La Mala Educacion
 

Ma asteptam la altceva (mai bun).
Parca trairile nu au fost la fel de intense ca in alte filme de-ale lui Almodovar, deci nici ceea ce transmite. Gael Garcia dezgolit, putin mai bun in rolul de travestit. Optiunea pentru trei povesti, unite de 2 personaje jumate, intr-un film (si un film intr-un film) este elementul care atrage atentia.

.cam-cam....nu a fost ceea ce ma asteptam dar nici nu stiam ce asteptam da' oricum nu a fost ce asteptam.
.alambicate relatiile men-to-men-to-boyz care se plimba si prin transvesteala si prin pedofilie-in fine,nu scutesc privitorul de nici un detaliu interesant(sau mai putin)al traiului "pe invers".captivant:de-a lungul filmului vechiul prieten si noul futai evolueaza spre alte dimensiuni,nebanuite,pe un traseu a la "murder,she wrote" prea indesat cu baliverne ca sa impreseeoneze cine-stie-cit.
....concluzia:
un almodovar de-un metru si-un...snitzel.

.un homofob.

Mala vs. Mala
 

Si eu am iesit dezumflata de la film.
Adica muzica e de 10, scenografia la fel, populatia gay poate sa fie linistita fiindca Jean-Paul Gaultier a semnat din nou condica. Dar Almodovar fara dive isterice si povesti cinico-melodramatice parca nu mai e Almodovar :( .

right on.. target: almodovar fara femei (alme + ovare, sorry girls!) nu e almodovar...
self-promotion: va recomand d p acum numarul din decembrie din 'elle' (ei, da!), un articol despre 'almodive'.

eu cred ca ramane acelasi Almodovar, doar ca si-a luat curajul sa ne anunte – bine instalat in renumele sau – ca i-a venit timpul marturisirilor incomode, asa ca si-a filmat propriul Amarcord. a iesit un Amarcord mai trist si mai rascolitor decat la altii, dar de asta Almodovar e ceea ce este in cinematografie si e iubit... el scandalizeaza fara sa se instaleze cu adevarat in scandal, spune lucruri complicate, fara sa racneasca, atinge teme „delicate”, tabuizate, cu mult gust, inspiratie si tact, reusind sa propuna spectatorului un „produs’ care sa declanseze o discutie, nu un protest...

filmul (pe care l-am vazut de 2 ori, in primavara si acum) mi se pare remarcabil. excelent filmat (imagini antologice), inteligent conceput: un lant de istorii misterioase, "ascunse" dupa principiul matrioscai, pe fundalul unei iubiri (triungiulare, homosexuale...) tragice.
filmat in semitonuri, fara ranchiuna, cinism si mistificari. recuzita si topos de poveste (teatru de travestiti, copii frumosi balacindu-se in rau, coruri de copii cantatnd pentru clerici lacrimosi, escapade la film, pentru a ramane in doi cu dragostea lor...), dar o poveste monstruoasa...
chiar apreciez trecerea lui Almodovar pe un registru mai grav – prea se cliseizase cu „trupa sa –zgomotoasa - de femei”. era usor de „gasit” in formula aceea care trecea dintr-un fim in altul, devenind previzibil...

un 8,5/10, un reper pentru palmaresul din acest an

Titlul este La mala educacion, si nu "education".
In rest, my soul spx, by Lore.

S-a rezolvat (doar englezismul gresit si prost plasat), dar nu de la suflet. ;)

Bine.

That was one gay movie. Anyway, a fost bine bagata faza cu fratele care de fapt ii luase locul celuilalt. Oricum cine ar fi crezut ca dupa atatzia ani un preot sa mai vrea "razbunarea". Damn, love makes people do crazy things! Was freaky, iar cum nu sunt o fana al acestui regizor, oricum, a reusit sa ma tzina in scaun... ma rog...

uneori ALS e (pare) ca voinicul din poveste. arunca "buzduganul" si ne anunta ca soseste peste 3 zile si ne spune adevarul :P

Well, Almodovar nu mi s-a parut niciodata autorul nesincer sau disimulat. Ba mai mult, si-a tinut mereu obsesile la vedere.
Totusi de data asta filmul are cateva chestii care ma fac sa cred ca La Mala Educacion e un fel de payback. De pilda stiti ca Almodovar a fost educat la o scoala de preoti franciscani? In plus Almodovar isi iubea personajele si le facea iubite dar de data asta le distruge.
Cat despre femeile lui cliseistice, asta chiar n-o inghit fiindca mereu am fost fascinata de felul in care toate uratele reuseau sa staluceasca in filmele lui.

vazut proasta crestere....
3/5 mai mult pentru bucatele dact pentru ansamblu care nu m-a lasat in nici un fel
culmea ironiei e ca ultimu cadru din film zice "passion" si io zik ka tocmai asta i-a lipsit la greu....
personajele nu m-au impresionat, parca fara nici o profunzime....
muzica e marele atu
presupun ca tot alberto iglesias
am senzatia ca din filmu asta se puteau face mai multe filme, mult mai "valabile"
1 ceva plin de ura si aproape insuportabil de crud despre educatia catolica si pedofilie
2 un trash glamoros cu dive travestite/i care ar fi putut fi o comedie/melodrama
3 o drama bazata pe rellatia dintre frati
4 o poiveste politista
almodovar nua facut decat bucatele din chestiile astea si le-a pus intr-un film care este pasabil...
4

As vrea si eu filmul asta, il are cineva? thx.

Il are cinematografu'!

ma gandeam sa iau niste merdenele de banii aia... :lol:

Atitudine tipica de sarmani chitrosi erijati in cinefagi. Mincati fragi salbatici pe pine.

it was supposed to be a joke, dar se pare ca n-a tinut... Ambra Blu, nu mai trage concluzii pripite...

Nu, sarmano, a fost o constatare: atitudinea ta, de basita care sta si se uita la filme pe cd in loc sa mearga la cinema.

Am auzit ca este mai prost ca Habla con ella, de exemplu, sau decat alte filme ale lui Almodovar. Vroiam sa merg sa-l vad, totusi. Merita?

Da, merita, dar asta nu inseamna ca a fost mai bun decit alte almodovare.

Ambra Blu, tu suferi de mala educacion? sau vrei sa vezi mujeres al borde de un ataque de nervios? :x De unde scoti frate epitetele alea, ca m-ai spart! :x ... Stai tu linistit, ma duc si la cinema cu placere, nu-mi spune tu ce sa fac... Am pus o intrebare care nu te viza pe tine, doar n-am dat cu parul! Te rog, mai lasa-ma in pace...

Eh, nu e cel mai slab film al lui Almodovar. In topul meu ala ar fi Carne tremula (dar inca nu le-am vazut pe toate).

@mala
prefer carne tremula...
oricand

1. Nu sint epitete, sint apelative.
2. Cu siguranta nu te-am spart eu, a fost un alt baiat ala.

bine.

... sunt si acum destul de socat si de... chiar nu stiu c sa mai spun visavis de un film fata de care au fost spuse atat de multe, intr-adevar un almodovar fara femei parca nu mai e almodovar. Dar cu atat mai bine a iesit din tiparul ce-l consacrase pastrandu-si rafinamentul si facand un film care din punctul meu de vedere depaseste, la nivel de imagine, tot ceea ce a realizat pana-n prezent. Este foarte bine jucat cateva dintre replici sunt monumentale... cum ar fi momentul in care "parintele" il intreba pe juan in muzeul figurilor uriase, "de ce rad astai?!" juan raspunde "de noi". Stuatiile incalcite, incalceala scenariului sunt tipice regizorului si scenaristului almodovar dar trecerea si legaturile dintre povesti sunt exceptionale(destul de atipic pt el) cred ca tarantino a cam palit cand a vazut filmul(gluma) :D. Si dupa ce am scris atata visavis de un film despre care spuneam ca nu am ce sa scriu, tot nu am o concluzie, daca cineva ma intreaba: "ei, si ti-a placut?!" tot nu stiu ce sa-i raspund, singururl lucru pe care-l stiu zice este:"dute si vezi-l it's a MUST SEE!!!" :shock:

Asa nu-mi place lucrul asta!!!... sa stiu la ce ma duc... am vazut mai mult Almodovar [mi-a placut foarte mult Mujeres al borde de un attaque de nervios, dar si Carne Tremula , chiar si Habla con ella] si pot sa spun ca am mers la acest film.. cu, sa le zicem "prejudecati", sau mai bine asteptari... Sincer ma asteptam la mai mult, dar asta doar pentru ca sunt un admirator a lui Almodovar. Filmul este intradevar foarte bine realizat si filmat... personaje, muzica, decoruri... si sa nu uitam faza cu preotul dintre buturi...
Ca se putea mai bine? Poate... Dar a fost indeajuns... Remarc si eu lipsa personajelor feminine... Mi-ar parea foarte rau ca Pedro sa ramana in mediul asta "barbatesc" ... chiar si cu Habla con ella... si acum cu La Mala Educacion.

Dupa 4 ani de spaniola[cat o luna] mai invart si eu doua, trei cuvinte si am observat, iar, mici probleme la subtitrare.

pai acest mediu il cunoaste cel mai bine si inca n-a spus tot ce stie...
e esta bien ca a facut "o escavatie" in copilarie... curaj intelectual si proba de mare artist.

Cam asa cred si eu. Mie mi-a placut filmul, dar am remarcat ca aproape nici unui barbat dintre cunoscutii mei nu i-a placut (cu 1 exceptie). Dupa investigatii mai amanuntite, am constatat ca dincolo de argumente "artistice" la o mare parte din ei argumentele tin de fapt de o (usoara) homofobie sau oricum o receptare "bruiata" de "nefirescul" temei.
Constat pe forum cam aceiasi situatie (stiu, Mala, exista si exceptii ...), si argumentul principal e lipsa din film a femeilor lui Almodovar (sau mediul asta "barbatesc" ... cum zicea cineva). De fapt nu cred ca asta atarna negativ in cazul filmului asta, doar ca e mai greu sa receptezi firesc discursul ...

frumos spus....

Argumentasem usoara dezamagire de dupa La mala educacion cu lipsa personajelor feminine nu din vreun considerent homofobic (in nici un caz!!!), ci pentru ca Gael Garcia Bernal (fie el barbat, fie el travestit) si Fele Martinez nici macar nu se apropie -prin trairi, povesti, etc.- de eroinele cu melodrame in circa din filmele anterioare ale lui Almodovar. Asta nu inseamna ca filmu' nu te atinge (chiar daca doar en passant) la corason.

Hable con ella nu mi s-a parut catusi de putin plasat intr-un mediu barbatesc.Cele doua personaje principale sunt barbati dar sunt atat de bantuiti de amintiri femeiesti incat e mai degraba povestea celor doi intr-o lume a femeilor.

Probabil ca sunt impotriva curentului, dar mie mi-a placut mult "La Mala Educacion", chiar mai mult decat alte filme ale lui Almodovar... povestea, actorii, imaginile, totul este foarte reusit... ma gandeam la sentimentul acela de homofobie pe care l-au resimtit altii, cred ca e mult spus... pur si simplu n-au existat femei in peisaj, dar asta nu face din film unul mai putin bun...

Despre subiect... exista doua teorii cu privire la manifestarile sexuale ale unui adult... unii sustin, ca si Almodovar acum, ca acestea sunt o consecinta a comportamentelor invatate in copilarie, si nu sunt legate neaparat de organele sexuale pe care ti le-a dat natura... altii zic ca totul se limiteaza la o chestie genetica, la nastere esti dotat cu "echipamentul" fiziologic si emotional corespunzator... inclin sa cred ca ambele lucruri conteaza, dar Almodovar stie mai bine ce e in mintea unui homosexual...

Imi place ca Almodovar este foarte atent la detalii... am remarcat costumele foarte colorate, s-a vazut amprenta lui Jean Paul Gautier in stilul neconventional... si decorurile in stil Art Nouveau, fatadele cladirilor decorate a la Gaudi cu bucatele de faianta colorate, picturile abstracte, decorul cu o ladita verde asezata pe post de masuta intre doua sezlonguri rosii... totul este superb! ... beauty is in the eye of the beholder...

Sa nu uit de actori, frumusel Gael Garcia Bernal, dar Fele Martinez e preferatul meu... :love:

Mie nu... :D .. Dar sa fie oare diferentele de sex?

nu esti singura, asa ca putem crea un "curent". si mie mi-a placut f. mult "La Mala educacion" - am spus-o pe acest topic. e cel mai complex film Almodovar. antologic...

Cred ca "La Mala Educacion" e un film bun prin faptul ca e muncit, gandit, simtit si trait profund de Almodovar... citeam ieri niste comentarii de-ale lui pe un site, spunea ca se gandea sa faca filmul asta de vreo 10 ani, timp in care devenise aproape o obsesie pentru el...

sincer, cel mai 'almondovar' lucru din film mi s-a parut scena in care regizorul (ignacio sau enrique, nu mai tin minte exact cum il chema...) citeste un articol despre o femeie care se arunca intr-o balta plina cu crocodili, si in timp ce este mancata de vie de animalele hamesite, nu cracneste, ba chiar le imbratiseaza... este un mic tablou despre suferinta feminina, realizata cu un sadism si un umor negru bunuel-ian (almondovar este nu intampaltor, cel mai aclamat regizor spaniol dupa unuel)... parca aveam in fata ochilor femeia tipica portretizata de almondovar, care isi traieste durerea cu o tacere paradoxala, intr-un recital de disperare mocnita... asta cred ca e tot ce are mai bun almondovar in filmele sale, el insusi declarand ca nimic nu i se pare mai fascinant decat portretul unei femei indurerate.

deci, nu neaparat ca sa fiu 100% de acord cu K's, este oarecum normal sa-l criticam pe almondovar pentru lipsa unor portrete feminine fascinante. nu este un secret ca almondovar este homosexual, dar exorcizarea propriilor sale obsesii (despre care amintea si mala portugal) tinde, in peliculele lui, sa devina automatism, deformatie profesionala... parerea lui, inca din 'hable con ella', este ca un homosexual este cel mai apropiat de sufletul unei femei, este chiar probabil singurul barbat capabil sa-i inteleaga toata suferinta, fara sa rupa misterul care ii provoaca ascunderea propriei dureri tinzand spre un usor masochism...

in privinta homosexualitatii, almonodovar devine ca laptarul care incearca sa toarne 2l de lapte intr-o sticla de un litru. nu prea mai merge. trebuie sa se autoanalizeze si sa descopere noi resurse, cum este capabil sa faca lars von trier.

dupa ce am plecat de la film, am ramas cu senzatia unui pumn in stomac... prea lipsit de subtilitate (desi din punct de vedere stilistic al imaginii si al muzicii este aproape iritant de perfect), incepand ca o comedie neagra, o parodie asupra meseriei de regizor (regizorul care cauta idei pt noul sau film... intr-un ziar de scandal !!!), continuand ca o melodrama in stil tipic almondovar, apoi virand-o spre thriller si terminand iarasi ca o comedie neagra... mi-am adus cu nostalgie aminte de scena aceea extraordinara din 'hable con ella' in care niste femei joaca o scena de teatru incercand sa-si exprime durerea mocnita fara cuvinte si cu ochii inchisi... almondovar pur, combinaie de bunuel, visconti, putin hitchcock...

pacat ca filmul in sine nu este almondovar pur...

Mie mi-a placut filmul /din punctul de vedere al performantei regizorale/ dar m-a si intristat: toate personajele astea mutilate, sufletele astea chinuite de travestiti si homosexuali. Chiar daca sunt niste personaje tipice pentru filmele lui Almodovar, in acest film ele nu au mai fost simpatice. Unii compara acest ultim film cu Habla con ella, si-l gasesc superior. Totusi, chiar daca personajul din Habla con ella este un alienat, care ajunge sa violeze o femeie aflata in coma /cica scenariul ar fi fost inspirat de un fapt divers care a avut loc in Romania! un nebun a violat un cadavru intr-o morga de spital, caz mediatizat la noi/, intr-un final ajungi sa simpatizezi cu acest personaj nebun, care are o credinta oarba in adevarul poveºtii sale de dragoste. Personajele din La Mala educacion, insa, ajung, in final, sa te enerveze. Oricum, este interesanta pasiunea asta a lui Almodovar pentru fapte diverse, pentru lucruri ”urate” luate din viata de zi cu zi, pe care le ”umanizeaza” si le abordeaza din cu totul alt unghi. Ca si cum ar dori sa caute frumosul /si de multe ori il si gaseste/ chiar si intr-un sac de gunoi.

@notorious
ce vrei/ce tii sa demonstrezi tot scriind Almondovar???

Lasati omu' sa-l scrie pe Almodóvar cum vrea, nu-i nici o dovada de "mala educación".

heeei Ainda... ce poza frumoasa ti-ai pus... "ceasurile moi", o pictura pe care Dali a facut-o in numai 2 ore...

scuze, l-am scris gresit de prima oara si apoi i-am dat cu ctrl+v... n-o sa se mai repete.

Notorius, spui ca homosexualii sunt cei mai apropiati de suferinta femeii, ca o pot cel mai bine intelege. Nu mi s-a parut ca cei doi fii sa fi avut vreo sensibiliate la suferinta mamei lor. Nici Ignacio si nici Juan, care isi omoara fratele nu pentru a chinut-o pe mama lor, ci pentru ”ca-i incurca lui viata” si-i ”era rusine cu un asa frate in micul oras in care locuia”. De altfel, performanta regizorului este extraordinara. Vazand trupusoarele astea de baieti, mangaiate de razele soarelui si de stropii de apa, mai mai ca te duce gandul la pacat. Spectatorul ajunge ca preotii aia de salivau uitandu-se la micutul Ignacio cum le canta candid. :)

Sint tari totusi, de aia persista timpu'.

stai, ma... in primul rand nu eu spun asta, ci almodovar ! eu din pacate am tot incercat timp de vreo doi ani daca nu chiar mai bine sa ma autoconving ca nu sunt homofob. in ultima vreme, am fost mai cinstit cu mine si am descoperit ca n-am reusit. poate ca si asta e un motiv pt care 'la mala education' mi s-a parut socant, fortat, cam indigest... numai ca bunul simt m-a obligat sa-l iau mai mult ca pe o parodie in stil almodovar, plina de umor negru insesizabil si kitsch (voit).

portretele de homosexuali pe care le-am vazut pana acuma in filmele lui almodovar au fost sensibile, ba chiar sentimentale (daca ne uitam la cel al lui benigno din 'hable con ella' - apropo, curios ca actorul care l-a jucat in 'hce', javier camera joaca un rol asemanator si in 'mala education')... nu am reusit sa-i urasc... aici, in schimb, avem de-a face cu niste epave umane precum preotul care le distruge viata celor doi copii pe care trebuia sa-i educe, frati ucigasi, 'cainizati' daca pot spune asa (dupa cum chiar tu ai remarcat), etc.

poate asta este un alt motiv pentru care am conchis ca NU este un almodovar veritabil...

desi sunt un mic fan al lui don pedro (sau ar trebui sa spun donna?), poate ca la un moment dat ne plictisim de femeile sale si, implicit, de crizele lor de nervi...
nu imi doresc un 'veritabil amodovar', ci doar un almodovar!

o sa mai auzim de almodovar, mai mult ca sigur. chiar cu capodopere. portretele de femei din peliculele sale mi se vor parea in continuare inepuizabile ipostaze ale aceluiasi sulet mutilat.

da, ai dreptate cu personajele care ajung sa te enerveze in final... dar Almodovar a aratat realitatea... psihologic vorbind, un om agresat fizic si verbal in copilarie este cel care mai tarziu ii va agresa la randul lui pe altii in acelasi mod (un fel de payback pentru nedreptatile care i s-au facut)... va fi un om dificil, si nicidecum nu va fi iubit de toata lumea...

prea suna a 'stirile de la ora 5', cherryblossom...

tocmai asta e ideea: filmul nu are finete, eleganta, gratie... chiar daca subiectul e (destul de) generos.

slab...dezlanat...fara punct de vedere pe problema...fara problema in sine...promiscuitate...dorinta de a shoca fara scop...nimic legat...nimic cinematografic. poate doar interesanta constructie a povestii in poveste...un film slab