"Dincolo de America"
 

ma intreb care ar fi sansele sa dam in judecata CNC-ul pentru ca a finantat asemenea grozavie

stie cineva "specialistii" din juriul care i-a dat filmului sansa sa ne enerveze? ar trebui sa li se ceara sa se justifice public

Sper sä gäsesc oarece prieteni, la premierä! ;)

Filmul a fost prezentat ieri la Viena (unde a trezit niscaiva interes) si azi la Szalsburg!
Dar as dori sa citesc niste cronici obiective la filmul asta, fara mahalagisme!

Vreau sa il vad si eu :P

Si eu..
dar astept premiera!

Eu am väzut "Proprietarii de stele" în conditii SI MAI SI!
Acu' trei ani, mä contactase o cercetätoare din Bruxelles (bunä tipa, bunnnäää :love: ), pentru niste date - se documenta despre filmul politic în România comunistä. I-am povestit câte-n lunä si-n stele, iar pentru date despre transformarea ACIN în UCIN, hai la Savel (Dumnezeu sä-l ierte). Il sun, zice: "Päi hai la Eforie, mä gäsesti acolo mâine pe la prânz, si vorbim." OK, mergem... acolo, Savel, nu stiu în ce context festiv, îsi proiecta "...stele"le. Inainte de film, îi prezint fata, el îi explicä ce si cum, dupä care, zice: "Si, dacä vreti, sunteti invitatii mei si la film!" "Vai, Savel, ce drägut, îti multumim...!" :happy: (Puteam sä zicem nu? :? ) Mitru, seful de la Eforie, bagä si el: "O sä vä placä, are niste faze erotice cum nu s-au mai filmat la noi!" "Yay!!", facem noi, deja în curs de umectare (belgiana), erectare (românasu'). Si-ncepe cestia.
Peste un timp, mä aplec spre ea si-i soptesc: "Dragä, te rog din suflet, IARTA-MA! N-am stiut...! Dacä stiam cä-i CHIAR ASA de oribil, inventam un pretext, ceva, CREDE-MA cä nu te tineam aici!" Ea, drägutä: "E, lasä acuma, asta e..."

Epilog (a doua zi):
Savel: "Mä, ce facem, cä eu pe frantuzoaica aia vreau s-o fut." :((

Nu m-am prins... :huh:

A... (Nu mai tineam minte cä era inginerä.)
Stiu sigur cä erau împreunä; pare-mi-se c-o si luase de sotie, da' nu bag mâna-n foc.

Back to topic.
Am fost la premierä.
Va urma cronica, si alte detalii - mâine.
Deocamdatä:

Barna si Eugen Serbänescu sunt doi imbecili clinic.
Nivelul lor de prostie inconstientä se situeazä în adâncimea patologicului.
Pelicula e pur si simpu incredibilä. Nu putem vorbi de "lipsä de profesionalism", ci pur si simplu lipsä de normalitate mintalä. Un oligofren cu Alzheimer, beat, ar fi fäcut ceva mai coerent, mai rational, mai inteligibil.
Nu glumesc, nu exagerez, nu folosesc hiperbole, litote si alte figuri de stil. O descriu strict tehnic, obiectiv, detasat.

Nu credeam cä se pot face filme si mai proaste decât "Azucena", "Si totul era nimic", "Legiunea sträinä", "Prea târziu", "Ticälosii", "Niki Ardelean", "Logodnicii din America" sau "Senatorul melcilor" - dar acest moment de dementä abulicä le face sä parä de-a dreptul bergmaniano-tarkovskian-felliniene.

Da, ar trebui sä existe si la noi o Sharia în temeiul cäreia unii ca Barna si Serbänescu sä poatä fi lapidati pe stadioane - pentru ofensä la echilibrul intelectual al societätii, prin simpla lor existentä biologicä.

(Apropo, dupä proiectie, la tratatie, m-am tras în pozä cu Barna; am si eu perversitätile mele excentrice - ca äia care se pozau cu cadavrele USLA-silor de la M.Ap.N., în decembrie '89, sau care se filmeazä cu mobilul cum dau muie la copii de grädinitä. Dacä, vreodatä, risc sä intru-n puscärie pentru poza asta, o distrug.)

"Dincolo de America" - Imagini ajunse de-a valma pe peliculã
De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere

"Am vãzut acest film acasã, pe DVD, ºi deºi eram singur în fotoliu, am simþit nevoia sã-l aplaud," bãtea câmpii fãrã graþie Alex ªtefãnescu, suit pe proscenium la premierã. Justificarea cã, fiind critic literar, e bâtã în materie nu prea stã în picioare - ar fi totuna cu a scuza afirmaþia cã savurezi o balegã, fiindcã tu eºti filolog, nu maestru culinar. Dar, în fond, de gustibus non disputandum. Am primit odatã un mass e-mail cu poze coprofage, ºi n-am fãcut pe ofuscatul - mi-am amintit doar ce spunea Freud despre vârsta voluptãþii anale ºi, ulterior, plãcerea nevinovatã de a mânca cãcat (cacofonie acceptabilã). Aºa cã, mai ia, bãiete, mai ia!
ªi bãiatu' a mai luat o porþie, spre finalul alocuþiunii - repetând tâmpenia de mai sus. De fapt, tot preambulul a fost tembel în acelaºi sens, reamintindu-ne cã ºi minciuna are nevoie de talent. Bravo lui Alex ªtefãnescu, cã nu ºtie sã mintã. Ruºine sã-i fie, cã minte totuºi. Cu nesimþire.
Se pune problema: dacã se roagã de tine un prieten, o rudã, un fost elev, un profesor de demult, vecinul, oricine, sã vii sã-i susþii dejecþia public, ºi tu, din varii motive, nu-l poþi refuza pe ºleau, ce faci? Personal, dacã vreun nesimþit m-ar ºantaja sã apar într-o asemenea ipostazã, cred cã mi-aº aduce niºte portocale cu care sã jonglez pe scenã - sau, cum de-acum ºi pân-atunci cam slabe ºanse sã deprind acest nobil meºteºug, aº jongla cu cuvintele de sã nu mai înþeleagã nimeni nimic. Poate cã le-aº spune ºi bancul cu rãþuºca ºi crocodilul, cã tot dureazã o juma de orã-n cap. Le-aº povesti ºi niºte filme: "Azucena", "ªi totul era nimic", "Ticãloºii", "Logodnicii din America", "Legiunea strãinã", "Prea târziu", "Vlad nemuritorul"...
Ba nu. Nu m-aº referi la nici unul dintre ele - ca sã nu pun într-o luminã ºi mai proastã "Dincolo de America", un obiect pe lângã care oricare dintre peliculele de mai sus ar pãrea Nikita Mihalkov (iertatã sã-mi fie blasfemia contextualã).
Foile dupã care au citit înainte de filmare au fost scrise de onor Eugen ªerbãnescu. Deja, din start, suntem catapultaþi într-o zonã halucinant-infracþionalã. Îmi amintesc o anecdotã celebrã, despre un tânãr ofiþer din secolul al XIX-lea care s-a dus seara la operã cu logodnica lui ºi pãrinþii ei. Când s-a aºezat în lojã, i-a scãpat un pârþ. Sublocotenentul a salutat politicos, a ieºit din clãdire ºi ºi-a tras un plumb în tâmplã. Asta însemna, pe vremuri, onoare - ºi multã lume considerã demonstraþia aberantã, drept pentru care, i-aº zice ªerbãnescului: "Nu, Eugene, tatã, don't do it! Eºti încã tânãr! Ajunge doar dacã-þi schimbi numele, te muþi în creierii... ãsta, în vârful munþilor ºi creºti albine! Îþi dau cuvântul meu cã-ntr-un an, hai doi, toatã lumea va uita ce s-a-ntâmplat!" Dar cum n-am auzit nici mãcar de-o demisie din C.N.C., necum vreo detunãturã de armã (asearã, la premierã, când omul se preumbla sociabil prin foaier - ce-i drept, pe scenã nu s-a urcat), nu mai pot fi atât de iertãtor. Putem înþelege, eventual ºi cu îngãduinþã, ca la cârma cinematografiei naþionale consiliate sã stea un tip aºa, mai cleios în materie de film, dar bun manager - dar când respectivul scrie: "Cãþãluj ku par-u rceº / Phure gagaina d'in Cuibu / ªî S. jra k n-u mnglejte pe ia / Dalam prrns cu miþa-n sak", ºi numeºte asta "catren", nu-l angajezi în câmpul muncii - chemi salvarea, îl trimiþi la sanatoriu ºi te rogi sã-l spele cu insecticid pe cap vreo sorã beatã, cã poate, cine ºtie... O minimã decenþã te opreºte mãcar sã-l valorifici prin bâlciuri. Cum, însã, la noi acest nivel elementar al bunului simþ nu existã, câþiva ghinioniºti sau perverºi tot se vot nimeri prin sãlile de proiecþie atinse de aceastã streche, ºi vor vedea un maldãr de întâmplãri fãrã cap ºi fãrã coadã, prin care niºte bipede cunoscute din filme sau de la televizor umblã ca pãlite-n cap cu leuca, se fut, bãlmãjesc vorbe fãrã ºir, iar se fut, se strâmbã-n aparat, se mai fut puþin, se stropesc pe faþã cu vopsea roºie, iar se prind iar se fut, ºi tot aºa. Deºi antropomorfe, fac parte dintr-o specie vegetativã printre ale cãrei funcþii biologice psihologia nu-ºi are locul nici mãcar la nivelul gândacilor, cu cele câteva instincte ale lor. Nu le voi cita aici numele, dintr-un reflex al respectului - deplasat, oricum, cãci pânã ºi þigãncile de pe strada Mircea Vulcãnescu, care mã acostau în drum spre casã dupã premierã, sunt mai stimabile, mãcar cã ele se curvãsãresc la modul raþional, nu cretin. Pe acelaºi principiu, se cuvine sã spun cã monteuza, una dintre cele mai admirabile profesioniste ale noastre, vãzându-mã dupã proiecþie s-a grãbit sã-mi cearã iertare pentru ceea ce vãzusem! Culmea - avea cele mai puþine motive s-o facã, de vreme ce montajul de realizeazã ºi se judecã dupã anumite criterii logice; dar când ai de-a face cu un morman de imagini ajunse de-a valma pe peliculã, pe-alea nu le mai "montezi" - le îngrãmãdeºti ºi gata, cã de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
O altã persoanã cu bun-simþ era un tânãr care stãtea pe locul din spatele meu ºi, împreunã cu fata de lângã el, a râs sincron cu mine ºi la fel de copios, pe tot parcursul întunecãrii (cã proiecþie nu pot sã-i zic, aº jigni aparatura). La sfârºit, când cineva ne-a fãcut cunoºtinþã, bãiatul a remarcat amuzat: "Avem acelaºi timbru sonor când râdem." Era actorul principal.
N-aº avea asemenea scrupule ºi apropo de numele omului care se mândreºte cu transformarea în formã vizualã a imbecilitãþilor de pe hârtii (era bucuros foarte de "succesul în avanpremierã la Viena ºi Frankfurt"), dar mi-e fricã sã-l reproduc aici; cuvântul scris are puterile lui ascunse, ºi dacã mi se întâmplã ceva? Mai ales cã scripta manent!

* * *

Revãzând cele de mai sus, mi-am dat seama cã le lipseºte o anume concreteþe cu privire la elementele componente ale subiectului - ceea ce, în limbaj rezonabil, s-ar numi "argumente". Dar ar fi o adevãratã impietate la adresa normalitãþii sã abordezi dintr-o asemenea perspectivã un domeniu strãin de orice logicã ºi raþiune - factor pe lângã care se adaugã ºi caracterul indecent ºi penal al faptei: însuºirea abuzivã a unor fonduri apreciabile, pentru a finanþa un ultraj la adresa culturii ºi civilizaþiei (considerate fie ºi la cel mai mic nivel acceptabil).
Totuºi, în eventualitatea cã mi s-ar putea solicita argumente, fac efortul de a încerca sã le constitui inteligibil; atrag atenþia cã (problemã prezentã ºi în cazul altor demersuri analitice din ultimii ani), folosirea unor termeni uzuali de specialitate (scenariu, regie, cadre, scenografie, etc.) e o convenþie menitã sã uºureze lectura, neavând nici o tangenþã cu realitatea; din acest motiv, am folosit ºi ghilimelele.
"Scenariul": complet ilogic la toate nivelurile; nu existã corespondenþã între motivaþiile exprimate verbal ale "personajelor", ºi acþiunile acestora - ºi nici între procesele lor mintale. Situaþiile ºi faptele mimeazã rudimentar un model din anii '50. Autorul habar nu are de acea epocã, îºi însãileazã falsa reconstituire pe baza câtorva cliºee preluate dupã ureche ºi asimilate primitiv. Comportamentele securiºtilor, ale miliþienilor ºi ale altora nu sunt credibile nici istoric, nici mãcar în principiu (fãcând abstracþie de context). "Replicile" sunt sutã la sutã false, compuse aberant ºi agramat.
"Regia": amplificã brutal toate aceste efecte, ºi adaugã ºi altele similare; oamenii se miºcã mecanic ºi iraþional, sfidând atât firescul, cât ºi funcþionarea normalã a organismului omenesc la nivel psiho-motor. Vorbele, deja complet eronate din scriiturã, sunt rostite inuman, într-o combinaþie de platitudine ºi stridenþã, care face ca majoritatea replicilor sã creeze efecte de comic absurd. De asemenea, se remarcã o necunoaºtere deplinã a celor mai elementare reguli de exprimare în imagine - mizanscenã, decupaj, unghiulaþie. Exemplul dat mai sus, cu mutilarea oligofrenã a versurilor din "Cãþeluº cu pãrul creþ" comparativ cu nivelul "scenariului", e întru totul aplicabil ºi "regiei". Douã dintre cele mai ridicole exemple:
- curticica în care se lucreazã: într-o parte, geamurile unei cãsuþe numitã "liceu"; în cealaltã, o scheliºoarã de lemn, cam cât un coteþ, numitã "ªantierul Sãlii Congreselor" (adicã al actualei Sala Palatului!);
- momentul de la sfârºit, când "profesoara/scriitoare" urmãritã de "securitate" s-a ascuns într-o casã de la mare, cu "muncitorul" ºi "directorul". Brusc, noaptea, apar mulþi securiºti care iau cu asalt casa, trãgând din toate poziþiile. Dincolo de aberaþia proceduralã, totul aratã ca un joc al unor copii din spatele blocului.
"Scenografia": improvizaþie penibilã, spaþii complet false ca decor, stare, expresivitate, ºi ilogice ca funcþionalitate. Exemple: vestita "carte" a "scriitoarei", foarte prezentã în tot filmul, provine din zilele noastre sub toate aspectele (calitatea hârtiei, formatul de imprimare, datele tehnice de legãtorie, concepþia copertelor); costumele complet anacronice; etc.
"Imaginea" (a unui profesionist respectabil - cu alte ocazii): amatoriceascã; lumina e pusã incredibil de prost; dominã bãile de luminã complet nejustificate (în camere luminate de câte un bec), sau "modelãrile" fãrã surse posibile; kitsch înfiorãtor la nivel cromatic - dâre de luminã roºie, verde, albastrã, pe feþele actorilor, etc.
"Sunetul": cacofonic, dezordonat, lipsit de orice substanþã, creativitate, ba chiar ºi logicã: zgomote neperspectivate, contrazicând distanþa la care se aflã sursele lor, stridenþe sonore nejustificate; lipsa ambianþelor sonore, sau însãilarea lor în mod convenþional ºi stângaci.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
27 septembrie, 2008, h. 12:00-14:12
Bucureºti, România

am si io o nedumerire, pina saptmaina viitoare cind filmu ajunge si in cluj!

titlu' la ce se refera? :huh:

La faptul cä, fiind anii '50, äia tot voiau sä fugä în America - negresit!
Iar la sfârsit, ea, bätârnä, zilnic ia vaporasul si face ture în jurul lu' Statua Libertätii din New York, recetindu-si cärtulia.
Care cärtulie tot "Dincolo de America" o cheamä si pre dânsa.

Ma ce cacat, a disparut topicul cu filmele ro. ce merita vazute dupa '89.

De unde? De când?

Eu nu sunt cineast, sunt un spectator obisnuit ( chiar o cinefila care frecventeaza Cinemateca Romana) care am vazut filmul "Dincolo de America" impreuna cu familia si ne-a emotionat!
Filmul merita vazut pentru ca e facut pentru noi spectatorii nu pentru critica!
Filmul va place publicului (si asta conteaza!) mai mult decat "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" care noua femeilor din Romania ne trezeste amintiri de cosmar!
Domnilor regizori, faceti filme pentru noi publicul obisnuit nu pentru festivaluri de gen!


@Pitbull alias Mihnea Columbeanu!

Dumneata esti regizorul care a facut cu ani in urma filmul ala oribil "Neinvinsa-i dragostea" ! Crezi ca filmul ala pe care l-ai facut era mai bun decat "Dincolo de America"? Ce alte filme ai mai facut? De ce arunci cu noroi in alti regizori care au fost in stare sa faca mai multe in cinema decat ai facut dumneata? Te roade invidia? Iti versi frustrarile in scris. Foarte urat din partea dumitale ca te razbuni pe un coleg de breasla pentru neimplinirile dumitale ca regizor!

Bine ai venit pe Cinemagia! :)
Ai început admirabil, bravo! Mai vrem! :love:
Despre "Neînvinsä-i dragostea" poti scrie tot ce vrei si cât vrei, aici:
http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=1657

Hei..Olive, nu te mai lua de Pitbull, vorba lui Proletar.. macar a incercat.
Ideea e ca el nu face ce spui tu, el scrie. Atata tot, deci.. pls.
Merci!

Moncher, nu descuraja userii noi, lasä-i femeii dreptul la opinie.
Claudia, unde-ai dispärut?

Eu as dori sa mai vad un film facut de Mihnea Columbeanu mai bun decat "Dincolo de America" Daca se poate!

Asta a sunat ciudat rau.

Poti sa mai astepti.. mult si bine!
Dar.. care e de fapt problema ta?

Da' de ce suna rau?
Daca un film romanesc a fost premiat in strainatate nimeni nu mai are curajul sa-i arate defectele? Il tamaiati la unison, chiar daca nu va place?
Sunteti fatarnici!

Stai asa, cä Olive e medium! :)
Stie, prin telepatie pasä-mi-te, ce gândim - stie cä-l "tämâiem" nesincer, si de fapt nu ne-a pläcut, da' n-avem curaj sä-l criticäm!
S-o vedem ce zice la "Megatron", premiat si el tot în sträinätate - ba încä, potriveala naibii, tot la Cannes, si tot cu Palme d'Or! - pe care l-am criticat!
(Da' nu-i nimic, gäseste ea o explicatie si acolo, cä are o imaginatie foarte creatoare. Probabil va zice: "Il criticati, desi vä place!" - sau altä perlä de logicä similarä)

Nu-mi plac ratatii care improasca cu noroi in cei care reusesc sa realizeze ceva!
Nu inteleg un lucru: daca esti regizor, de ce nu faci filme si te alaturi unei gasti de critici care nu stiu decat sa latre ca o haita de javre turbate!

Tu punctezi bine anumite lucruri..n-am ce zice doar ca.. nu e acesta Pitbull. Nu-l cunosti. Daca l-ai fi cunoscut cred ca ai fi avut cu totul si cu totul alta parere.
Iti inteleg frustrarile and all... dar incearca sa le tii pentru tine daca nu stii cu adevarat care este problema. :)
Nu intelege gresit, nu sunt lingaul lui Pitbull.. doar ca il cunosc suficient de bine cat sa .. apreciez niste treburi.
Intelegi? :)

I-a scäpat porumbelu' din gurä! :D
Voil�* nivel! :sleep:

E.. si tu Pit acum. Nu mai pune gaz pe foc. Off :((

Am fost la un festival unde a participat si domnul Marian Crisan si chiar am avut un foarte scurt schimb de replici la un moment dat cand cobora de pe scena...pot spune ca e un regizor foarte ok si abia astept sa vad si Megatronul.

Draga Olive, vorbesti numai prostii. Imi pare rau ca ai trecut printr-un avort in perioada comunista dar e o vorba: "ti-ai facut-o cu...mana ta".

gandesti ca un pusti pentru care comunismul e o poveste cu zmei spusa de bunici.

Raspunsul meu a fost pentru ce a zis ea, si anume: "<<4 luni, 3 saptamani si 2 zile>> care noua femeilor din Romania ne trezeste amintiri de cosmar!"

Nu cred ca e ea in masura sa vorbeasca in dreptul tuturor femeilor, si aici nici nu cred ca se practica terapia de grup in care sa-si impartaseasca supararile vietii. Eu nu am venit aici sa spun ca nu mi-a placut filmu X pentru ca mi-a murit bunicul in ziua in care s-a lansat sau ca filmul Y nu e bun pentru ca descrie povestea unui om persecutat de militie, iar omul ala se aseamana cu un prieten de-al meu, etc.

Am spus ca imi pare rau prin ce-a trecut, mai ales in perioada comunista. Cu ce-am gresit? Ca si-a facut-o cu mana ei e foarte adevarat, nimeni nu a obligat-o sa intretina relatii bla bla bla. Inca o data: cu ce am gresit, exact?

iar asta confirma gandirea pustiului...

Eh na, ia zi tu, batrane, ca tu esti mai intelept, cum sta treaba?

daca eu as veni maine la tine si ti-as spune sa faci sex neprotejat m-ai asculta? daca te-ai duce la farmacie si n-ai gasi prezervative ce-ai face?

ce faci tu acum e sa le spui zecilor de mii de femei care au trecut prin aceasta experienta traumatizanta "de ce n-ati avut grija, proastelor!"

pozitia ta se vede foarte bine si in acel "bla bla bla". Pe vremea aia nu era bla bla bla ;)

Reprosul care vroiam sa reiasa din ceea ce am spus mai sus e acesta: Nu pune nota unui film din cauza trailor tale personale. Daca gresesc in fata cuiva cu ce am spus, sa ma ierte.

Nu sunt un pustan care a aflat de la bunici de comunism ca de o poveste cu zmei. Existau metode de prevenirea unei sarcini nedorite si atunci. Nu ma mai luati asa de sus, va rog. Iar tu, Tudor, incearca sa argumentezi cand incerci sa spui ceva.

Pai.. a spus Stefan tot ce era de zis. Eu doar am observat si am tras concluzia. Nu prea mai incapea nimic de zis in afara celor zise de Stefan.
ma rog poate doar:
NU reprosa tinerilor, care au trait in perioada aia, nimic. Pur si simplu nu aveau .. aparatoare :D
Mmm ..daca stau bine sa ma gandesc in ziua de azi gasesti peste tot protectii dar nu prea mai sunt asa doritoare fetele :P
Poftim si argumente. :P

In primul rand: cine esti tu sa vii sa tragi concluzii pe baza argumentelor spuse de altcineva?
In al doilea rand: Cei care au trait in perioada aia nu mai sunt tineri de mult.
In al treilea rand: erau si inca sunt alte metode de contraceptie.

Deci.. tot vina saracilor [fosti] tineri.. este nu? :P

In schimb, foarte multe femei care au trecut prin experiente similare, afirmä despre "432" (uitati-vä pe net, sunt o multime) lucruri de genul: "E tulburätor de adevärat, ar trebui sä-l vadä cât mai multä lume, sä stie prin ce-am trecut noi atunci...!" Oare cine are mai multä dreptate: cine fuge de o amintire dureroasä, sau cine are täria de a-i sustine perpetuarea, întru luare aminte?
Apropo, nonfilmul cu "...America" ar încerca si el, särmanul, sä reînvie amintirea unor vremuri de veritabil cosmar, pentru o altä generatie (teroarea stalinistä din anii '50), dar n-o face... O batjocoreste, doar, transformând-o în circotecä ieftinä.

Nu stiu la ce va certati cand probabil persoana din spatele userului Olive nici macar nu a avut parte de o intamplare similara (avort fortat samd).Pur si simplu a vrut sa imprastie cu cacat,pentru ca asa e la moda la noi.Nu dati apa la moara.

L-ai vazut dear ? Daca da, unde? Chiar sunt curios.

@ Olive, trei recomandari: fa sex fara prezervativ, avorteaza si dupa aia plesneste-ne cu un film mai bun decat "Dincolo de America":shock:

Ca sa le luati repede dupa net in loc sa mergeti la cinema sa le vedeti.

Bine tuu.. bine zis! :)

Dar unde-i coana Olivica? :huh:
Nu väz pe coana Olivica! :(
E 14:35. Azi nu mai vine? :?

E plecata la doctor sa intrebe ce "e" alea anticonceptionale.

Olive e referent unde lucrez eu, e penticostala adica din aia care fac copii multi, de nu se mai opresc! Nu ia anticonceptionale ca vrea copii multi. Are doi da' mai vrea!
Pentru ca eu nu sunt maritata si nu vreau copii m-a facut carierista si pentru ca am absolvit UNATC m-a facut snoaba!
Gradina lui Dumnezeu e mare!

Comunism, sex ºi „Casablanca“

Alexandra Olivotto - Cotidianul

Cãlcând în picioare orice logicã elementarã, filmul „Dincolo de America“ e un afront adus inteligenþei unui organism monocelular pe bani publici. Scenaristul e directorul Centrului Naþional al Cinematografiei, Eugen ªerbãnescu.
Gluma care este „Dincolo de America“ (regia Marius Barna) începe cu caietul de presã; de acolo afli cã pelicula se vrea „Un Casablanca est-european“ ºi „un thriller psihologic, cu inserþii erotice care includ atât sentimentul cel mai genuin, cât ºi sexualismul cel mai cinic - ca arhetipuri codificate ale unei societãþi închise, coercitive, dictatoriale“. Remarci greºeala de vocabular, strângi din dinþi ºi mergi mai departe, iar filmul þine pasul cu tine, recompensându-þi aºteptarea: prima replicã include un dezacord. „A fost odatã un bãiat ºi o fetiþã“, glãsuieºte cu o emoþie jalnic mimatã Daniela Nane (Parkinsonul de la final îi iese mult mai bine).
Ea o interpreteazã pe Milena, o scriitoare disidentã cicã, în conflict cu „sistemul“ pentru cã, deoarece marinarul din cartea ei se omoarã, colonelul de securitate Marcus (Dorel Viºan) decide cã autoarea incitã la sinucidere. ªi pelicula continuã în aceeaºi logicã fulminantã, toþi fiind îndrãgostiþi de Milena: directorul ºcolii care o angajeazã când decade din calitatea de scriitoare (ªerban Ionescu), tovarãºul Stan (Valentin Teodosiu) ºi zidarul Manu (Mihai Stãnescu), pe care, la rândul ei, îl iubeºte Ingrid (Maria Dinulescu).

„Sunt tovarãºul Stan, am putere mare“ e o mostrã care ilustreazã calitatea replicilor. I-a revenit lui Teodosiu, care probabil s-a distrat copios, deoarece se alege ºi cu sex oral - fiþi liniºtiþi, regizorul Barna se fereºte de nuditate ca de dracul, nu veþi vedea nimic indecent -, cu o tentativã de viol ºi cu o secvenþã care sfideazã logica: se oferã s-o ducã pe Nane cu motocicleta la ºcoalã. Care se aflã la un metru de ei. ªi mai torid este Viºan, deþinãtorul sarcinii antologice de a o „viola“ pe Nane cu propriul ei volum de prozã (pe care autoarea oricum îl citeºte tot filmul). ªi ce-i al zidarului Manu e pus deoparte: pentru a-ºi proba integritatea, el dã de bunãvoie cu capul într-un... zid, pe care îl ºi strãpunge.

Întreaga peliculã e un dezacord cap-coadã, te ºi miri între câte elemente: Daniela Nane e îmbrãcatã, în anii ’50 ai comunismului, precum Anna Karenina. Nu cã decorurile ar reflecta în vreun fel epoca, alcãtuind un talmeº-balmeº cronologic. Actorii joacã la fel de expresiv ca niºte umeraºe, iar calitatea sunetului e mai bine trecutã sub tãcere. Regia ºi scenariul îºi dau mâna pentru a asigura o copioasã comedie involuntarã, la care, la vizionare, s-a râs atât de mult cã nu se mai auzeau replicile.

Oameni buni, pe asta chiar trebuie s-o vedeti:

Luati B24FUN de acum, 3-9 octombrie.
Acolo, dupa cum stiti, exista lista filmelor care vor rula saptamana asta, fiecare cu o scurta prezentare: de exemplu "Maricel o iubea pe Luminita dar parintii nu se impotriveau. Pana la urma ei se impaca" Si tot asa.

Uitati cum e prezentat "Dincolo de Ampulea":

"Finantat inca din 2004, Dincolo de America reaminteste o epoca intunecata a cinematografiei romanesti: clisee, incrancenare si evidente note de fals"

:D

Ori vor sa-l promoveze ca pe o comedie, ceea ce si e (involuntara insa) ori se spala pe maini si ne zic cinstit despre ce e vorba. :)

Tot acolo, si delicioasa cronichetä a lui...

...Andrei Gorzo: Opriþi-vã!

Scrisoare pateticã adresatã realizatorilor filmului românesc "Dincolo de America"

Domnule scenarist Eugen ªerbãnescu ºi domnule regizor Marius Th. Barna, vã rog eu mult sã vã opriþi. Lãsaþi-vã de cinema. Vã rog. Iar dvs., d-le ªerbãnescu, lãsaþi-vã ºi de literaturã. ªtiu, se vede din scrisul dvs. (toate trimiterile acelea la Eminescu, Shakespeare ºi Dickens) cã problema vã macinã; se vede cã vã macinã temele majore - Scriitorul ªi Dictatura, Puterea Imaginaþiei, Crimele Comunismului º.a.m.d. Dar asta e, vã macinã degeaba. Ideile dvs. despre ce înseamnã un dialog cinematografic "înalt", cu calitãþi literare - idei demonstrate copios în scenariul dvs. la "Dincolo de America" - sunt de un semidoctism înfiorãtor. Sunt chiar mai vulgare decât impulsurile de pornograf care, iarãºi, abundã în scriitura dvs. scenaristicã. Ce rost au aluziile personajului Milena la sexualitatea excesiv de exoticã ºi dominatoare a personajului Yan? Nu adâncesc relaþia lor, nu se leagã cu nimic altceva dn film - de ce le-aþi pus acolo? De dragul frisonului? Sau ce-i cu momentul ãla în care Milena pare sã se excite de la interogatoriul brutal la care o supune securistul? V-aþi înfierbântat scriind sau ce? ªtiu, relaþia victimã-cãlãu - altã temã mare. Lãsaþi-o. Lãsaþi-le pe toate. Tot ce atingeþi preschimbaþi în gunoi. Dvs, d-le Barna, ce-aº putea sã vã spun? Sunteþi genul de regizor care, trebuind sã filmeze o secvenþã cu niºte oameni la masã ºi neavând alte idei, filmeazã ce e în farfurii. Sunteþi o asemenea nonentitate regizoralã încât, pe mãsurã ce vã scriu, îmi pierd convingerea cã existaþi. Dar existaþi - dovada sunt sumele de bani publici deturnate regulat înspre dvs. Sigur, dacã tot existaþi trebuie sã ºi trãiþi cumva, dar de ce aºa, d-le Barna? De ce nu din nunþi? Acolo e mâncare cãcãlãu - sã tot filmaþi la ea.

24-FUN, 3-9 octombrie 2008