Persepolis
 

forget about 'ratatouille' & alte junk foods for kids - this is an amusing & touching treat for grown-ups! 8)

De`abia am avut rabdare sa citesc mesajul asta asa de lung :)

E doar un teaser! :P

Re: Persepolis
 

Mie mi s-a parut slab. Nu mi-a comunicat nimic, deprimant de neinteresant.

Desenul mi-a placut, e deosbit.

In rest e gri. Imi suna a reflexe de aroganta, film gen "look what i've been through" / n-am nimic de spus, nimic surpinzator, da' sufar aici ca desenul da bine pe sticla.

Like i give a fuck. :(

\ prefer categoric junk food for kids, ratatouille, macar e animat. 8)

whatever
nu tre sa plak la toata lumea - probabil e prea rafinat for some tastes ;)

persepolis.
e echilibrat, povestea e spusa de o minte matura. in fiecare parte sint subliniate excesele, aia cu restrictile, coercitia, astialalti - ai nostri - cu raceala, egoismul...

in prezent, cind, pe subiecte occident vs. orient, hollywoodul se deplaseaza degraba spre washington pentru a-i sustine politica (nu in totalitate, evident), persepolis pica la fix. e hranitor.

Misto animatie. Subiectul e atat de serios, de fapt subiectele (societatea iraniana, societatea europeana, politica internationala, familia, dezvoltarea umana a personajului principal) sunt atat de serioase, reale, incat uneori uiti ca te afli in fata unor desene. Intr-adevar, atmosfera e cam apasatoare dar nah....despre asta e vorba in film, asta a vrut sa zica autorul.....m-a impresionat si amuzat verva politica a fetitei de cativa anisori, modul in care se formeaza eroii si idealurile la varsta aceea frageda....

ma mira foarte tare ca topicul asta nu e mai animat si ca putina lume s-a dus la film. nu cred ca e chestinune de rafinament cum zice als, fiindca statisticile arata ca nu are spectatori, nu ca filmul nu a placut. in mod normal, cei care l-au vazut n-ar avea motive sa nu le placa. e clar ca unul care apreciaza numai genul 10000 si 300 ca Lecart nu o sa guste in veci persepolis, dar ceilalti, telectualii de pe acest forum, userii cu pretetii, ce faceti fratilor? n-ati vazut inca persepolis? pai ce mai asteptati!

p mine nu ma mira - sadly, asta e lumea in kre traim: gratia & rafinamentu sint tot mai minoritare... :(

cronik mea aici:

http://agenda.liternet.ro/articol/68...ersepolis.html

decit parerea pozitiva a dragomarei dspr filmu asta, prefer parerea negativa a oricui...

nu-ntelegi, fata, k esti inapta (din pdv cinefilic) sa-ti dai cu parerea?!
stai dracu acolo-n cernavoda ta d kko si uita-te la otv! :lol:

Educativ chiar ... speram ca ai luat exemplu deja :lol:

am uitat sa va spun: am fost in weekend din nou la cinema, ca sa mai vad o data Persepolis. Filmul e amazing. M-a emotionat de m-am flescait. Unii oameni chiar sunt atat de talentati...Satrapi creeaza un personaj central, copila Marjan, in fata caruia te simti strivit: nu ca ar fi puternica ci din contra: e atat de fragila, si se cauta cu atata disperare pe ea insasi, si totul are in ea un ecou atat de tulburator incat iti doresti sa fii salvatorul ei

By the way, satrapi inseamna in persana unitate administrativa a Imperiului Persan introdusa de Darius (cum ar fi la noi judet sau cum era inainte voievodat)...

Am reusit sa-mi lamuresc de ce Marjane, la inceputul filmului, in aeroport, nu are pasaportul la ea, cand i se cere la ghiseu...prima data imi scapase, acuma am inteles ca de fapt era nehotarata pentru ca nu stia ce vrea cu adevarat: sa se intoarca in Iran sau sa ramana in Paris....in cele din urma, dupa ce-si va reaminti trecutul si va face un fel de contabilitate a valorilor ei, foarte foarte greu, decide sa ramana in Franta....

A fost uimitor pt mine ca dupa film m-am dus la French Bakery si acolo am gasit o revista veche de vreo 3 luni in care era un interviu cu Marjane Satrapi, era si o poza cu ea, are niste ochi uluitor de negri, tristi, umezi, mari....starea de emotionalitate a luat o amploare si mai mare vazand-o...m-a convins ca suferinta scindarii ei ca si om e cat se poate de reala

La final, am furat revista :D

da, umor, dar un umor trist....daca se poate spune despre umor ca e trist....e asa ciudata combinatia asta (care nu rezulta deloc in tragi-comic)...din concurenta umor - tristete in Persepolis, eu una am simtit mai acuta tristetea, tonul depresiv, in care striga imposibilitatea eroinei de a face fata lumii crude, superficiale, devaloriza(n)te in care traieste....

dar nu v-a deranjat viziunea simplista asupra Iranului? felul in care societatea este impartita intre buni si rai, intre calai si victime, felul in care este pusa problema femeilor si a voalului (mult prea occidendala, prea dirijata spre valorile acceptate de europeni)? pe mine asta m-a iritat foarte tare si nu mi-a placut senzatia de manipulare care transpare din cand in cand (cu candoarea de rigoare).Singurul argument pentru a accepta demersul lui Satrapi este forma. desenul animat, prin insasi esenta genului (copilaros, inclinat spre dihotomii (apropo de topicul de la Clasic) este o scuza perfecta pentru a descrie Iranul in alb si negru. numai ca se vrea realist, "adevarat" si aici nu prea pot sa il accept.

stai un pic....Satrapi e indreptatita sa acuze problema voalului, ca asta nu s-a purtat in Iran vreme indelungata, a fost introdus obligat-fortat lately...in ultimii ani...incercarile de eliminare a chador-ului (valul persan) dateaza de multa vreme....de exemplu, in 1936 Reza Shah baneaza efectiv acest val....

Deci nu e o chestiune asa simpla, dimpotriva, e un intreg debate pe tema asta la ei....nu e ca si cum ei toti ar vrea sa poarte valul doar Satrapi se trezeste singura ca nu vrea.....si dimpotriva, Satrapi incearca sa imbunatateasca imaginea Iranului (vezi bine ce familie minunata are, parintii ei sunt foarte open-minded si supporting iar despre bunica ce sa mai zicem, e splendida), acuza ironic ignoranta occidentalilor care isi imagineaza ca iranienii sunt niste salbatici tribali si etc....

daca vrei, Klein, poti verifica sa vezi ca evenimentele politice, asa cum sunt relatate de Satrapi, sunt exacte....nu divagheaza, nu ascunde, chiar asa s-a intamplat

1. sunt de acord ca satrapi este indreptatita sa creada si sa ne prezinte iranul cum vrea ea. mai ales ca a trait si ca are dreptul sa fie subiectiva. asta nu inseamna insa ca e onesta. nu in sensul ca ar spune minciuni ci in sensul ca ne directioneaza sentimentele cum vrea ea. (nu ne lasa posibilitatea sa judecam singuri).
2. Faptul ca voalul a fost interzis de Reza Khan (deci inversul situatiei de azi, dar masura la fel de coercitiva) arata ca in Iran realitatea e mult mai complexa, ca o mare parte a populatiei adera la aceste valori si ca nu trebuie sa fie neaprat niste monstri (ca femeile negre din film).
3. deci esti de acord ca voalul nu este chestiune simpla, dar asta nu apare deloc in film. e doar pozitia personajului, refractara la asa ceva, motiv pentru care "ceilalti" sunt diabolizati. Inca o data, e dreptul autoarei sa isi exprime orice sentimente fata de tara ei, numai ca eu refuz sa ma imbarchez cu ea. pe aceeasi tema, filmele lui Panahi sunt mai nuantate si asta conteaza foarte mult. dar, repet, faptul ca Persepolis e desen animat il salveaza. Daca ar fi fost cu actori reali, am fi avut alta discutie.
4. Nu mi se pare deloc ca ar imbunatati imaginea Iranului. faptul ca familia e frumos prezentata, ramane la nivel intimist, personal, fara legatura cu Iranul, de care vrea sa se distanteze. tocmai. de altfel, partea cu familia mi-a placut si mie fara rezerve.

Nu e numai familia ei de gradul intai, snt si rudele de gradul doi, sunt si unii vecini, prieteni de familie, de fapt e o intreaga societate de care Satrapi se foloseste pentru a arata ca nu toti iranienii sunt fundamentalisti, salbatic, intoleranti.

Apoi, prin contradictie cu aceasta societate pro-modernizare, este aratata cealalta bucata de sistem: scoala care vrea sa indoctrineze. Evident, fiind stat islamic, nu ne mira, nu? Sunt mai mult decat sigura ca incearca sa le bage cu fortza in cap o gramada de kestiuni, asa ca de ce ti se pare incredibil ca invattoarele alea sunt przentate monstruos?

Da, treaba cu valul e complexa, asta am spus si eu, nu? Iar Satrapi nu o simplifica.

Esti de acord cu mine ca autoarea vrea sa prezinte in fond urmatoarea idee: Orient versus Occident, in ambele exista avantaje si dezavantaje sa-ti duci traiul, tocmai d aceea pt ea este atat de greu sa se stabileasca intr-un loc? Tocma de aia pleaca din Iran, se intoarce, iar pleaca si iar ar vrea sa se intoarca?

Esti de acord ca asta vrea sa spuna, ca toata treaba asta cu "civilizatia" e foarte relativa? Ca nu e bine nici la ei dar nici la noi (ma rog in Vestul Europei)?

de acord, numai ca imi displace felul in care satrapi prezinta faptele, prea infantil didactic. ar fi putut sa fie mai nuantata. eu cred ca simplifica prin radicalizare.
ezitarile ei nu sunt legate de parasirea Iranului ci de despartirea de familie. Si nu cred ca exista dubii in privinta comparatiei Orient-Occident. Nu da impresia ca ar gasi vreo calitate tarii pe care o paraseste. Cu siguranta ca nici Occidentul nu o satisface intr-o prima etapa. Dar a doua oara pleaca fara rezerve si da de inteles ca nu mai e cale de intoarcere, ca noua tara a adoptat-o si vice versa.

"ezitarile ei nu sunt legate de parasirea Iranului ci de despartirea de familie. Si nu cred ca exista dubii in privinta comparatiei Orient-Occident. Nu da impresia ca ar gasi vreo calitate tarii pe care o paraseste"

permite-mi sa-ti spun ca astea sunt proiectarile tale despre ce inseana Iranul si tarile isamice. E clar ca buna ziua ca si tu, pecum o multime de ignoranti, ii gasesti drept inapoiati. Chestia asta ma supara foarte tare.

Satrapi sufera in primul rand ca in occident nu poate spune ca e iraniana. pt ca ignorantii rad de ea. Satrapi sufera ca Iranului ii merge rau, sufera pt regimurile politice nefavorabile. Toate valorile occidentale o dezgusta: incepand cu muzica, superficialitatea tinerilor, lipsa de umanitate a societatii (in Viena poti sa mori pe strada si nimeni sa nu observe), inghetarea comunicarii cu oamenii din jur (scena cu femeia acra din aeroport care se rujeaza in timp ce ea isi aranjeaza valul) si, mai ales, valoarea familiei: aminteste-ti ca prietenii ei la viena sunt dezgustati de parintii lor, nu vor sa ii vada (desi sunt parinti bogati care le satisfac toate mofturile), sunt ingretosati de ei. Societatea occidentala o alieneaza si o determina sa devina introverta.

Pe de alta parte, in Iran va suferi o cadere nervoasa de tipul depresiei. Aici isi are familia alaturi, are prietene, dar nu are libertate.

Ii este rau si in Franta si in Iran.
De aia sta in aeroport si-si aminteste intreaga viata; pt ca nu stie unde e mai bine. Pt ca nu e bine nicaieri. Si nu suntem mai buni decat ei cum nici ei nu sunt mai rai.

P.S. valul a fost introdus obliga-fortat chiar dupa razboiul din '79

un citat din interviul cu Satrapi:

"Oamenii nu sunt atat de prosti pe cat ii considera mass-media, Oamenii stiu ca o tara intreaga nu poate fi axa raului. Sunt si alte lucruri care se intampla acolo, sunt si alti oameni si nu se poate ca cineva sa creada ca absolut toti sunt malefici"

wow de doua ori: :o
1 ca nu dormi la ora asta
2 ca ceea ce afirma ea nu e suficient de dezvoltat in film
(desi, sincera sa fiu, majoritatea oamenilor sunt sedusi de mass-media, nu cred ca merg mai departe cu reflectiile despre civilizatii) (pe mine m-a intrebat lumea in Franta daca in Romania s-a termiant razboiul)

pai nu dorm ca citesc Celine, 100 pagini pe zi, mai am 30 :D

cum nu dezvolta soro, ca ma omori?
nu arata clar cat de diferiti sunt oamenii in Iran si ca unii sunt foarte destupati si ca oamenii sunt mult mai solidari? nu ai vazut ce se mai ajtau intre ei la d toate?

in vreme ce in viena ajunge pe strazi?
:x

esti capoasa.....

de pagini sau de zile? :w00t:

ghici?

hai sa o lamuresc si p-asta o data si buna.
Inteleg ce vrei sa zici, te asigur ca nu din incapatanare sau din orgoliu insist pe filmul asta. Nu tin sa am ultimul cuvant. O sa iti explic in ce fel l-am vazut eu.
1 cineva care si-a facut o imagine despre Iran uitandu-se la tv, poate fi intra-adevar surprins de unele scene ale filmului (familia foarte moderna, preocuparile tinerilor, etc).
2 imaginea asta nu ramane foarte mult pe retina si in nici un caz la iesire din sala de cinema pentru ca revolutia islamica a castigat batalia cu modernitatea, iar personajul se refugiaza in europa deinitiv. Nu cred ca ii vine cuiva sa faca vreo vizita turistica in Iran
3 eu m-am referit la unele scene si moment ale filmului pe care le consider simpliste, (discursurile de genul “porti basketi, simbol al decadentei capitaliste », sau scena in care un politist sau ce era ii zice sa nu mai alerge ca e indecent. Ete na !)
Ideea e clara : societatea este sub supraveghere, nu exista libertate de expreimare, se traieste sub teroare, etc. Chestii pe care nu le contest, dar care cred ca ar fi trebuit spuse cu mai multa subtilitate.
Pe tine chiar nu te-a lovit atitudinea ostentatorie a fetei la scoala. si de altfel cam tot ce se intampla pe strada, in societate e schematic.
4 Momentul Viena a fost ok, un pic la limita cliseului "instrainarea in occident", dar a mers.

hai sa o lamuresc si p-asta o data si buna.
Inteleg ce vrei sa zici, te asigur ca nu din incapatanare sau din orgoliu insist pe filmul asta. Nu tin sa am ultimul cuvant. O sa iti explic in ce fel l-am vazut eu.
1 cineva care si-a facut o imagine despre Iran uitandu-se la tv, poate fi intra-adevar surprins de unele scene ale filmului (familia foarte moderna, preocuparile tinerilor, etc).
2 imaginea asta nu ramane foarte mult pe retina si in nici un caz la iesire din sala de cinema pentru ca revolutia islamica a castigat batalia cu modernitatea, iar personajul se refugiaza in europa deinitiv. Nu cred ca ii vine cuiva sa faca vreo vizita turistica in Iran
3 eu m-am referit la unele scene si moment ale filmului pe care le consider simpliste, (discursurile de genul “porti basketi, simbol al decadentei capitaliste », sau scena in care un politist sau ce era ii zice sa nu mai alerge ca e indecent. Ete na !)
Ideea e clara : societatea este sub supraveghere, nu exista libertate de expreimare, se traieste sub teroare, etc. Chestii pe care nu le contest, dar care cred ca ar fi trebuit spuse cu mai multa subtilitate.
Pe tine chiar nu te-a lovit atitudinea ostentatorie a fetei la scoala. si de altfel cam tot ce se intampla pe strada, in societate e schematic.
4 Momentul Viena a fost ok, un pic la limita cliseului "instrainarea in occident", dar a mers.[/quote]


1. am dat ceva tlefoane pe la ambasada Iranului sa-mi dea o bursa la Theran....mi-au zis ca nu dau burse decat studentilor la limbi straina-persana, asadar nu-mi ramane decat varianta turismului acolo :)

2. de ce spui ca e schematic prezentat tot ce se intampla pe strada, in societate ca mie mi se pare ca detaliaza si exemplifica foarte bine aspectele astea? daca cineva care nu a auzit in viata lui de Iran se uita la filmul asta, va intelege despre ce e vorba foarte repede: ca regimul e unul dictatorial, ca religia conduce statul, ca exista niste legi aspre care reglementeaza dressing-code-ul, ca nu exista libertate de exprimare, ca la scoala se toarna indoctrinare cu palnia, dar ca dincolo de astea, populatia reuseste sa intre in contact cu produsele occidentale etc. Rezulta deci o imagine destul de complexa despre Iran, nicidecum simplista.
3. nu trebuie sa uitam ca lumea este vazuta prin ochii unei copile si apoi ai unei adolescente - copiii vad lucrurile in alb si negru, bun si rau, nu?

:D

4. o fi castigat revolutia islamica razboiul cu modernitatea, asa cum a castigat comunismul la noi prin cenzurare cu razboiul cu accesul la informatie ... adica doar asa, la suprafata, in realitate ei cumpara cd-uri cu Iron Maden cum noi ascultam vocea americii sau citeam carti interzise

5. nu-mi spune ca te-a socat ca politia se ia de femei ca poarta haine/saluri prea stramte....au dreptate acolo, in logica lor

tu esti exceptia. poporul occidental are aprioriuri foarte bine inradacinate in cap. Nu-l urneste Persepolis

Exact. asta este si punctul unde reprosurile mele au alibi. atunci cand actiunea se petrece prin ochii copilului e normal sa fie asa. nu am ce comenta. in plus, fiind desen animat, cum am mai spus, are inca un motiv de a prezenta realitatea in alb-negru. doar autoare are pretentia de "realism" si aici intervine posibilitatea de a-l interpreta in doua feluri.

bine ai revenit!
:)

forumul de la Persepolis e mai ceva ca atunci cand am fi locuit in facultate in aceeasi camera de camin, de 2 persoane (ca vad ca nimeni nu zice nimic)

on-topic: e clar ca Satrapi vrea sa transmita si un mesaj, ar fi culmea sa nu, doar asta face filmul, transmite mesaje....in 400 coups sistemul de invatamant era la fel de aspru criticat, corect? familia lui Antoine, ce mizerie si etc.

E clar ca Satrapi (care by the way, e in exil in Paris si nu are voie in Iran din cauza cartilor publicate) ar vrea niste schimbari in tara ei...si vrea sa atraga atentia spectatorilor asupra situatiei de acolo, dar in acelasi timp, asupra situatiei occidentului. Nu ma deranjeaza deloc! Nu exagereaza, nu denatureaza, nu divagheaza. Nu poti sa spui ca nu stiai deja multe din lucrurile alea despre Iran, ca nu le-ai mai auzit, citit, vazut si in alte parti ceea ce demonstreaza ca aceasta viziune asupra realitatii islamice e una raspandita.

Pai am mai facut o data apel la forumistii cu pretentii sa mearga la Persepolis si sa isi spuna aici parerea, sa mai diversificam dezbaterea, dar ni'c. nu stiu ce au, dar nu se urnesc.

de acum cred ca ne invartim in jurul subiectul cu aceleasi argumente. ca sa rezum, nu pot sa spun ca filmul nu e bun, ci ca pe ici pe colo am niste rezerve legate, nu de mesajul general, ci de felul in care este transmis, de mijloacele mobilizate. desi spui ca Satrapi ar fi zis, ca oamenii nu sunt indobitociti de media, sentimentul meu e ca uneori, ea insasi ne ia drept niste inculti carora trebuie sa le de-a mura-n gura.

eu cred ca la prima vizionare ti-a placut foarte tare filmul si ca nu te-ai gandit la aspectele astea decat ulterior, mai tarziu.

cred ca esti prea aspra, gratuit.

:D

pai filmul mi-a placut, doar ca acum ne-am asharnat asupra unor detalii care pe mine sincer m-au interpelat de la prima vizionare (nu l-am vazut decat o data). dar, uite am gasit pe IMDB niste pareri cumva similare, la care nu ader in totalitate (nu vreau sa devin aparatoare acelor internauti), dar poate arunci o privire si incerci sa intelegi si punctul asta de vedere. e vorba de ultimele doua postari. prima e legata de probleme tehnice, fara interes. ce-a de-a doua merge prea departe cu reprosurile de natura politique si istorica, dar are cateva elemente bine punctate (de care nu imi mai adusesem aminte). Sper ca nu te deranjeaza daca luam in calcul pareri de prin alte locuri. oricum aici nu coopereaza nimeni cu noi.
http://www.imdb.com/title/tt0808417/...ments?start=60

comentariul tipei care a zis ca s-a plictisit la acest film? ca s-a uitat la ceas?
OMG, pai asta din start invalideaza post-u tipei.....cum sa te plictisesti la asa ceva?
e nebunie totala, nu pot tine cont de parerea tipei.
mai si zice ca personajul principal nu e deszvoltat bine? incrdibil!
personajul central este extrem de dezvoltat, trece prin extrem de multe schimbari, simte foarte multe lucruri, este etapizat, are pareri politice si sociale, are coloana vertebrala, are temperament, are caracter, are nostalgie, e fericita, e nefericita, e tot ce vrei....

sper ca nu la acel post te refereai
ultimul de jos.

doamne, am mai citit un comentariu de pe imdb, ala de la mijloc, e incredibil cata ingustime, mai e si doctor la nu stiu ce universitate fraierul ala care debiteaza numai imbeciliati

pliz, mai bine cautam comentarii in surse mai demne, nu in imdb, site-ul retarzilor.....

ba da, si la ala. Am spus ca nu sunt de acord in privinta tuturor argumentele. pe mine nu m-a plictisit, nu m-am uitat la ceas, dar sunt de acord ce-a spus in privinta felului primar, didactic de a povesti niste evenimente grave.

pai frate, e film de animatie, nu era documentar si nici drama.....cred ca ti-ai setat gresit asteptarile....adica de unde pana unde pretentia ca Persepolis sa trateze ca la manualul de istorie evenimentele cu pricina?
S-avem pardon, filmul asta nu si-a setat acest obiectiv!

tocmai!!! e film de animatie cu pretentie documentara, de drama, de verité. si nu am zis ca ar trebui tratat ca manualul de istorie ci ca e stereotip.

altfel: noroc cu noi ca s-a mai animat topicul asta. nu prea a vazut lumea filmul, dar l-am dezbatut pe doua pagini, in curand trei :D

Ma innebunesti tu pe mine, zau daca nu.....
ideea ca filmul asta are pretentie de documentare, it's all in your head

"Mio fratelli e figlio unico" ti s-a parut a avea pretentie de documentar?
Daca stam sa ne gandim bine, filmele chiar se aseamana: copilaria, adolescenta si maturizarea unei persoane pe fondul diferitelor turbulente.
In cheie comica, apoi dramatica.

In fond, daca tot abordezi politicul intr-un film, e clar ca trebuie sa ai si o oarecare pozitie. Si Satrapi are, ar fi culmea sa nu!

Tu ai o obsesie cu stereotipiile si cu cliseele? Se intampla ca multe lucruri, spuse si cunoscute si vehiculate de toata lumea sa fie adevarate si atunci nemultumiti de repetabilitatea asta punem verdictul de cliseu. Total aiurea.

Apoi, mai e si confuzia dintre cliseu si stereotipie. Stereotipia in sine nu e rea - ea exemplifica pe intelesul tuturor anumite aspecte ale vietii, lumii. Acuma daca spatiul unui film e asa limitat, Satrapi a exemplificat viata iraniana prin cateva stereotipii: rautatea invatatoarelor, politia si regulile ei, raportul barbat-femeie....astea fac parte din cotidianul oricui, le poti numi clisee?

StefanDO, moderatorul acestui topic, zi, tu ai vazut Persepolis?
Ziiiiii!

da, draga, l-am vazut si n-am picat pe spate :D

este unul dintre cele mai fragmentate filme pe care le-am vazut in viata mea, mi-a sugerat un serial format din 95 de scurtmetraje puse laolalta si transformate intr-un lungmetraj doar prin unitatea stilistica. Filmul are fara doar si poate momentele lui, dar bunica, mama, iubitul si chiar Marjane mi s-au parut "personaje" extrem de schematice, lipsite de substanta care ar fi facut Persepolis de neuitat. Tonul lejer (aveam nevoie de comic relief in acest film?), umorul uneori fizic si desele voice-over-uri m-au indepartat si mai mult de Persepolis, pe care-l laud numai pentru stil si povestea exemplara. Ca fapt divers, la Berlin am dat peste un volum al benzilor desenate din care se inspira filmul, dar acolo schematismul si stilul sketch se potriveau mult mai bine ;)

hai, acu' omorati-ma :D

i :love: you ( e reconfortant sa nu fii singur pe lume)

nu, nu te omoram, avem spasme de fericire ca a mai raspuns careva pe topicul asta!

orice ai fi spus ar fi fost bine!

:D

ah, deci prind si ziua de "maine", ca sa vad si Waltz with Bashir, animatia politica a anului 2008 ;)

unde ruleaza filmul asta?

la cannes

personajele ti s-au parut schematice?
Oh, not again!

Cum sa fie schematice? In primul rand ele sunt redate la timpul trecut. Si tu daca iti aduci aminte de niste oameni din trecutul tau, iti vor poposi in minte trasaturile fundamentale ale acelor persoane, core-ul lor.

Imi aduc aminte de primul meu iubit - era melancolic. Imi aduc aminte de bunica-mea - gatea execrabil, doar gogosile ii ieseau bine, in rest era cam introverta. Imi aduc aminte de colega mea de banca din liceu - era mincinoasa si radea tot timpul. Marea si prima iubire - un preot nebun dependent de jocurile de noroc :D

Vezi ce schematici sunt oamenii din viata noastra?

oamenii din viata noastra nu sunt schematici. Sunt asa doar cand vrei sa-i strecori intr-o propozitie sau o fraza.

Ma indoiesc ca bunica-ta era doar stiva de mancare indigerabila cu o stiva de gogosi delicioase alaturi. Ma indoiesc ca colega de banca mintea tot timpul si radea tot timpul (mintea si apoi radea, radea in timp ce mintea?). In schimb da, preotul nebun dependent de jocurile de noroc e o imagine care sugereaza o fiinta usor schizoida, rupta intre viciul sau si datoria de preot, cu dese rabufniri a caror victima erai probabil tu.

Interesant este faptul ca "esenta" tuturor celor patru pe care i-ai enumerat e formata din ceea ce eu (probabil si tu) consider defecte: melancolie = placiditate si deci indiferenta, bunica necomunicativa si dezastru al bucatariei, colega mincinoasa si poate tradatoare? :)

hai stefando, e randul tau!! baga tare!! :D
illo (daca imi permiti prescurtarea), nu te lasa!!!
mai fac si eu o pauza ca am obosit

Stef (by the way, iti ador numele), Persepolis nu e un film de analiza psihologica. Personajul principal e Marjane, celelalte sunt secundare. Totul se invarte in jurul micutei, scenariul nu putea sa dezvolte prea mult si celelalte personaje ca nu avea timp si spatiu si nici nu era vorba despre ele.

Bai, dar spun chestii basic. Daca e sa ne raportam la complexitatea personajelor secundare, atunci toate personajele secundare din toate filmele sunt schematizate.

Apoi: toti oamenii au cateva trasaturi fundamentale, sunt acele trasaturi de personalitate care se vad primele la un om si pe baza carora se dezvolta sute de alte trasaturi. Sunt zeci de modele psihologice care masoara/urmaresc maxim 4-5 trasaturi ale unui individ.

Da, e perfect natural atunci cand te gandesti la oameni din trecutul tau, ceva mai indepartat, sa retii in primul rand ceea ce le defineste.

Daca tie ti se da o ora sa vbesti despre cele mai importante sa zicem 5 persoane din viata ta, in relatie cu contextul social si politic, crezi ca ai reusi sa faci niste portrete dostoievskiene ale respectivilor?
Nu, te-ai axa pe trasaturile definitorii ale lor. Si eu nu te-as acuza ca esti schematic

:D

de ce nu simt schematism si in La Graine et le mulet? De ce in acel film-ansamblu, in care niciunul dintre personaje nu zaboveste pe ecran atat cat o face Marjane in Persepolis, nu mi-a lasat aceasta insatisfactie?

In Persepolis pana si Marjane este schematica, eu n-am reusit s-o circumscriu bine pana la sfarsitul filmului, ea ramanand pentru mine o "rebela frustrata ca si-a parasit tara". E infim. Persepolis trebuia sa ramana carte de benzi desenate, pentru ca Satrapi, foarte buna la "momente", esueaza total la "liant", fara de care un film nu-i decat o serie de scene puse laolalta.

:x

nu am vazut La graine...dar as avea cateva intrebari: este film de animatie? este personajul central un copil?

Marjane nu e schematica. Ea a parasit mediul securizant al familiei de foarte mica si asta a afectat-o. Persoanele fragile care ajung in "strainatate" se decompenseaza (daca vrei sa privim personajul din prisma psihologica). I-au lipsit modele in viata si din cauza asta personalitatea ei este una neosificata.
Marjane e sensibila. Marjane asculta rock. Marjane e colerica. E lipsita de diplomatie pentru ca e prea directa si are pra multa vana. Marjane e labila, face depresii. Vorbeste in public fara probleme. E influenta - ai vazut cum ii influena pe copiii cu care se juca. Daca e in the mood for, are leadership skills. Marjane e inadaptata.

Pot sa continui cu o lista de zeci de alte lucruri care reies despre Marjane din filmul asta.

De ce am senzatia ca voi vreti critica cu orice pret?

Ati facut si tu si Klein niste afirmatii: ca personajele sunt schematice, dar nu ati explicat. De ce sunt schematice? De ce ustineti asta? Ati aruncat niste vorbe fara pic de sustinere.