Marius Manole in AntiCamera [pe Radio Total]
 

Cînd stai de vorbã cu Marius Manole îþi doreºti ca timpul sã se opreascã pentru cît mai multã vreme.

Îþi doreºti sã rãmînã aºa, blocat, sã te hrãneºti cu vise, sã simþi cum vibrezi, cum aºtepþi, cum rezonezi prin cuvintele lui la aceeaºi lume...
Nu, nu vorbim aici despre nemãrginita evadare care vi se aºterne pe gene urmãrindu-i vreun rol...

Vorbim despre omul Marius Manole din spatele scenei, care are sentimente, care rîde ºi plînge, altfel decît în teatru, în faþa vieþii, care nu uitã sã vadã sau sã-ºi verifice identitatea ºi sã-ºi dea rãspunsuri pentru monºtri sacrii din el...

Despre teatru, ºanse ºi aºteptare.
Prompt ºi desculþ.
Vineri, 21 martie, de la ora 22:00, pe Radio Total, în AntiCamerã.

actorul asta e chiar super misto. :love: merci d info.

Am ramas tampit cat de cald a fost in timpul interviului, in ora in care am stat de vorba cu el...

stai ca nu inteleg, ce interviu? emisiunea aia nu e in direct?

Din nefericire pentru tine...Nu.

Nu putea vineri sa vina live pentru ca are spectacol in tara.

Ma rog, ca sa nu iti pierzi vremea degeaba, ai putea sa iti faci o pre-impresie, daca nu ai ascultat niciodata, descarcand de pe blogul meu muzical editiile precedente.

merci
am incercat sa intru si pe blog, dar nu inteleg cum functioneaza. sunt prea multe linkuri si nu il gasesc pe cel potrivit ca sa ascult.

mentionez la un moment dat BONUS: ANTICAMERA...etc...

eu am o intrebare: cine e acest 'marius manole'??
a jukt in vreun film?
k nu-l stiu

Actorul Marius Manole de la National...

ah, deci actor d teatru...
nu cunosc!

draga alex,
MM e un tip super super misto. nu stiu de unde a aparut ca eu mai observam tinerii astia care ieseau de pe bancile facultatii pe la Casandra, dar de el..nimic
l-am vazut prima data in Inima de caine si pe bune e genial. de atunci urmaresc in disperare piesele in care mai joaca. a devenit un criteriu de alegere, mai ales ca stau putin prin tara si nu am mult timp ca sa merg la teatru. uneori gresesc pentru ca ultimul spectacol cu el ... (uf am uitat numele; oricum erau doua povesti joponeze) a fost destul de slab si pretentios. dar interpretarea lui e perfecta, da viata textului, are umor, are o energie incredibila. uneori ma intreb daca nu o sa cad mort de atata zbenguiala. pentru inima de caine a fost nominalizat la uniter mi se pare, dar premiul i-a revenit lui rebengiuc care joaca in aceeasi piesa. mi s-a parut nedrept, pentru ca nici nu exista comparatie intre cei doi. rebengiuc e bun, numai ca e egal lui insusi, nu face nimic special, Manole asta interpreteaza un caine pana la idenificare.
gata, sunt amorezata ca sa mai discutam

Practic...Te astept sa asteptam, Klein. In AntiCamera.

eh, nu trebuia s-o pui asha, alb p albastru, k intelesesem din pledoaria ta inflakrata :)
doar k eu - stii - nu ma duc la teatru :oops:
ps oricum, c noroc p manole asta sa aiba o fana/amorezata k tine... eu am parte d dragomara!! :w00t:

ti-as zice sa te duci macar la piesa dupa bulgakov, dar mai bine nu, ca o sa te amorezezi si tu, iar competitia e stransa. nu o sa fac fatza :P
da, am vazt ca te iubeste cu patima galbena :lol:
nu prea ai scapare, ca daca o ignori mai rau face. vezi si tu, te descurci...

Sa-l vedeti in Privighetoarea si Trandafirul...Si-apoi sa veniti sa vorbim...

E magic!

marius manole e un actor ok, nu zic, dar 'privighetoarea si trandafirul' e un spectacol prost.

De ce?

pt. ca e o aiureala multimedia, mm in rol de povestitor "postmodern" (la bustul gol si recitand wilde a la morrison), coregrafia extrem de slaba (sau inexistenta mai bine zis), proiectii video ok si atat...
alternativ de dragul alternativului sucks!

Aha... Mda, posibil. Nu mä tenteazä.

si inca o kestie:
nu ma omor dupa teatru si poate nu am instrumentele necesare receptarii lui, dar daca e o kestie ce ma enerveaza crrrunt, e fanatismul curentului alternativ din teatru romanesc.
a spune ca nu-ti place afrim (repet, a spune ca nu-ti place, nu ca e prost or smth) te face sa fii privit ca o ciuma (cazul unei f. bune prietene de-ale mele, care s-a trezit injurata si facuta in toate felurile (om fara suflet si alte labareli de genul asta) din acest motiv.

revin, sa nu fiu gresit inteles: nu e vb. de afrim in persoana, ci de fanele lui isterice.

nu am vazut de radu afrim doar krum, dar asta mi s-a parut proasta. am scris kestia asta si pe liternet. 8)

foarte foarte misto din teatrul ceva mai tanar si ceva mai underground mi se pare "Sado Maso Blues Bar" de la teatru foarte mic pe care o si recomand cu caldura.

mie mi-a placut mult de tot si opposites attract - regia piersic jr & dorina chiriac, ca tot veni vb. de undergroundul romanesc.

MY GOD!!
sint EXACT gindurile mele dspr teatru!!!!
mon frere, mon semblable - deloc 'hypocrite'! :happy:

Eh, in cazul asta desfirat in opt...Sper optuz ca totusi va va placea ce spune gagiul.

mie mi s pare o kestie cheap & easy: adik, dk t baga si p tine la mijloc, e clar k ai o reactie, nu??

or, eu nu vreau sa fiu actor, vreau sa fiu spectator!
d aia nu ma mai duc la teatru: astia t iau d fraier si t pun sa joci p gratis in piesa lor... :sick:

cred mai degraba ca e o forma de implicare si de a te tine mai treaz, mai responsabil fata de ce se petrece pe scena; nici mie nu mi-ar placea, totusi; nu stiu daca as putea sa reactionez rapid; in ultima piesa de care imi amintesc ca s-a apelat la public a fost cand i s-a cerut unui domn din primul rand sa deschida gura pentru a i se verifica amigdalele... :lol:

omu s-a supus, a cascat gura, i s-a verificat interiorul gatului si gata :hmm:

In "Fata din Andros", Mälaimare mi-a desfäcut siretul de la pantof - dupä care, pe diverse replici, fäcea misto de mine din priviri si gesturi, apropo de asta. Iar Jeni Maci s-a refugiat în bratele unui domn vârstnic, tot din rândul întâi. Si Radu Gheorghe avea relatie cu câte un spectator din zonä.
Era în 1978, iar astea au fost primele mele contacte cu implicarea de acest gen a publicului în spectacol. Tot cam pe-atunci, am väzut antologicul "Scapino" de Frank Dunlop, dupä Molière (la TVR - cä de...!), unde ca sä-l päcäleascä pe Geronte cä vine un pluton de soldati sä-l batä, Scapin punea spectatorii sä tropäie în cadentä (si multe altele...)
Antrenarea spectatorilor în spectacol, pe diverse cäi, poate fi fermecätoare, captivantä, agresivä, angoasantä, si-n diverse alte feluri - totul e sä fie JUSTIFICATA, nu teribilistä si gratuitä. Abia atunci când e nemotivatä, si urmäreste doar senzationalul cu orice pret, devine deranjantä.

vai, ORIBIL!!! :w00t: :sick: :x
i mean, c'mon: cit d idiot/cobai poti sa fii??
jeeez...

Din pacate publicul de o anumita factura asta vrea, am avut joia trecuta o experienta interesanta: eu si colegii pe scena (spectacolul era pentru toate categoriile, am avut spectatori intre 5 si 85 de ani si a prins la toti), iar sala "ne ajuta" sa terminam spectacolul mai cu spor. Imagineazati sa vezi cum "aterizeaza" fise de 10 bani pe scena, avioane de hartie in capul oamenilor din primul rand, replici de genul "ai snitel" si altele toate in timp ce pe scena incercau cumva sa termine o piesa de teatru 4 oameni. A trecut, ne-am facut treaba, cei care au avut nervi tari au putu vedea si un spectacol de teatru, chiar daca in viziunea mea am ajuns la numai 75% din calitatea spectacolelor anterioare.
Si luni venim in Bucuresti, sa vedem ce spectatori sunt si pe acolo.

f interesant
c vrea sa spuna 'ai snitel'??

probabil "ai" vine de la "a avea", iar "snitel" de la "Preparat culinar fãcut dintr-o felie subþire de carne, bãtutã cu ciocanul de lemn, trecutã succesiv prin fãinã, ou ºi pesmet ºi prãjitã în grãsime" (conform dexonline) :)

vai msi, how cd i miss that?!

si sensu figurat, ma rog frumos?? k era totusi teatru, nu restaurant!

si sensu figurat era chiar la propriu, chiar daca nu este foarte relevant avand in vedere ca "omul" era in mijlocul salii si l-am auzit si eu din culise, deci... bun venit la teatru :shock:

uau, un aforism reusit - good job, mr erection! :)

da eu tot n-am inteles faza cu 'snitelu'... ma tem k am pierdut iremediabil 'that theatrical feel' (in caz k l-am avut vreodata! :oops: )

Nici nu era nevoie, era o piesa clasica, nu am avut nici o tentativa de a implica spectatorii in piesa, ci s-au autoimplicat unii indivizi din sala, "snitel" ala a fost numai un om care a intervenit din sala in timpul piesei, aiurea in tranvai, de aia am spus ca nu are nici o relevanta contextul.

Sincer sa fiu nu stiu de ce au venit oamenii aia in sala, ca pentru a vedea o piesa de teatru nu au venit in nici un caz. Dar nu cred ca este nici asta foarte relevant.

@ toti. vorbiti despre teatru in general? sau se mai gasesc si ceva valori prin mormanul de gunoaie?

nici eu nu ma omor dupa teatrul "alternativ" sau "contemporan" sau cum i se mai zice. in occident se practica din ce in ce mai mult, e considerat "adevaratul" teatru. desi sunt oaia neagra in cercul de prieteni (? nu stiu daca e termenul potrivit) occidentali, mi se pare ca piesele de genul asta froleaza impostura, iar lumea e prea ipocrita sa recunoasca. cel clasic e de obicei prost si facut spre divertirea maselor, ticsit de poante gen "Divertis".
de aceea ma bucur ca la bucuresti inca mai exista teatru a l'ancienne, unde se rade pe bune (teatrul nu m-a facut sa plang pana acum, filmul da), unde actorii joaca, iar piesele spun povesti, unde nu te ia nimeni de pe scaun si nu te improasca cu sange fals (cum mi s-a intamplat). dar nici montarile prea clasicice nu sunt ideale, ca se ajunge repede la interpretari afectate si urlete shakespeariene.
asa ca profitati de faptul ca in Bucuresti (am senzatia ca si provincia s-a trezit in ultimul timp) mai aveti de unde alege.

Ai vreun avi cu Shakespeare jucând? :? Vreau si eu! L-am tot citit, l-am tot citit, da' ca actor n-am reusit sä-l väd.

ok, ok, n-am ce sa raspund ironiilor. dar sigur ai inteles ca e cliseul teatrului scris de Shakespeare, unde actorii dau ochii peste cap si iau niste atitudini ultra-dramatice enervante.

SI MAI sigur, am înteles cä e stilul de teatru grandilocvent, patetic, practicat în toate spectacolele din acele vremuri (cam între Renastere si Belle Epoque) inclusiv cu piese de Shakespeare, Ben Johnson, Racine, Corneille, Molière, Beaumarchais, Goethe, Schiller, Ibsen... si alti câtiva.

:)
ai vazut!!
desi... ce sa zic, comedia se preteza mai putin la genul asta de interpretare, asa ca i-as scoate pe unii dintre cei mentionati de tine.
stereotipul ramane Shakespeare

M-am gândit la cei spui tu, am ezitat - si totusi, i-am pästrat pe Molière si Beaumarchais... Acel stil interpretativ se practica si în comedie - dar deranja mai putin, suprapunându-se peste hazul cabotin... In dramä si mai ales tragedie, însä, devenea ridicol...
Da' ce ne facem - c-am väzut Shakespeare pus de Ciulei, Cernescu, Tocilescu, Beatrice Bleontz, Andrei Serban (ba chiar si Brook, Zefirelli, Laurence Olivier, Tony Richardson - desi nu live) si nimeni nu urla si nu dädea din aripi ca Aristizza Romanescu!? :?

Asta tine extrem de mult de viziunea regizorala despre piesa, si mai ales de actorii care sunt distribuiti, si de abilitatile lor de interpretare.

Depinde foarte mult IAR de regizor, o mare parte a tinerilor considera ca asta e viitorul, moda asta, si tendinta de a fi la moda a indivizilor.

Si legat de genuri am observat ca drama nu mai are succes, daca nu are o tenta comica o faci numai pentru concursuri si critica (asta daca ai si echipa adecvata), public foarte mult nu mai ai decat dupa ce vii si amintesti o lista de premii mai mare decat distributia, si nici atunci nu ai foarte mari sperante. Cel putin asta se poate vedea in provincie.

Oricum partea asta a culturii este din ce in ce mai prost vazuta in ultima vreme.

@pitbull si lagardere
ce spune lagardere completeaza postarea lui pitbull, si da, sunt de acord ca depinde de viziunea regizorala. dar nu e ceea ce am vrut sa spun. ca daca stau si ma gandesc, din experienta proprie am vazut mai multe piese de Shakespeare jucate corect, decat afectate.
asta nu impiedica totusi formarea stereotipului "interpretare shakespeariana"(chiar daca nu am dvd-ul cu el jucand). ca daca vrei sa imiti un actor pretios, o faci plecand de la personage ca hamlet sau othello, sau toti regii antici. si oricat s-ar preta Faust la astfel de caricaturi, tot personajele lui Shakespeare sunt referinta.

revenind la topic, am ascultat o parte din emisiune. foarte neinspirat concept. dupa fiecare intrebare cate o juma de ora de muzica :x mi-am pierdut rabdarea rau de tot si am abandonat. am ramas totusi cu ceva: si marius manole crede ca teatrul romanesc e prost. ce sa le mai ceri spectatorilor?
la un moment dat a pus o intrebare, evident retorica : "exista 10 spectacole bune in bucuresti?" pe tema asta deschid un topic, sa vedem ce credeti si voi.

E foarte neinspirat conceptul...Cînd rezonezi cu muzica aia 0,2 %...

Mãcar ai rãmas cu ceva. :hmm:

P.S.: Ca sã nu mori neascultatã...Am fãcut aici downloadabilã ediþia 9 - cu el.

Poþi sã-þi tai ºi singurã pasajele muzicale. :sick:

nu din pricina nerezonarii cu muzica am zis ca e neinspirat, ci pt ca intervalurile muzicale erau prea mari si pierdeai firul discutiei usor. adica ori e interviu ori e emisiune muzicala? cele doua s-ar fi combinat daca discutia ar fi fost mai lunga sau intervalurile muzicale mai scurte.
si nu sunt singura perosoana care crede asta.

Nu pot sã vã mulþumesc pe toate. :P