheorghe Dinică este conectat la aparate, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, secţia terapie intensivă.
Medicii de la Spitalul Floreasca încearcă să descopere cauza infecţiei severe de care suferă actorul, pentru a putea interveni. Se pare că starea actorului s-a agravat din cauza unei infecţii severe (septicemie), care i-a atacat inima, plămânii şi creierul.

În ajutorul medicilor de la Urgenţă a fost chemat şi profesorul Adrian Streinu-Cercel, de la Institutul de Boli Infecţioase din Capitală, conform EVZ.

Gheorghe Dinică, în vârstă de 75 de ani, este unul dintre cei mai mari actori români. A debutat ca actor în filmul Străinul, în anul 1963 şi de atunci a jucat în peste 60 de filme, printre care După-amiaza unui torţionar, Filantropica, seria aventurilor comisarului Moldovan, Cuibul de viespi etc.

Mda, din pacate, e cam clar...
Si in Aniela parea obosit si lipsit de orice chef.

Facä-se voia lui Dumnezeu... Sä-i dea zile, sau de nu, o trecere usoarä si luminoasä...

Gheorghe Dinicä e urias, e un talent de geniu - niciodatä nu l-am väzut jucând prost, sau mäcar discutabil... In sinea mea, îl puneam pe aceasi palier cu Peter O'Toole, Anthony Quinn, Jack Nicholson, De Niro, Pacino - desi pe unii dintre ei i-am mai väzut, uneori, jucând nu tocmai strälucit.
M-a binecuvântat Dumnezeu cu marea cinste de a împärti cu el scena, în "Plosnita", si platoul, la "Cuibul de viespi", unde eram asistent.
Spui Dinicä, spui Perfectiunea. Ce privire, ce voce... Câte nuante, câtä fortä...! Mare, domnilor, Mare!

Starea lui Gheorghe Dinică este stabilă, prognosticul medicilor se menţine rezervat

Actorul Gheorghe Dinică, internat de joi la Spitalul de Urgenţă "Floreasca" din Capitală, se află în continuare în secţia de terapie intensivă, starea lui este stabilă, însă prognosticul medicilor se menţine rezervat, au anunţat, duminică seara, reprezentanţii spitalului.

"Pacientul a necesitat suport hemodinamic, ventilator şi renal având ca punct de plecare o bronhopneumonie cu proces pneumonic stâng cu sepsis sever şi determiări
multiorganice", se arată într-un comunicat dat publicităţii la ora 22.00 de biroul de presă al spitalului.

Actorul este supus în continuare unui tratament complex ce presupune şi antibioterapie cu spectru larg şi imunostimulare, au mai precizat reprezentanţii spitalului.

În vârstă de 75 de ani, artistul s-a internat la "Floreasca" după două zile petrecute la Spitalul Elias, acuzând o stare de oboseală accentuată. „Am constatat că este vorba despre septicemie (infecţie generalizată - n.r.) într-o fază înaintată. Starea de oboseală este doar una dintre manifestări. Din păcate, nu putem spune multe despre şansele de supravieţuire ale maestrului, dat fiind faptul că răspunde cu dificultate la tratamentul pe care i-l administrăm. În cazul de faţă, şi vârsta pacientului contează foarte mult”, precizaseră anterior, pentru Evenimentul Zilei, surse medicale.

Reprezentanţii Spitalului "Floreasca" nu au oferit mai multe amănunte despre problemele de sănătate ale lui Dinică, dată fiind dorinţa familei actorului de a nu se face publice astfel de informaţii. Medicii au confirmat însă duminică, pentru NewsIn, că stare artistului nu este una bună şi că, din acest punct de vedere, nu s-au înregistrat progrese faţă de ziua de sâmbătă.

În privinţa medicaţiei administrate lui Dinică, specialiştii de "Floreasca" s-au consultat şi cu directorul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, care s-a deplasat personal la spital, în cursul zilei de sâmbătă.

Absolvent în promoţia 1961 al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Gheroghe Dinică este considerat unul dintre cei mai valoroşi actori români, cu roluri în peste 60 de filme şi în piese montate pe majoritatea scenelor Capitalei. Pentru prestaţiile sale cinematografice, artistul a fost distins cu nouă premii, printre care şi unul pentru întreaga carieră, acordat la Transilvania International Film Festival (TIFF). În 1999, a fost recompensat şi cu Premiul de Excelenţă al Uniunii Teatrale din România (UNITER), iar anul trecut a primit Titlul de Doctor Honoris Causa, din partea Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC). Marele actor a cochetat şi cu muzica, înregistrând melodii de petrecere pe albume la care a colaborat cu bunii săi prieteni Ştefan Iordache şi Nelu Ploieşteanu.

Medicii de la Spitalul Floreasca au stabilit diagnosticul în cazul actorului Gheorghe Dinică, în vârstă de 75 de ani. Este vorba despre o bronhopneumonie severă, cumulată cu o afecţiune renală, pronosticul rămânând rezervat. Surse medicale din cadrul Spitalului Floreasca, unde se află internat maestrul, au precizat că starea acestuia este stabilă.

Până miercuri, Gheorghe Dinică a fost prezent la studiourile de la Buftea, filmând pentru serialul „Aniela”, unde îi are alături pe actorii Dana Dembinski, Marin Moraru şi Dan Condurache. Pentru acest rol, actorul l-a lăsat în urmă pe bulibaşa Aurică şi a îmbracat haine de general: „Îl joc pe Grigorie Vulturesco, un general în rezervă şi erou al României de la începutul secolului al XX-lea. Personajul meu e altceva decât ce am jucat până acum în «Inimă de ţigan» şi apoi în «Regina». Este un rol greu, dar şi frumos, în egală măsură”, mărturisea Gheorghe Dinică, înainte de premiera serialului, în luna septembrie.

„A dus boala pe picioare”

Partenera sa de serial, Dana Dembinski, spune că actorul a filmat inclusiv miercuri, înainte de a fi dus la Spitalul Elias, de unde a fost transferat la Floreasca.

„Nu s-a plâns niciodată de nimic. Râdea, glumea, era vesel. Noi am crezut că are o formă uşoară de răceală”, declară Dana Dembinski. „Dacă suferea de ceva, e clar că a dus boala pe picioare. Noi nu ne-am dat seama de nimic”, a povestit actriţa, pentru EVZ. Ea îşi aminteşte că, timp de patru luni, pe toată durata filmărilor la serial, Gheorghe Dinică a avut un tonus excelent şi că, în ultima vreme, filma în jur de patru ore pe zi. Soţia actorului, Gabriela-Georgeta Dinică, le-a cerut discreţie medicilor şi apropiaţilor în privinţa stării acestuia.

De`abia a intrat in spital si voi il si inmormantati ? Singurul lucru normal pe care ar trebui sa il faca cineva acuma e sa se roage la Dumnezeu pentru sanatatea maestrului.

Serialele bagă în spital actorii români (Click!)

Stresul şi oboseala acumulate pe platourile de filmare ale celor mai în vogă seriale tv fac victimă după victimă, din rândul marilor actori. La doar câteva zile după ce Gheorghe Dinică a fost internat de urgenţă, iată că şi Vladimir Găitan a ajuns, ieri, pe patul de spital, în urma unui infarct.

Perioadă neagră pentru actorii care muncesc pe brânci, de dimineaţa până seara, pentru a-şi rotunji veniturile. Cum salariile la teatru sunt mai mult decât modeste, monştrii sacri ai scenei româneşti au acceptat încânaţi ideea de a filma în seriale sau telenovele, chiar dacă vârsta şi starea de sănătate nu le-ar mai permite să se supună unui asemenea stres. Ieri după-amiază i-a venit rândul lui Vladimir Găitan (State de România, Pro Tv) să clacheze.

Actorul în vârstă de 62 de ani a fost internat la secţia cardiologie de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, în urma unui infarct, urmând ca medicii să-l supună unui set complex de analize. Din păcate, nici starea de sănătate a maestrului Gheorghe Dinică ("Aniela", Acasă Tv) nu este tocmai îmbucurătoare. Internat de cinci zile la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, secţia de Terapie Intensivă, şansele de supravieţuire ale marelui actor sunt încă mici.

În urma unor analize amănunţite, medicii au descoperit că Dinică suferă de bronhopneumonie cu proces pneumonic stâng şi nu poate respira pe cale naturală, el fiind ventilat artificial. Momentan, producătorii serialului "Aniela" nu se află în dificultate, deoarece, până în momentul în care s-a internat în spital, îndrăgitul actor a filmat câteva episoade în avans.

"Mulţumesc tuturor celor care s-au interesat de starea soţului meu, mulţumesc pentru grija pe care au avut-o şi o au în continuare. Vom face cunoscute detaliile corecte, sigure, referitoare la starea lui de sănătate de fiecare dată când le vom avea, pentru ca astfel publicul să fie corect înştiinţat. La Spitalul Floreasca s-a strâs floarea medicinei româneşti, cei mai buni specialişti fac tot posibilul să-l îngrijească pe Gheorghe şi sperăm că totul va fi bine", a declarat optimistă Georgeta, soţia maestrului.

Şi interpretul personajului State Potcovaru din serialul „State de România" (Pro TV) a ajuns pe patul de spital în luna martie a acestui an, pe când filma la "Regina", acuzând stări de rău. În urma efectuării unor analize amănunţite, medicii au stabilit că Gheorghe Visu suferă de pneumotorax, o stare patologică ce constă în acumularea de aer sau de gaze în cavitatea pleurală. După două săptămâni de spitalizare, Gheorghe Visu s-a întors pe platourile de filmare.

Adrian Pintea a interpretat rolul lui Alexandru Nichita din telenovela „Daria, iubirea mea" (Acasă TV), iar în anul 2006, în timpul filmărilor, maestrului i s-a făcut rău de câteva ori, suferind încă de atunci de ciroză. Orele întregi petrecute pe platourile de filmare din Buftea, dar şi ale celorlalte proiecte în care era implicat, l-au răpus pe actor, iar în anul 2007 a decedat pe patul spitalului Fundeni.

Dinică, de 4 ani în rolul supravieţuirii

Evenimentul Zilei

Starea de sănătate a actorului s-a agravat ieri. Încă din 2006, acesta se simţea prea slăbit pentru a prelua un rol mare, cum ar fi Mefisto, din spectacolul „Faust” al lui Silviu Purcărete.

După ce duminică seara medicii de la Spitalul Floreasca au anunţat că diagnosticul maestrului este „bronhopneumonie severă” şi că starea lui este stabilă, ieri lucrurile s-au înrăutăţit. „Rinichii nu îi mai funcţionează şi a fost trecut pe dializă. Şansele de supravieţuire ale actorului sunt foarte mici. Încă nu se cunosc cauzele care au dus la bronhopneumonie”, ne-au declarat surse medicale din Spitalul de Urgenţă Floreasca. El urmează un tratament complex care presupune şi administrare de antibiotice cu spectru larg şi imunostimulare.

Infecţia s-a extins

Infecţia, localizată iniţial la plămânul stâng, s-a extins la rinichi şi la creier. Actorul este conectat la aparate, este inconştient şi menţinut artificial în viaţă. Pentru a putea respira, medicii i-au efectuat o traheotomie (o in terven ţie care constă în deschiderea peretelui anterior al traheii şi în introducerea unei canule traheale, pentru a restabili respiraţia atunci când apar simptome de sufocare).

Potrivit unor surse din anturajul său, actorul se tratează de mai mulţi ani de afecţiuni cronice, inclusiv de maladia Alzheimer. Până să ajungă la spital şi să fie trecut pe antibiotice, el a făcut febră peste 40 de grade. Iniţial, a fost internat la Elias şi ulterior transferat la Floreasca, unde a ajuns şi profesorul de boli infecţioase Adrian Streinu- Cercel, pentru a stabili ce tratament ar fi cel mai indicat.

„La Floreasca s-a strâns floarea medicinei, cei mai buni specialişti fac tot posibilul să-l îngrijească pe Gheorghe şi sperăm că totul va fi bine”, a declarat soţia sa, Gabriela-Georgeta Dinică, cu care actorul s-a căsătorit pe 2 februarie 1996, la 60 de ani. Colegii şi prietenii i se adresează cu Gheorghe, doar Marin Moraru şi Radu Beligan îi spun Gigi, cum îl numea şi Ştefan Iordache.

Soţia, interfaţă către lume

Gheorghe Dinică juca în ultima perioadă doar în serialele de pe „Acasă”. A fost distribuit în „Inimă de ţigan”, „Regina” şi, ulterior, în „Aniela”. În ultima vreme, evita să dea interviuri, pentru că avea pierderi de memorie şi nu era foarte coerent. Soţia sa era interfaţa actorului. În lumea artistică, se cunoştea faptul că Dinică suferă de Alzheimer de câţiva ani, dar colegii l-au protejat tot timpul, din delicateţe şi din respect. În spectacolele în care mai apărea, i se suflau replicile în căşti, şi publicul nu era conştient de problemele de me morie ale actorului.

Demnitatea retragerii

Regizorul Silviu Purcărete şi Constantin Chiriac, directorul Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu, i-au distribuit, în 2006, pe Gheorghe Dinică şi pe Ştefan Iordache, în cele mai importante roluri, Mefisto şi, respectiv, Faust, din super producţia „Faust”. „Purcărete îi voia pe amândoi în distribuţie. Ar fi fost excepţională întâlnirea: veterani, hârşâiţi în teatru, cu atâta şi atâta experienţă, mai ales că ei jucaseră niciodată împreună”, a spus, pentru EVZ, Constantin Chiriac.

„După ce am fost la Bucureşti şi am vorbit o noapte întreagă cu ei, acasă la Ştefan Iordache, cei doi au venit la Sibiu să repete. Dinică a repetat vreo trei-patru zile, după care a venit la noi, la mine şi la Silviu, şi ne-a spus: «Nu ştiţi cât vă iubesc, dar aţi venit prea târziu. E prea târziu pentru mine acum. Nu mai pot»”, povesteşte Constantin Chiriac.

„A fost de-o demnitate excepţională, să fii conştient, să poţi să-ţi asumi limitele, din cauza bolii, şi mai ales să te retragi cu atâta demnitate”, a apreciat Chiriac. „Eu cred că şi Iordache avea presentimentul bolii sale. Rămânem atât de săraci fără ei”, a mărturisit Chiriac, pe care l-au podidit lacrimile, la telefon, depănând aceste amintiri.

FILMĂRI

General în rezervă, pe „Acasă”

Boala îl ţine pe Gheorghe Dinică departe de platoul de filmare al producţiei „Aniela”.

El îl joacă în serial pe Grigorie Vulturesco, general în rezervă, avându-i alături pe Dana Dembinski, Dan Condurache şi Marin Moraru. Colegii de platou îi ţin pumnii şi îl aşteaptă, cât mai curând, la lucru. În ultima vreme, Gheorghe Dinică nu prea mai apărea pe scenă, preferând să joace în serialele de televiziune.

Cele mai recente roluri în teatru au fost la Teatrul Naţional, unde îl juca pe I.D. Borcea, în „Ultima oră”, după Sebastian, în 2003, şi pe Cadîr, în spectacolul de mare succes „Take, Ianke şi Cadîr”, regizat de Grigore Gonţa, în 2001, în care făcea un trio de zile mari cu Radu Beligan şi Marin Moraru. În film, ultima sa partitură importantă a fost cea din 2007, în „Ticăloşii”, în regia Şerban Marinescu.

Aniela o mizerie, Dinica umbra fada, i se sopteste in casca, pacat.....

dar tu de unde stii ca i se soptea in casca??????

Imi pare tare rau :(, e unul dintre actorii mei preferati. Eu inca mai sper si ii urez multa sanatate!

Starea actorului Gheorghe Dinică este extrem de gravă, infecţia cu stafilococ s-a răspândit în tot corpul, cauzând un şoc septic (insuficienţă circulatorie acută ca urmare a septicemiei)care a dus la multiple funcţionări defectuoase ale organelor, a explicat pentru NewsIn dr. Bogdan Opriţa.

La această oră, actorul respiră prin intermediul aparatelor de la secţia Terapie Intensivă.

Starea actorului Gheorghe Dinică, după 13 zile de internare în secţia de terapie intensivă a Spitalului de Urgenţă "Floreasca" din Capitală, rămâne gravă, iar medicii sunt în continuare rezervaţi în privinţa şanselor de supravieţuire.

Diagnosticul actual al artistului este bronhopneumonie şi sepsis sever, cu disfuncţie multiplă de organe. Actorul are insuficienţă respiratorie acută şi, din acest motiv, beneficiază de suport ventilator. Sunt afectaţi, în plus, rinichii, fiind necesară hemodiafiltrare continuă, şi ficatul.

"Unele dintre disfuncţii au continuat să se amelioreze (disfuncţia cardio-circulatorie şi digestivă). Se menţin insuficienţa respiratorie acută şi insuficienţa renală severă care impun continuarea suportului ventilator, respectiv a hemodiafiltrării", se precizează într-un comunicat al Spitalului "Floreasca".

Specialiştii contactaţi de NewsIn au declarat că, în aceste condiţii, şansele de supravieţuire ale actorului în vârstă de 75 de ani sunt foarte mici. "Sepsis sever este noul termen folosit pentru septicemie, indicând o infecţie generalizată în organism. Starea este foarte gravă, deşi sepsisul este paradoxal: germenele poate fi sensibil la antibiotice, dar şansele de supravieţuire sunt foarte mici. Din păcate, faptul că este ventilat mecanic îi diminuează şi mai mult şansele", au precizat medicii.

SERGIU NICOLAESCU: "Gheorghe Dinica nu poate fi inlocuit"

Filmarile la Poker se vor incheia la finalul acestei saptamani. Cum starea actorului Gheorghe Dinica este in continuare critica, acesta fiind la terapie intensiva de 13 zile, el a trebuit sa fie schimbat in distributia filmului. Intrebat despre acest lucru, Sergiu Nicolaescu a spus raspicat ca: "Domnul Dinica nu poate fi inlocuit. Voi alege un alt actor care sa joace respectivul rol".
Din respect pentru actorul grav bolnav, deocamdata nu a fost anuntat cel care i-a luat locul in Poker.

pashpix, iti apreciez de mult timp precizia informatiilor tale si meticulozitatea cu care le culegi, dar, te rog, nu le mai picura atat de amar in topicul asta...

A murit....

Sunt de parere ca postul lui MJ de mai sus trebuie moderat, din respect pentru maestru, pentru ca el contine un termen necuviincios si este un afront , indiferent de parerea autorului sau despre alegerile profesionale ale d-lui Dinica.

Dinica a plecat putin dar Bastus, Diplomatul si Paraipan raman cu noi.

Si nu numai: Postelnicul Butnaru,Domnul Pepe,Frant Tandara,Lama,Lascarica,astea fiind primele roluri memorabile care imi vin in minte.
Un colos al cinematografiei romanesti sub toate aspectele in fata caruia suntem obligati sa ne dam jos palariile.Odihneasca-se in pace!:(

S-a stins un vulcan
In memoriam Gheorghe Dinică

Mergea agale pe Calea Victoriei, cam prin zona magazinului "Gioconda", într-o seară din toamna lui 1975... Adolescentul de şaisprezece ani îşi ia inima-n dinţi şi-l interpelează:
- Domnul Dinică...
Se întoarce încet, puţin contrariat...
- Bună seara... Îmi puteţi da şi mie, vă rog, un autograf...?
Treptat, pe chipul umbrit, conturat în contre-jour de lumina vitrinei, apare acel inimitabil rânjet malefic cu colţurile gurii arcuite în jos, trăsnind a Lăscărică, Paraipan şi Stănică Raţiu - de data asta, în semn de refuz binevoitor, o dată cu un clătinat din cap:
- ...Nu te superi, da' nu dau autografe.

Aşa era Gheorghe Dinică - Gigi, pentru câţiva privilegiaţi - pe cât de imens ca actor, pe atât de opus oricăror vedetisme. Nu dădea autografe, nici interviuri, nu primea reporteri să-i răscolească universul casnic, nu se ducea la premiere ca să se urce pe scenă (decât cu rare excepţii, cum ar fi "Prin cenuşa imperiului", unde Andrei Blaier l-a rugat insistent, datorită ponderii avute pentru valoarea finală a filmului de către acel inegalabil Diplomatul). Uneori, seara, uşor abţiguit, mai pica prin casa câte unor prieteni, aducând cu sine lumină şi haz acid - cum îmi povestea un coleg de liceu, Călin Cristescu: tocmai rula un film american pe TVR1, şi Dinică se amuza: "Ia uite-i pe ăştia, îşi dau cu cacao pe faţă - nu ca noi, aici, care ne tăvălim prin noroi pe bune!"
...Sau, în microbuzul unei echipe de filmare, picotind pe locul din faţă. La un moment dat, o frână bruscă. Tresare nea Gigi: "Ce-i, mă, ce e?" "Nimic, maestre, am ferit un biciclist..." Nu trece mult, altă smucitură. "Asta ce-a ai fost, mă?" "Să iertaţi, tot un biciclist..." - la care Dinică: "Eh... ţară de biciclişti...!"

1983-84... "Ploşniţa" lui Maiakovski, în regia lui Horea Popescu, la Naţional. Dinică, într-un epocal Oleg Baian - umplea scena cu culoare, perfidie, umor biciuitor, o coregrafie măiestru-comică de să mori... Eram zeci de oameni pe scenă, în două tabloui (Piaţa şi Nunta) iar magnetismul lui ne electriza pe toţi. Alţi actori şi figuranţi, pe la arlechini şi prin buzunare, nu se mai dădeau duşi, sorbind din ochi grupul de monştri sacri din fruntea distribuţiei, cu Dinică în centru - şi asta, la fiecare reprezentaţie! O binecuvântre de la Dumnezeu a fost, acest dar nepreţuit - două stagiuni să am parte de un colţişor din scena stăpânită de Gheorghe Dinică.

Doi ani mai târziu, acelaşi Horea Popescu îşi ecranizează, aproximativ, propriul spectacol cu "Gaiţele" lui Kiriţescu, în "Cuibul de viespi". Eram asistent de regie, de-acum - şi din nou se pogorâse asupră-mi un privilegiu divin; mă ocupam de o distribuţie de-a dreptul olimpiană: Tamara Buciuceanu, Coca Andronescu, Ileana Stana Ionescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Constantin - şi, în celebrii Ianache şi Georges, micuţii titani Marin Moraru şi Gheorghe Dinică, două zvârlugi capabile să răspândească în jur efluvii divine cu şfichiuiri de geniu. I-aţi văzut cumva citind scrisorile lui Mircea Aldea către Wanda Serafim - mai exact: Dinică citind, Marinuş dându-i replica. Dacă nu, daţi-mi voie: n-aţi văzut nimic! O bijuterie comică, făurită pe scena Naţionalului şi transpusă cu acel prilej şi pe peliculă. Pur şi simplu, să te îmbolnăveşti de râs, fericire şi admiraţie - şi mai multe nu!

Moraru şi Dinică - ce cuplu! Ce incredibil au putut ridica textul filosofic al lui Diderot "Nepotul lui Rameau", în regia lui David Esrig! Compoziţia alunecoasă, vie, cu mii de sclipiri şi tot atâtea umbre a lui Dinică, făcea ca dialogul teoretic să devină captivant ca o mixtură de thriller şi comedie irezistibilă. Sau, tot în acea vreme, a anilor de aur de la Bulandra, "Umbra" lui Evgheni Schwartz - acelaşi cuplu de platină, în regia aceluiaşi Esrig. Şi tot David Esrig începuse pregătirile pentru «En attendant Godot», la vremea când a ales libertatea - aşa că peste câţiva ani, sub coordonarea lui Grigore Gonţa, cei doi nedespărţiţi prieteni şi mari actori au pus totuşi în scenă spectacolul, încercând să aplice notaţiile din caietul de regie rămas în posesia lor. Dincolo de unele soluţii discutabile de finalizare scenică, ne-au dăruit un Estragon şi un Vladimir cum poate nici chiar Beckett nu visase...

Ce avea Dinică, de era atât de mare? De unde-i venea...? Greu de răspuns, greu de definit - omul era pur şi simplu un avatar al desăvârşirii. Cele aproape o sută de filme (doar trei mai lipseau!) în care a apărut între 1964 şi 2010 (când aşteptam să-l vedem în Tillius, din "The Mouth of Truth", de Noah Kadner), s-au plasat în mod inevitabil pe întreaga scală valorică, de la zero la zece - însă chiar şi în cele mai slabe, Dinică rămânea Dinică. Oricât de fuşerit scenariul, oricât de ineptă regia, oricât de însăilată post-procesarea, nimic nu-l putea face să se compromită. Era una cu profesiunea şi arta dramatică. Pe întreaga sinusoidă astfel parcursă, strălucesc în continuare Bastus, Stănică Raţiu, Lăscărică, Călăreţu, Paraipan, Salamandră, Butnaru, Tăticu', Diplomatul, Ion, Nae Girimea, N.M. Sisescu, Georges, Magnificenţiu, Vasile Potop, Mache Puzderie, Căpălău, Nae Gheorghidiu, Pavel Puiuţ, Aurică Fieraru - şi atâţia alţii...
Se impusese ca "un negativ de profesie", cum îl eticheta la un moment dat un comentariu din revista Cinema. Perfidia lui Stănică, din "Felix şi Otilia" (Iulian Mihu, 1972) rămâne inegalabilă, cu mult chiar peste portretul sugerat de paginile lui Călinescu. Şeful de bandă Paraipan (personaj care s-ar fi vrut un "legionar", ceea ce nu era nicidecum, căci scenariul şi regia mistificau cu deliberare istoria, chiar şi la nivelul tipologiei şi al profilurilor psihologice), din "Un comisar acuză" (1974) şi "Revanşa" (1978), ale lui Sergiu Nicolaescu, contura un portret impecabil al răului absolut - deşi incomparabil mai nuanţat rămâne perversul Lăscărică, din "Cu mâinile curate" (1972). Şi totuşi, versatilul făuritor de personaje nu era niciodată maniheist, chiar şi cei mai nesuferiţi dintre ticăloşii lui emanau o aură de charismă şi farmec - mai cu seamă Tăticu' din "Ilustrate cu flori de câmp" (Andrei Blaier, 1974), Diplomatul din "Prin cenuşa imperiului" (tot Blaier, 1976), sau Nae Girimea, din "De ce trag clopotele, Mitică?" (Lucian Pintilie, 1981).
Faţă de acest şir aproape continuu de monştri, sclipesc cu atât mai cald şi duios cele câteva personaje "pozitive" care ilustrează disponibilitatea nelimitată a actorului - ca în "Tatăl risipitor" (Adrian Petringenaru, 1974), "Evadarea" (Ştefan Traian Roman, 1975), "Zidul" (Constantin Vaeni, 1975), "Explozia" (1973) şi "Cuibul salamandrelor" (1977 - ambele, de Mircea Drăgan), sau recentul "Weekend cu mama" (Stere Gulea, 2009).
Dincolo de ceea ce înseamnă "adevărul personajului" (întotdeauna simţit ireproşabil), Dinică îşi îmbogăţea fiecare creaţie cu o marcă inimitabilă a propriei sale personalităţi (Atenţie! Mulţi încercau să-i imite, cu simpatie şi deferenţă, rostirea şi timbrul vocal - dar... adevărul este că doar credeau că i le pot imita!). Avea un "ce" al lui, situat la zona instabilă dintre bun şi rău, dintre sinceritate şi făţărnicie, dintre căldura care îmbrăţişează şi dogoarea care pârjoleşte, dintre calmul rece şi tăioşenia glacială. Lucirile din acei ochi înguşti, adesea mijiţi întunecos sub stânjenul sprâncenelor, ascundeau taine nebănuite, şi nu fără penumbre înfricoşătoare... Fermecător şi cumplit îi era rictusul, într-a sa tăietură piezişă peste dinţi, fie că transmitea căldura poznaşă a unui bunic sau cruzimea letală a unui demon cu chip de om. Recognoscibil oricând şi niciodată sută la sută acelaşi, îmi inspira fără tăgadă o comuniune de valori cu confraţi de-ai lui ca Peter O'Toole, Jack Nicholson, Robert de Niro, Al Pacino, Anthony Quinn, Aleksandr Kaliaghin, Nikita Mihalkov, Takashi Shimura - şi câţi şi mai câţi, de pe acel palier superlativ... cu o necesară precizare: spre deosebire de unii sau alţii dintre aceşti titani, pe Gheorghe Dinică nu l-am văzut niciodată, nici măcar din greşeala altcuiva, jucând mai prejos de bolta propriei sale perfecţiuni.

Dumnezeu ne-a luat atâţia actori-tezaur, în ultimii ani. N-avem ce face, asta-i viaţa... viaţa... Ah, da! Era una din vorbele lui! Îmi amintesc replica din "Prin cenuşa imperiului" - cu ce combinaţie inegalabilă de cinism şi fatalism rostea: "Deh... viaţa..." (preluându-şi astfel propriul tic verbal din realitate, cu aceeaşi intonaţie). Viaţa, care nu poate ocoli nicicând scadenţa finală - faţă de care, îndeobşte, reacţionăm meschin şi egoist: de ce l-ai luat, Doamne, de ce tocmai pe el...? Umanitatea, însă, ne îndatorează să reţinem că, în ultima vreme, marele actor era teribil de bolnav. Cu demnitatea, modestia şi bunul-simţ care l-au caracterizat întotdeauna (astfel valorizând şi mai mult, prin contrast, detestabilele canalii şi lichele pe care cu atâta măiestrie le compunea pe scenă şi ecran), Gheorghe Dinică a păstrat discreţia asupra suferinţelor care-i devorau insidios creierul, izvor al atâtor roluri unice, şi trupul împrumutat inepuziabilei galerii de personaje. După tot ce-a dăruit culturii acestei ţări, şi publicului, şi nouă, tuturor, e limpede că acum la bine s-a dus, nu la rău - de-a dreapta Tatălui, unde orice păcate omeneşti va fi săvârşit, de bună seamă îi sunt iertate. Să-l petrecem, dar, cu iubirea cuvenită unui înger tenebros ca el, şi printre lacrimi să-i adresăm... nu o ultimă, ci doar cea dintâi dintr-un şir nesfârşit de mulţumiri.

Dormi în pace, Nea Gigi - că mult bine ne-ai adus!

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
10 noiembrie, 2009, h. 13:30-15:05
Bucureşti, România

Dumnezeu sa-l ierte!
Nu stiam prea multe despre el asa ca nu o sa adancesc subiectu' ....

Sa-i fie tarina usoara!
A fost unul dintre cei mai buni...

Marele actor Gheorghe Dinică, geniul histrionic care ne-a făcut să râdem în hohote de-a lungul timpului prin replici de neuitat, ne face acum să plângem. Artistul, în vârstă de 75 de ani, s-a stins din viaţă ieri, la prânz, în urma unui stop cardiac, după 20 de zile de spitalizare. Dinică făcuse o adevărată pasiune pentru partiturile negative, de deberdei şi de escroci.

Cu privirea laser şi vocea şuierătoare, el putea fi „o lichea grotescă sau rafinată, un intrigant diabolic şi terifiant, dar tot aşa de bine poate fi un om simplu, generos şi simpatic, un naiv romantic”, cum îl descrie Constantin Paraschivescu, în cartea „Histrion de cursă lungă”.

În ultima vreme, Dinică a suferit şi de Alzheimer, înfruntând o altă „moarte”, cumplită pentru un actor: uitarea.

Starea i s-a agravat după operaţie

Actorul fusese operat laparoscopic, la vezuica biliară, cu o seară în urmă, intervenţie care a durat câteva ore şi prin care medicii urmăreau să-i prelungească viaţa.

Lucrurile nu au decurs însă aşa cum sperau: în urma intervenţiei, starea pacientului s-a agravat. „I s-a scos vezica biliară, care era un focar de infecţie. Exista riscul să facă peritonită, aşa că se impunea o intervenţie. Operaţia a decurs bine, dar postoperator a necesitat măsuri de terapie intensivă”, ne-a declarat, ieri, un medic din spitalul Floreasca.

Spre prânz, starea actorului s-a agravat, iar inima, deja slăbită, i-a cedat. Actorul nu a mai răspuns la manevrele de resuscitare, iar, în final, medicii l-au deconectat de la aparate.

Specialiştii care l-au îngrijit erau pesimişti şi anunţaseră încă de dimineaţă că situaţia era extrem de gravă.

„Cu toate eforturile depuse, starea pacientului este cu adevărat critică. Prognosticul este rezervat pe termen scurt”, spuneau medicii dimineaţa, în jurul orei 10.00.

Nelu Ploieşteanu: „Sunt distrus”

Soţia maestrului Dinică, Gabriela Georgeta, i-a fost alături toată noaptea, iar după-amiază, primul care a venit la spital pentru a-i transmite condoleanţe a fost interpretul de muzică lăutărească Nelu Ploieşteanu, unul dintre prietenii apropiaţi ai actorului.

„Sunt distrus şi, oricum, sunt prea mic ca să-l caracterizez pe Dinică. Am fost prieteni buni, ne-am distrat şi am cântat împreună.. «Sunt vagabondul vieţii mele». Era o melodie pe care o îndrăgeam amândoi foarte tare”, a povestit acesta şi a început să fredoneze câteva dintre versurile melodiei chiar în faţa spitalului: „Am fost şi prinţ şi cerşetor/Un trădător, un om cinstit/Numai cu viaţa de actor/Eu niciodată n-am glumit”.

Gheorghe Dinică a fost adus, în stare gravă, la Spitalul de Urgenţă Floreasca în urmă cu 20 de zile, mai exact joi, pe 22 octombrie. Actorul solicitase un prim consult la Spitalul Elias din Capitală, dar, pentru că situaţia era extrem de gravă, specialiştii de acolo l-au trimis la Floreasca.

Nu s-a plâns de nimic

Până miercuri, actorul fusese prezent la studiourile de la Buftea, filmând pentru serialul „Aniela”, unde i-a avut alături pe actorii Dana Dembinski, Marin Moraru şi Dan Condurache.

Partenera sa de serial, Dana Dembinski, spunea că actorul a fost bine până miercuri (n.r. - 21 octombrie) şi că starea lui s-a agravat brusc. „Nu s-a plâns niciodată de nimic. Râdea, glumea, era vesel. Noi am crezut că era o formă uşoară de răceală. Dacă suferea de ceva, e clar că a dus boala pe picioare”, a povestit actriţa.

Problemele au început cu o infecţie la plămânul stâng

În primă fază, actorul a avut o infecţie la plămânul stâng, care apoi i s-a extins şi la cel drept. Până să ajungă la Spitalul Floreasca şi să fie trecut pe antibiotice, actorul făcuse febră peste 40 de grade Celsius.

Diagnosticul pus de medicii de la Urgenţă, la internare, a fost de „bronhopneumonie severă şi infecţie generalizată în corp”. Timp de patru zile, doctorii i-au făcut teste minuţioase pentru a afla cauza infecţiei care se răspândise în corp.

„Din păcate, trebuie să mai aşteptăm puţin până când vor veni şi elementele de detaliu”, declara atunci profesorul Mircea Beuran, care l-a îngrijit. În ajutorul
medicilor de la Urgenţă a venit şi medicul Adrian Streinu- Cercel, de la Institutul „Matei Balş” din Capitală.

Pe 27 ocotmbrie, a venit şi un diagnostic mai exact: infecţie cu stafilococ auriu şi candida
. A fost momentul în care medicii l-au putut trece pe actor pe „terapie ţintită”, însă starea sa tot nu s-a ameliorat.

„Facem tot posibilul să-i fie mai bine”, explica medicul Mircea Beuran.

Veştile nu erau însă deloc bune. Doar tratamentele cu doze mari de medicamente şi aparatele l-au mai putut ţine, o vreme, alături de noi. ANI DE

SUFERINŢĂ

Actorul se trata de mai mulţi ani de afecţiuni cronice

Potrivit unor surse medicale, actorul se trata de mai mulţi ani de afecţiuni cronice, inclusiv de maladia Alzheimer, o tulburare gravă a memoriei, dar care, în cazul său, nu era într-un stadiu foarte avansat.

Puţinii care ştiau de suferinţele maestrului Dinică au preferat să păstreze discreţia şi să-i ofere actorului tot sprijinul. Din această cauză, în ultima vreme, actorul se ţinea departe de scenă şi prefera să joace în serialele din televiziune. În spectacolele în care mai apărea, i se suflau replicile în căşti, şi publicul nu era conştient de problemele de memorie ale actorului.

Cu imunitatea la pământ

Aceste afecţiuni cronice, dar şi vârsta înaintată i-au slăbit organismul
şi i-au prăbuşit în cele din urmă imunitatea. Acesta a fost şi motivul pentru care nu a reuşit să lupte cu bronhopneumonia severă şi complicată, cu care medicii l-au diagnosticat.

„A primit cele mai bune tratamente
. Nicăieri în lume nu s-ar fi recuperat. Infecţia generalizată, care i se extinsese de la plămâni şi la rinichi şi la creier, şi la celalalte organe interne, i-a făcut supravieţuirea imposibilă”, ne-a declarat unul dintre medicii care l-au îngrijit pe actor.

Încă din 2006, actorul se simţea „prea slăbit”. Din acest motiv, el a şi refuzat rolul lui Mefisto, din spectacolul „Faust” al lui Silviu Purcărete, montat la Sibiu. „Pentru mine e prea târziu”, i-a spus el pe atunci regizorului, care îşi dorea un spectacol triumfal.

Fumător înrăit

Problemele cu plămânii i se trăgeau de pe vremea când era fumător înrăit. Actorul a fumat mai bine de 30 de ani, dar renunţase la viciu în urmă cu 18 ani, după cum s-a destăinuit în cartea „Un actor pentru eternitate”.

„Fumam foarte mult, dormeam cu ţigara pe piept. Puneam pachetul de ţigări pe masă şi nu mă atingeam de el. De ce să le ascund? Trebuia să am voinţă. Fumam ţigări Papastratos. Dacă vezi pachetul şi nu te atingi de el este lecţia cea mai puternică de voinţă”, spune actorul. Infecţia la plămâni i-a distrus şi celelalte organe interne, inclusiv rinichii şi inima, care într-un final au cedat.

„GIGI TRĂIEŞTE, ESTE MARE, ESTE ADEVĂRAT!”

„Cel care ne-a făcut să râdem cu lacrimi ne face acum să plângem în hohote”

Simona Chiţan

Colegii de breaslă ai maestrului Dinică au rămas muţi de durere la aflarea veştii. „O parte din mine a murit” şi „am rămas cu jumătate de inimă”, au declarat bunii săi prieteni Marin Moraru şi, respectiv, Mircea Albulescu, colegi ai actorului, de la Teatrul Naţional. Alexandru Darie, fiul lui Iurie Darie, spune că a crescut pe genunchii actorului.

„Rămân amintiri de neuitat”, a povestit Alexandru Darie, director al Teatrului Bulandra, unde Dinică a jucat între 1968 şi 1971, în rolurile nepotul lui Rameau, în spectacolul după piesa lui Diderot, regizată de David Esrig, şi pe Robespierre - în „Moartea lui Danton”, de Georg Büchner, în regia lui Liviu Ciulei.

„Maestrul Dinică face parte din generaţia care a înfiinţat în 1961 Teatrul de Comedie. Modernitatea expresiei sale artistice, legătura directă cu esenţa personajelor, figura sa cioplită în lemn de esenţă tare nu vor fi niciodată uitate”, a subliniat George Mihăiţă, director al Teatrului de Comedie.

„Toţi cei care am fost pe scenă sau pe platoul de filmare cu el am pierdut câte o parte din noi. E greu să mai fim ce am fost, fără el. Eu nu consider că Gheorghe Dinică a murit. Nu a murit, atâta timp cât există în inimile spectatorilor săi”, a explicat Albulescu.

„Nu pot spune decât că este o pierdere incomensurabilă pentru teatrul şi filmul românesc şi mă rog ca Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a subliniat Victor Rebengiuc.

„Pentru mine încă e viu”

„Pentru mine încă e viu”, a declarat, de asemenea, Mircea Diaconu. „Ştiam situaţia critică în care se află de atâtea zile, dar am sperat, până în ultima clipă, într-o minune. Nu vreau să mă obişnuiesc cu ideea că a murit”, a spus Mircea Diaconu.

„Dumnezeu să-l ierte! Am pierdut un mare actor, am mai pierdut un mare Om. Aşteptăm să vedem cine urmează”, a declarat, pentru EVZ, plângând, actorul Mitică Popescu.

Draga Olteanu-Matei afirmă că Dinică a fost actorul cu care a jucat cele mai multe roluri în cinematografie. „A fost unul dintre cei mai apropiaţi prieteni, un actor imens. N-a murit pentru mine, atât timp cât voi trăi. Gigi trăieşte, este mare, este adevărat! Toţi trebuie să trecem prin încercarea asta. Dar cu speranţa că ne putem întâlni dincolo ”, a declarat Draga Olteanu-Matei.

„Instituţia Gheorghe Dinică”

Gheorghe Dinică a fost un actor de comedie inconfundabil, un adevărat geniu comic şi histrionic, care va rămâne citat pentru totdeauna pentru celebrele lui replici din film. „Sunt foarte trist. A mai dispărut un zâmbet. Era ca un sculptor în zăpadă.

Genialitatea pe care a avut-o ne face să vorbim despre instituţia Gheorghe Dinică. Ne-a făcut să râdem cu lacrimi, n-am crezut niciodată că el o să ne facă vreodată să plângem în hohote”, a spus George Ivaşcu.

Ion Caramitru şi colegii de la Teatrul Naţional Bucureşti şi-au exprimat, de asemenea, regretul faţă de moartea lui Gheorghe Dinică, actor de excepţie, distins pentru numeroase roluri interpretate pe scenă, pe marele şi pe micul ecran.

„Vestea dispariţiei marelui actor de teatru şi film, a marelui om Gheorghe Dinică, bunul nostru coleg, ne copleşeşte. A fost... şi va fi! Dumnezeu să-l odihnească în pace alături de toti prietenii lui, acolo sus, între îngeri!”, a subliniat Caramiru.

„El nu este repetabil”

Gheorghe Dinică a fost unic, nu va putea fi înlocuit, spun, la unison, toţi colegii. „Sunt consternat. Sunt şocat. Aşa a fost să fie. Gheorghe Dinică nu este repetabil”, a declarat Florin Zamfirescu. „Nu simt decât durere şi lacrimi. Mă rog lui Dumnezeu pentru el. Am atâta durere că nu îmi găsesc cuvinte.

Este o pierdere imensă! Nimic şi nimeni nu va putea să ocupe golul pe care l-a lăsat dispariţia lui Dinică”, a subliniat Florina Cercel, colegă de la Teatrul Naţional şi din serialele de pe Acasă TV.

„Nu pot să cred. Era plin de haz, avea atâta umor, era nemaipomenit. Excepţional actor şi prieten. Sunt într-o stare îngrozitoare. Astăzi plâng, dar mâine îl voi aplauda din nou”, a adăugat Florin Piersic.

„Ultima oară ne-am văzut acasă la Gigi Dinică. Sunt convins că mă aude. A mai dispărut un mare spirit. Îmi pare nespus de rău, ne vom întâlni din nou dincolo”, a spus Dorel Vişan. Pentru Alexandru Arşinel, Dinică a fost actorul pe care l-a iubit cel mai mult. „A dispărut poate cel mai mare actor al teatrului românesc, un actor unic. Sunt plin de amărăciune”, a remarcat Arşinel.

Mesaj de condoleanţe de la preşedintele Băsescu

Răzvan Theodorescu consideră că Dinică a fost un actor uriaş. „A înnobilat teatrul românesc. Am sperat că totuşi Dumneazeu va face o minune. Nu mai este printre noi, dar este printre cei mari, acolo sus”, a declarat Theodorescu.

Preşedintele Traian Băsescu, a transmis un mesaj de condoleanţe: „Marele actor Gheorghe Dinică rămâne în amintirea noastră, a celor care l-am admirat şi l-am iubit, un simbol al teatrului şi filmului românesc. Gheorghe Dinică ne-a cucerit prin farmecul şi talentul său, prin eleganţa, vitalitatea şi înalta măiestrie a interpretărilor sale, pe scenă şi pe marile ecrane!”.

FUNERALII

Înmormântat cu onoruri militare

Trupul neînsufleţit al actorului va fi ridicat în această dimineaţă de la morga Spitalului Floreasca şi va fi depus la o biserică din Capitală, care, aseară, încă nu era stabilită. De o ficialităţile şi costurile de înmormântare se va ocupa trustul Media Pro, unde actorul a jucat în ultimii ani, în câteva seriale pentru postul Acasă TV.

Vineri dimineaţă, actorul va fi adus la Teatrul Naţional din Bucureşti. „Nu ştim exact cum vor decurge lucrurile, dar cel mai probabil actorul va fi înmormântat vineri”, a declarat Ion Caramitru, director al Teatrului Naţional.

Potrivit reprezentanţilor Media Pro, înmormântarea va avea loc la Bellu, cel mai probabil, la ora 14.00. „Încă stabilim detaliile privind locul în care îl vom depune. Vă vom anunţa când ne vom pune de acord cu toate instituţiile statului. Înmormântarea se va face cu onoruri militare”, a declarat Maria Apostol, din partea trustului Media Pro.

Maestrul va fi înhumat pe Aleea Actorilor din Cimitirul Bellu, autorităţile locale începând procedurile în acest sens. Actorii Marga Barbu, Colea Răutu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Adrian Pintea au fost înmormântaţi, în ultimii ani, pe această alee. Totodată, o alee din cimitir va purta numele marelui actor Gheorghe Dinică.

„Pentru că vorbim despre una dintre cele mai importante personalităţi ale vieţii culturale româneşti, dar şi despre un om drag nouă, tuturor, ne-am gândit ca o alee principală din Cimitirul Bellu să poarte numele său”, a spus Bogdan Tănase, directorul Administraţiei Cimitirelor.

Gheorghe Dinica la TVR Cultural, acum. Garantat 100 % in reluare.

Câteva stiri:
http://www.google.com/hostednews/ap/...xVgpgD9BSQ0I04

Imi mentin parerea ca a fost o asociere total neavenita.

Ce ciudat, niciodata nu m-am gandit ca Dinica va muri. Suna stupid, dar asa a fost. Dumnezeu sa-l odhineasca.! Mereu voi simti ca unii oameni trebuie sa traiasca vesnic.

@mistah j

Un actor mare joaca orice. Poate fi si print, si cersetor. De aia e actor.
Uneori, trebuie sa privim actoria si ca pe o meserie.

Actoria ESTE o meserie. Ca si regia, de altfel.

Actoria este în primul rând o artă, dar EVIDENT că reprezintă totodată şi o meserie. Nu este de condamnat niciun actor care decide să câştige un ban în plus jucând în telenovele. Atât Aurică Fieraru, cât şi generalul Vulturesco l-au apropiat mult pe Dinică şi de generaţia tânără, ceea ce nu poate fi decât un lucru pozitiv.

Din câte am citit şi eu, am înţeles că domnului Dinică îi era din ce în ce mai greu să joace teatru. Aşa că filmul rămânea singura sa posibilitate de a rămâne în continuare alături de public. După mine, alegerea sa de a juca în telenovele seamănă cu motivaţia Aristizzei Romanescu de se lăsa filmată de tânărul Grig, în "Restul e tăcere".

A da pur şi simplu verdicte gen "prostituţie" mi se pare un mod extrem de simplist de a gândi.

Actoria este o meserie. Si mai termina cu prostiile, civico!

Asa e, Frusino. Am fost acolo - dar am tuned out mahalagismele, ca sä nu-mi tulbure piosenia. Totusi, n-a fost usor. Spectacolul acestui "voyeurism macabru", cum bine zice ziarista, e greu de ignorat.

dumnezeu sa-l ierte !