300
 

300 a fost codul numeric al unei plictiseli de ora jumate (sau cat a durat filmu'). sange, onoare, tradare, amor si ca bonus suprarealist, zapada in Sparta (o data la 1000 de ani mai skiaza si grecii).

N-am mai râs asa de bine de la Mel Brooks, "Young Frankenstein" (pe bune!) :lol:
Acusica vine si cronica!

sint kiar curios
pariez k feelingurile anti-americane ale sussemnatului or sa-si spuna cuvintul ;)
mie mi-a placut enorm!
it's an instant classic 8)

am citit gindurile lui als despre 300 in ID...
in princip is de acord cu ele, poate putin cam inmuiate in patetism mobilizator, dar ce naiba: dupa un concert Rammstein credeam ca pot muta munti! ca sa dau un fel de echivalent.
adica o opera de arta tre sa spuie o opinie clara: iar daca opinia lor e ca spartanii super, gloria, supraom... si ca de fapt vorbind despre epoca aia povestesc prezentul americanesc - foarte bine! doar ca o fac in notele comode ale unor timpuri despre care stim ceva prin intermediul unui joc ''telefonu fara fir'' prin istorie.

daca ei, h-americanii, cred ca is cei mai tari... sa o arate in toate modurile!
(si aci nu ma refer ca, de fapt, toate potentarile si sublimarile artistice is de fapt rezultatu' unor adinci neimpliniri quotidiene! :P)

acu tre doar sa vad si daca 300 e opera de arta, ori macar un concert rammstein. iar asta vineri, poate nu intimplator, la Victoria :lol:

Mi s-a parut submediocru. Inflatie de majuscule Onoare, Dreptate, Iubire, etc. si tone de singe virtual. Un film var de-al treilea cu SinCity si Calaretul fara cap, cu un scenariu ales parca de Sergiu Nicolaescu. E scremut si nu cred ca ramine din el decit OST-ul. Deci puteau sa dea un cd si o brosura cu 2-3 cadre, era mai simplu si mai ieftin.

Pateticoid, dar pateticoios! - "300"
- sau -
Conu' Leonida fatä cu reactiunea persanä
Cineasti din toate tärile, treziti-vä!

"Young Frankenstein", de Mel Brooks, rämâne färä discutie filmul unde am râs cel mai bine în viata mea. Tin minte si-acum cum ieseam din curte de la Biblioteca Americanä (cä era-n aprilie '82), tinându-mä de burtä, pânä prin Rosetti si mai încolo.
(Ar urma, dupä el, "Balul pompierilor", de Forman, "Generalul" lui Keaton, "O lume nebunä..." de Stanley Kramer, si douä Billy Wilder-uri: "Prima paginä" si "Unora le place jazzul".)
În materie de filme unde râdeam de prostia lor, Zmeura i-a revenit "Azucenei" lu' Muresan-13.
Pânä acum. La "300".
Ipingestii zilelor noastre au retinut cuvântul "patetic", da' n-au înteles ce-nseamnä. Mai pe urmä, au väzut cä englezii zic "pathetic", asa cä l-au luat d-a-mboulea, si cum väd ceva jalnic, schilod, olog, de râsu' curcilor, gata, i-au si zis "patetic" - chiar dacä n-are nici un pic de patos!
Ei bine, copii, puteti somnusoriza linistiti: despre "300" puteti spune si cä-i "patetic", si cä-i "patetic" (cu hî).
În schimb, cineasti din toate tärile - TREZITI-VÄ!
Uniformele militare s-au folosit pentru prima oarä în armata lui Napoleon, mânca-v-ar neica! Atunci a luat nastere conceptul de "standardizare" în armatä (ca uniformä si armament). Anterior, orice categorisire se limita doar la notiunea strategicä (vezi cavalerie, pedestrime, sulitasi, arcasi, etc.), iar echipamentele si armele se fäceau LA BUCATÄ - fiecare soldat pe banii lui, la mestesugarii lui. Chiar si în state mai militariste, ca Sparta bunäoarä, productia de serie nu exista nici în fapt, nici ca idee. Cel mult, se foloseau niste modele de ordin general (la coifuri, cape, forma scuturilor, culori), pentru cä era mai simplu, si ca luptätorii sä se recunoascä între ei, în vâltoarea bätäliei - dar nu uniforme!
Asa cäci cum sä nu te umfle râsu', când un Sméagol-Gollum de o slutenie pe care ar invidia-o toti Quazimozii marelui ecran, de la Lon Chaney pân-la produsul mostenitorilor lejer cretinoizi ai lui Walt Disney, vine târâs spre Xerxes ca sä-i vânzä pe Spartani, si dupä ce äla-i dä pussy galore (ie-te-te! Grecii n-avea sclave, sä se satisfacä bäiatu'! Uitasä Nea Caisä Snyder cä ni le-a arätat la Eforie, în compania de dame a popimii!), urâtul negociazä cu el mai ceva ca Täriceanu cu Geoanä întru mäträsirea lui Bäsescu, bälmäjind fonf: "But I want somethin' mooooore! A unifooorm!" Si-un pepene cu vâsle nu vrei?
Iar asta nu-i decât cea mai gogonatä gugumänie din toatä pelicula. Dincolo de omniprezenta unifooormelor atât printre cei trei sute de bodyguarzi ai lui Leonidas porniti sä lupte la tol festiv, cât si la nivelul celebrilor "zece mii de nemuritori" ai lui Xerxes, cu mästi argintii turnate toate din acelasi tipar, si turbane negre (vom reveni! normal, cä doar sunt turbane, nomina odiosa, hehe!), pe care Snyder ni-i bagä-n ochi în draci, crezând cä ne duce cu Zachärelu', da' un moment nu ne spune de ce li se zicea "nemuritori" - d-aia, cä strategia lor consta în a-si înlocui imediat camarazii räpusi, ca sä deruteze si sä intimideze inamicul - ba încä, pânä la toatä infanteria de sclavi a persanilor, care luptau de frica biciului; pânä si äia aveau uniforme "de la shtoc", în viziunea amicului Zach!
Nu întâmplätor am insistat atâta asupra idioteniei cu uniformele - e eminamente simptomaticä pentru gradul de inculturä, ignorantä si prostie al acestui Age of Empires (nu, scuze; jocurile pe computer stau mai bine la nivelul adevärului istoric; mai bine Warcraft) läbärtat pe ecran. O vorbulitä nu se suflä despre contextul în care s-au desfäsurat räzboaiele greco-persane. Maratonul si Salamina parcä nici n-ar exista. Atena e mentionatä doar în treacät, Teba nici pe-atât. Societatea spartanä (si, prin extensie, cea greceascä în special si cea a antichitätii în general) e prezentatä säräcäcios, dar fals, într-o voioasä nesocotire a celor mai elementare nevoi de informare. Mrs. Leonida e invitatä sä ia cuvântu-n forum ca Elena Udrea-n parlament, chestie de la care se porneste o melodramoletä telenovelisticä de sex si coruptie - utilä fix în pix pentru povestea luptei de la Termopile. Clerul constä în câtiva babalâci leprosi dar obsedati sexual, care n-au altä ocupatie decât sä încaseze desägi cu aur si sä lingä (la propriu!) sclavele sexy, îmbätate ca sä se dea oracole (în vajnica traditie a propagandei ateist-stiintifice si materialist-dialectice care face în prezent valuri peste tot prin lume). Pe scurt, toti se poartä precum clasa politicä, mediaticä si businessmanä a secolului XXI, la un bal masqué de-a greco-romanii. (Romanii n-apar în film, slavä Domnului, da' nici nu m-ar fi mirat!)
Gollum äla ("Ephialtes", în caz cä vä-ntrebati, iar näpästuitul e Andrew Tiernan) nu e singurul plagiat (cä împrumutat nu pot sä-i zic), din "Lord of the Rings". Tot ce miscä-n filmul ästa, râul-ramul, e transplantat de-acolo. Armatele persane aratä de nu se poate - iar ditamai ostirea greacä adunatä la spartul târgului, ca sä-i spargä, si mai si! Curg sägetile în valuri, care suierä, se toarnä (desi am eu asa, un supozition - nu supozitor! - cä Snyder n-a auzit de Eminescu). Luptele se desfäsoarä în cea mai grosolanä sfidare a legilor fizicii, chimiei si Uniunii Europene - si logicii în general (dä câte unul cu sabia, si picä douäzeci, din care jumate cu varii mädulare zburând prin aere). Când ti-e lumea mai dragä, mai apare ba un rinocer de import cu zurgäläi, pe care Leonida (äl' din sparta, nu magazinul dintre Eva si Romanä - adicä Gerard Butler) mi ti-l punge cu-o sulitä-n ochi, ba doi alifanti cu arcasi în nacelä, mintenas tâpat' de pe falezä-n apa micä de la mal. Nu lipseste nici un sclav aproape la fel de urât ca Gollum, mare cât vreo trei la un loc, care face ca toti dracii cam un minut, pânä când acelasi Leonida Superman îi scoate-un ochi, îi trage-n sut în fund si-l descäpätâneazä chirurgical - chestie care mult i-a pläcut lui Zach, drept pentru care a repetat-o si la scurtarea de-un cap a fiului cäpitanului, mult si îndelung si oralanti filmatä, doar-doar ne-o înduiosa nitel.
Acuma, sä ne-ntelegem. Nu-s eu omul care sä zicä: "Bäi, ia atentiune, aut adevär istoric, aut nihil!" Si Forman, de la Hacks citire, a romantat foarte "creator" viata si moartea lui Mozart, ca sä ne-mbogäteascä spiritual cu oarece despre conditia geniului în societate - si nu e singurul. Licenta istoricä se practicä, atunci când în balantä pui ceva mai important. Dar contribuie aceastä ametealä computerizatä cu ceva cât de cât semnificativ la patrimoniul culturii, sau mäcar al artei, al meseriei, batâr, cinematografice?
Dacä da, sä-mi dea si mie cineva de stire, cä de unde stäteam eu, nu se vedea. Deci, scenariul e însäilat de plesneste din toate cusäturile, combinând simplismul, teribilismul infantil si haoticul, cu câteva tuse de political incorectness (v-am promis c-o sä revin! Acusica!). Nici nu-i de mirare cä-i asa de prost, când porneste de la un "graphic novel" de Frank Miller; cä folosim formaturile accesibile ca sä culturalizäm copiläretul si tineretul e bine - dar cä facem din ele doar masini de fabricat doläret, e, cum sä zic... asa, mai cam ca pe centurä!
Regia este, efectiv, ca un fel de n-ar mai fi - rolul ei creator se reduce la un fel de liant, pateticoid (si pateticoios!), isteric si grandilocvent, între sus-zisul scenar si ciurda efectelor speciale. Zähärelu' Snyder e mai preocupat ca toti masculii s-arate caca-mpionii de culturism (probabil la asta se ridicä nivelul lui cultural - cä sunä cam la fel), decât sä compunä niste personaje, si sä-i ajute pe interpreti sä punä ceva carne pe ele (în afara mutculaturii de machomeni ca scosi din barurile cu striptease de 8 martie). La fel ca tonalitatea imageriei de ansamblu, artizanatul dramatic pe care-l comite distributia e cabotin si pueril - chestie scoasä în evidentä cu atât mai penibil, cu cât mai toate personajele cât de cât importante profitä de orice ocazie ca sä dea din gurä mult si adânc. Leonida, cel putin, tine câte-un discurs electoral înainte de fiecare ordin de luptä (timp în care, evident, persii ascultä politicosi, cä nu-i frumos sä întrerupi). Xerxes la rândul lui le tot macinä solemn, într-o încercare schiloadä de a construi, cicä, un "personaj negativ interesant" (nu-i iese decât o fantosä împopotonatä si intens perversä). Se mai remarcä un gras nevrotic care tot dä cu biciul pânä se enerveazä Leonida si-i taie bratul, drept pentru care respectivul, din motive care ne scapä, se lanseazä într-o nouä tiradä gen facu-ti si dregu-ti, sä vezi ce pätesti când te spun lu' tata! Dar cel mai frumos e plodul catatonic, supravietuitor al satului mäcelärit, care se perambuleazä spectral dintre ruinuri, îl ia cu lesin fix în fata lui Leonida, ca sä-i cadä-n braturi ca o demoazelä socatä, dupä care palpitä din gene si-ncepe sä descrie atacul persanilor de parc-ar recita "Moartea cäprioarei" la ora de citire. Si ca si cum toate astea n-ar fi de ajuns, mai avem si-un comentator care hârâie din off de la cap la coadä, explicându-ne ce vedem pe ecran - bine cä nu l-au pus si-ntr-o casetä-n colt, dând din mâini pentru hipoacuzici. (Nu zic, si Ioana Barbu fäcea la fel, în "Legäturi bolnävicioase", da' äla mäcar era un film onest - si mult mai profesionist lucrat! - asa cä putea sä i se ierte.) Bizar e cä de imbecilitäti d-astea râdeam încä de prin anii saptezeci, da' se pare cä lui Zähärel încä nu i-a spus nimeni cä-s si fumate, si värsate, si goale-n coate.
Nu-i nimic, Glucidul încearcä sä compenseze prin oarecari artifituri - ca de pildä, s-a prins el cä mai nou poti sä schimbi viteza de miscare a actorilor cum vrei tu. Asa c-a pus mâna pe joystick, si nu i-a mai dat drumu: hâta-ncolo, hâta-ncoace, ba dau cu läncile vâjjj de nici nu se vede, ba hattt încetinesc brusc într-un ralenti esspresiv (în acelasi cadru) - de obicei, când sulitele impactizeazä cu trupurile liftelor pägâne. Numa' cä, ce sä-i faci, chix s-aici: figura asta o experimentase si Sergiu Nicolaescu, în "Pentru patrie" (1977), si la fel de mizerabil reusise si-atunci. Mai târziu, o mai rafinaserä cât de cât Tom Gries si alti profesionisti ai filmelor de actiune, pân-s-a räsuflat definitiv si irevocabil.
Asa cä, ce sä ne mai încurcäm: îi däm cu mânuri si ambulacre täiate, cu trupuri trase-n frigare pe toate axele posibile, musai cu gheizere de bors, si zicem cä facem film.
Cel putin, borsul are meritul de a nu fi tocmai rosu, ci maroniu. Aici ajungem la singurul protricent (adicä procent din 300) care cât de cât mai miscä: imaginea. Sigur, nu-i credibilä nici de fricä, nici n-ar fi avut cum, într-o asemenea falsitate de peliculä de la cap la coadä, dar e clar cä-i migälitä. Pictural de migälitä. Contre-joururi, fascicule de luminä, tonuri desaturate care vireazä mult în sepia si nuante de brun, compozitii sugerând... nu, nu sugerând, reproducând stilul frescelor renascentiste. (Bine, ce treabä au tablourile secolelor XV-XVII într-o viziune din secolul XXI aspra unei lupte din secolul V înainte de Christos - asta-i altä mâncare de peste...)
Asa cä, una peste alta, cu ce ne-alegem? Cui prodest? - ca sä ne mentinem în sfera greco-latinismelor?
Cum spuneam, pariul cu efectele speciale nu tine. Pe de o parte, ca s-aräti cä esti în stare sä faci orice pe ecran, n-ai nevoie de Termopile sau alt subiect istoric, sä-ti bati joc de el - iei si pui acolo de-un S.F., un heroic-fantasy, o cronicä din Onarnia, ceva, de sä stea mâta-n coadä. Da' pe de altä parte, nici asta nu mai e o noutate, cam de la "Matrix" încoace (cä de "L.O.T.R." am mai zis). Si-n fine, pe de a trei(sut)a parte, mäcar s-o faci bine - mäcar sä dea credibil, nu ca maioneza asta de trucaje täiatä încä de la început, de la lupul äla cu miscäri de marionetä anchilozatä si beculete de pom de Cräciun în ochi.
Asa cä nu ne mai rämâne decât scuza deja bätätoritä si bätucitä de toate mass-media, cä era chiar cusutä cu fir incandescent. Spuneam, la locul potrivit, despre cuvântärile electorale ale lui Conu' Leonida fatä cu reactiunea persanä - da' acum a venit momentul sä si explicitäm (mai ales cä v-am promis ceva si apropo de turbanele alea!). Deci, Conu' Leonida sugereazä cel putin de câteva ori, dacä nu chiar de mai multe, cä persii atacä Sparta din invidie pentru libertatea ei - da' las' cä nici Xerxes nu se lasä, grijuliu într-o secventä sä precizeze cä el va cuceri toatä Europa! Europa! Europa! Nici mai mult, nici mai putin decât Europa voia s-o cucereascä Xerxes, säracu'!
Noroc cu scutul antirachetä al lu' Conu' Leonida!

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
20-21 martie, 2007
Bucuresti, România

mda
nici nu m-asteptam sa-ti plak, u ain't got what it takes pt asta
da am citit kinuit interminabila-ti (as usual!) compunere si tot n-am inteles: d c e 'fals'?? adik kre e etalonul fatza d kre spui k cva e fals - pt k 'adevaru istoric' (ai convenit) nu poate fi? (si nici nu e nevoie as adauga, asha incit toata sharja aia cu uniformele blabla e in plus - who the fuk cares anyway?!)
in al 2-lea rind a pretinde 'finetzuri' unui film d (hai s-o spunem p shleau!) propaganda e k si cum i-ai reprosa lui leni riefenstahl k nu a fost mai subtila :lol:
da bre, e d propaganda, si kre-i problema?! au numai stingistii si arabistii au dreptu sa fak?!'patimile lui hristos' era d o mie d ori mai penibil - 'fahrenheit 9/11' la fel!
iar dk nu-l compari cu peliculele d propaganda ci cu filmele d razboi - la c t referi? e aiurea sa critici fara sa fi vazut graphic novel-ul inspirator (k inteleg k ti s apleak d la dinsu): nici eu n-am facut-o, k nu sint fan, da mie mi-a placut filmu asha k m-am scos - nu e nevoie sa compar cu 'inspiratia'; cind iei in tarbak este - insa - o kestie d onestitate (k sa nu spun deontologie!) sa o faci, makr k sa spui: uite, aici la miller era mai bine, aici a batut cimpii etc etc
repet: nu e musai sa fi trecut prin miller k sa-ti plak filmu asta; dar dk il critici la singe, devine obligatoriu! te-ai gindit makr o clipa k poate povestea cu uniformele si celelalte 'incongruente istorice' e DJA ACOLO?? iar dk e dja acolo c trebuia sa fak snyder? sa ia o armata d specialisti, d eruditi (no problem: are sua asha cva!) - cum a facut oliver stone - k sa fie 'accurate'? pai, asta e cultura populara bre neamule (pop culture dk preferi), are alte reguli; dk e vba p-asha, ma mir k nu le-ai reproshat k vbesc engleza si nu greaca! :w00t:[/i]

Argn.
Mami, tu cân' te-ncopistrezi, te-ncopistrezi, si pace! Parcä nici n-ai mai fi äla, ci altu'!
Nu-j dacä foloase la ceva, da' hai...
Nope - am spus cä adevärul istoric poate fi considerat, sau nu, un etalon în sensul ästa; respectarea lui mäcar în mäsura în care e posibil (prin cunoastere verificatä, sau mäcar prin conventie acceptatä si generalizatä - care devine un fel de "default" - atunci când unele lucruri chiar nu se stiu), e formula cea mai onestä. Poate fi încälcatä, cum spuneam, CU DOUA CONDITII în mare parte suprapuse:
- s-o faci inteligent, nu din simplä inculturä sau prostie;
- sä merite; sä-i suplinesti lipsa cu ceva si mai important în plan estetic; acest ceva poate fi chiar realizat CU PRETUL SACRIFICARII ADEVARULUI (ca în exemplul pe care l-am dat: "Amadeus" - normal cä viata lui Mozart se cunoaste, dar Peter Hacks si Forman au fäcut din biografia exactä o splendidä poveste despre martirajul geniului) sau, eventual, accidental (adicä, da: omu' n-a stiut, a ignorat, a gresit - da' pe de altä parte i-a iesit ceva atât de genial, încât nici nu mai conteazä).
Cu privire la filmul ästa, am pus insistent întrebarea, pe parcursul cronicii: CE ADUCE IN SCHIMB?
Adicä mä faci bou! Cum sä-i pretinzi lui Leni "subtilitate"? Nu e singura calitate nobilä a artei si, evident, cum tu însuti zici, n-are nimic cu propaganda. Leni a fost genialä în filmele ei de propagandä nazistä prin stil, fortä, grandoare, charismä - atâtea alte calitäti importante! Ce, o comparäm cu Calotescu cu "Träim decenii de împliniri märete"?
Sä-l facä BUN, mamitule albastru ce esti! BUUUN! Bine lucrat! ATATA astept de la el! Atâtiii-...CA! :((
EVENTUAL - cum am spus mai sus! SAU, sä transforme ignoranta în "licentä"; SAU, s-o reducä la insignifiantä, fäcând ceva extraordinar pe lângä ea.

Una peste alta - te tot iei de diverse argumente ale mele partiale, dar eu le-am folosit pe toate în cadrul unui sistem, pe nici unul nu l-am atacat ca atare, definitiv si irevocabil. Orice poate fi iertat, ba chiar admirat, dacä rezultatul final meritä. Da' dacä n-are chiar nimic? De un' sä-l apuci?
Ce, n-am si eu pläceri vinovate? Nu mi-au pläcut atâtea S.F.-uri si horroruri care-s de-a dreptul hilare în materie de "credibilitate" - da' au fior! Uite, fugärirea aia cu tricicletele zburätäcioase, de la sfârsit din "Ni cä s-o-ntors Jedi!" - face pilaf din toate legile fizicii! Da-i asa te misto filmatä, cä-mi place oricând! (Basca efectele speciale, care la ora aia abia purtau spielhosen!) Sau ce sä mai vorbim de 007, c-acolo-s cäcäläu-märia-Ta - crede tovaräsu' dracu' cä putea sä-i iasä fenta aia din "Ochiu-d-aur", când face tup de pe mobrä-n aripoplan. Da are HAZ, päcatele mele, mäcar atâta are!

pai nu tre sa-l apuci k vine peste tine! :P

mie mi s pare k ti-a scapat exact sensul acestui demers - k sa vbesc k la carte; adik c vrea filmu asta? sa spuna povestea termopylei asa cum a fost desenata d miller! miller kre a fost inspirat tot d un film (hollywoodian), kre va sa zik cultura populara monsher! adik asha vad oamenii ('populari') istoria; c, 'cei 3 musketari' e 'acurat' din pdv istoric?? din cite stiu eu doar d'artagnan e atestat in epok!

in al 2-lea rind are o fortza primitiva kre e taman c s potriveste cu epok aia: rough, loud, senselessly violent! capisci? (btw am vbit cu viorik bucur - adik o persoana kre a vazut multe la viata ei! - si kreia i-a placut din ac motive :P )

cam atita deocamdata; restu in cronik din libertatea (o sa fie p liternet)
PS oricum n-ai reusit sa ma binedispui k benny, kre ii reprosa k... 'nu vezi niciodata 300 d soldati in acelasi cadru'! :w00t:

Come on, nu trebuie sa ne explici cine e doamna. Iti argumentezi bine cauza (cred ca e prima oara cand citesc ceva scris de tine care suna logic) dar sunt in dubii ca ai avea dreptate. Am tras si eu acum 300, am urmarit un pic, il vad tot si revin.

Peste pasajul asta puteai sa sari.

de curiozitatea mea personala :) , nu dau cu parul, nu sar la bataie, dar v-a placut la 300?!

In afara ca merge pe tiparul de blockbuster cu pretentii de cult-movie, singurl lucru care merita precizat e viziune a la Frank Miller, asupra subiectului Termopile.
Banuiesc ca nimeni nu se astepta la respectarea fidela a istoriei si macar o viziune obiectiva asupra persilor, dar filmulete aici de fata imi merge ca "popcorn movie", in ideea ca as da bani( bilet+popcorn) ca sa-l vad.

Macar dati o avant premiera a cronicii dvs.

dk am inteles bine ult fraza - intrebarea era dk e 'popcorn movie'?
pai evident k e popcorn movie!! e exact c mi-a lipsit la berlin in sala simandicoasa numa cu critici kre ieseau (unii din ei; nu multi) kipurile scirbiti d c l era dat sa vada :lol:
sint convins k dk as fi avut popcorn mi-ar fi placut si mai mult!

pacat nu s-a dat popcorn, banuiesc ca facea experienta mai enjoyable :lol: , dar nu ma i-au de film c-ar fii "popcorn movie", pacatele mele! doar ca in urma analizei posturilor din rubricuta asta, parerile se centreaza pe discrepantele istorie/realitate. Adaug doar, filmul este "based on Frank Miller's graphic series". Deci si prin urmarea viziunea ultra realista a subiectului Sparta vs Persian Empire pica, de unde si isteria vis a vis de misiunea propagandista a filmului "us against the Evil".

deci, scrieti cronica la acest film :) , am si eu o curiozitate? :)

Gata dom'le, hai c-am rezolvat-o!
Lista de reabilitäri:
"Päcalä se întoarce" = folclorul românesc în viziunea lui Geo Saizescu
"Ticälosii" = coruptia româneascä în viziunea lui Dinu Seralu.
"Si totul era nimic" = maneaua musulmanä în viziunea lui Nichituta.
"Azucena" = tâta de pe Prut în viziunea lui Muresan.
(Nu mai continuu, da' ghiciti ce urmeazä: Lupta de la Vaslui... Domnia lui Vlad Tepes... Chirita... Capra cu trei iezi... numa' viziuni!)
Uraaa! Renäscurä cinematografia româneascä ca gäina din propriu-i ceaun!

* * *

Apropo de Viorica Bucur - si mie mi-a spus aceeasi pärere; din respect pentru ea, n-am räspuns. La cât cinema stie, are voie sä-i placä si câte-un stiftulet, din când în când. Ce, mie nu-mi place "Nemuritorii"? (Numa' cä eu nu insist cä-i bun - recunosc cinstit: am avut cinspe ani cândva...)
Dar strict apropo de argumentul respectiv: tocmai ASTA E, cä am simtit prea putin violenta si brutalitatea primordiale ale acelor vremuri; erau atât de sofisticat si fals filmate, atât de kitschos, atât de coregrafic-computeristic, PLUS LOGOREILE ALEA POLITICO-IDEOLOGICE pe care le-am mai amintit, încât numai lupte din antichitate nu-mi sugerau; mai degrabä jocuri video. Si ce nevoie am de ele la cinema? Imi plac de mor - acasä, uite-AICI, pe gratis, când vreau eu si färä sä le bag nimänui pe gât. (Apropo, Troia am cucerit-o, da' la Lepanto mi-au tras-o!)
Fac o paralelä cam fortatä, da' o sä prindeti ideea, cä sunteti bäieti destepti: nu m-ar fi deranjat DELOC niste lupte d-alea, filmate cu sinceritatea frustä a lui Cristi Puiu, de pildä. Mä rog, nu sä-i decapiteze pe bune, c-aici nu suntem la Bagdad - da' mäcar sä nu se simtä asa de naspa calculatorele!

hai k le-ai amestekt si incurkt d nu s mai intelege nimic...
pai c treaba au 'logoreile politico-ideologice' d kre amintesti cu luptele?! zi mai bine k tocmai alea te-au deranjatara si e mai cinstit

apoi - filmari a la puiu intr-o epopee istorico-legendara?? i don't think so: tipu d 'cinema direct', in priza la real e ok pt filme gen 'black hawk down' (kre are un look & un feel d reportaj cnn) pt k s intimpla 'in the here & now'; pt povesti f indepartate in timp (semi-mitologice k aici) e nevoie d oleak (sau mai multa!) stilizare, k omu (spectatoru adik) tre sa plece cu imagini-efigie (kiar kitsch la o adik - kitschul e consubstantial imaginilor istorice canonice) nu cu un valmashag d imagini
mie mi s-a parut f ok stilizarea aici (spre deosebire d 'sin city' unde era un moft) pt k t trimite mai bine in trecut - e k o cezura intre lumea d acum (kre (si) din pdv formal este... formatata) si cea d atunci (kreia tre sa i s gaseask un corelativ imagistic corespunzator - vezi si desaturarea cromatik din 'letters from iwo jima')

ma rog; sint multe d spus
c ma deranjeaza la tine e atitudinea asta condescendenta (y compris fatza d viorik b!) d park c zici tu e asha, un nec plus ultra al comentariului; does it ever occur to u u might be wrong?? ;)
deci filmu asta NU e 'shtiftuletz'! e heroic-action at its best: makr nu m-am plictisit k la 'lotr' (asta apropo si d jocuri p computer!)

te-am prins :P : deci tu esti unul dintre cei care fasaie si fojgaie punga de popcorn in urechile mele pana dupa jumatatea filmului??
sau era doar o idee pe care n-o aplici niciodata in realitate? :? a, sau era doar o asociere nevinovata cu "popcorn movie-ul"? ;) [/b]

in LB nu Kiki e naratoar, vocea din off?
iar Ioana Barbu parca e Alex... adevaru-i ca ea da mai mult din miini, pe de alta parte.

:)

ba da
numai k ioana barbu mi s-a parut f sobra - d c zici k 'da din miini'?!

I'm with ALS on this one (there's a thing I don't say often). Mi-a placut 300.
Pitbull, cu veridicitatea istorica cred nu exista aici jumatati de masura: ori o ceri "de tot" (si tu asta faci in prima jumatate a cronicii, dind cu imbecil incoace si-ncolo), fiindca filmul n-o poseda ori, daca ai inteles de unde vine filmul asta, atunci o lasi deoparte tot "de tot". E absurd sa vrei veridicitate istorica de la 300. Ca tot veni vorba, Maratonul e amintit, cum e si batalia de la Plateia, la final. Dar nu conteaza, filmul e coerent cu propriul proiect, care nu include veridicitatea istorica printre cerinte, ci o relatie mult mai libera si jucausa cu istoria. Asta e relatia unui comic book cu istoria: de-a o face pop art. Mie imi place cum suna replicile lui Herodot "come and get them", "we will fight in the shade", tonight we dine in hell", "earth and water, you'll find plenty down there" etc in gurile lui Leonidas si Stelios inchipuiti de Frank Miller. Ceva din laconismul batjocoritor al spartanilor "originari" supravietuieste acolo, imbracat in costumele de muschi ale Hollywoodului.
Apoi cu Ephialtes, Gollumul, cum ii spui, iar trebuie inteles ca e in joc (literalmente) unul dintre mecanismele obligatorii ale unui comic book, insusi resortul conflictului in atitea si atitea romane grafice: trauma, frustrare, razbunare. Comic book-urile sint adesea pastise ale unor "revenge tragedies" (ca veni vorba, si astea erau in buna masura "entertainment for the masses" pe vremea lor, singeroase, cu membre si capete retezate, grandilocventse, tot tacimul).
Am vazut prin alte cronici la 300 ca nu doar lipsa adevarului istoric i se imputa, ci si o anumita gaunosenie in ce priveste personajele. Un cronicar se plinge ca nu ne pasa de soarta lor ca oameni, ca nu sintem implicati emotional in poveste. E acelasi lucru: n-ai cum sa ceri complexitate umana de la niste personaje bidimensionale de comic book. Toata substanta filmului e "plastica" sau "stilistica" lui, nu realismul, veridicitatea istorica ori umana. Iar in ce priveste plastica cinematica, 300 e foarte bine facut (chiar daca urmeaza foarte indeaproape romanul grafic). Sau poate pentru ca-l urmeaza. Sigur ca e schematic, sforaitor in replici, it's supposed to be.

Un lucru nu inteleg, ALS, cum se poate sa-ti placa 300 dar sa nu-ti placa Sin City (care e peste 300 la mai toate capitolele)?

Problema cu 300 e ca, in linia de mai sus a "stilisticii", trailerul era absolut genial, iar filmul e doar bun.

pt tailgunner

deci: eu nu sint fan comic books - sau graphic novels - sau whatever
reactionez pur si simplu la propunerile filmului respectiv: imagine & poveste
la 'sin city' mi s-a parut k totu e redundant, filmu nu reusea sa ma prinda, ma gindeam tot timpu la un gimmick gratuit d genu: astia au ecranizat f miller doar k sa-mi arate cum s mishk desenele lui!? wtf! e total infantil; i mean - c'mon, stiu dja k filmu e imagine in mishkre, nu e nevoie sa-mi arati niste kestii kre seamana cu niste desene mishcindu-se!!
altfel spus, mi s-a parut k e mult prea stylized for its own good (cva intre reclama & videoclip desperately wanna-be cool!) si k, intr-adevar, dk nu esti fan graphic novels and/or f miller, filmu t lasa rece: p mine kiar m-a plictisit, doar scena filmata d tarantino mi s-a parut misto pt k ducea totu intr-un surrealism f funny & cool (nu's dk m-am facut inteles)
nici povestea din '300' nu e kiar my cup of tea, dar aici filmu m-a dat p spate prin sheer force, energy & stuff - si kiar m-a emotionat! d aia nu stiu dk e neaparat necesar k pers sa fie 'multi-dimensional' k sa emotioneze: in fond, eu am plins si la 'e.t.', kre nu s poate spune k era o capodopera d subtilitate sau complexitate (i'm talking aici dspr personaju lui e.t.)
sau kiar desenele animate: alea japoneze (vezi miyazaki) sunt emotionante desi hopelessly bi-dimensional!

ai dreptate, ideea mea era putin alta, si anume ca multa lume, printre care si multi critici de film se uita la filme cu ochelarii de cal ai "profunzimii si complexitatii umane", cautind neaparat sa gaseasca o "autenticitate" la care sa rezoneze. dar poti rezona - asa cum o spui tu mai sus - si cind dimensiunea asta nu e prezenta, sau e prezenta doar printr-o parte a ei.

Sin City e excelent, da ce pretentii sa ai de la un "critic" (50 de ani) care ia cu copy si paste spusele lui Benny (16 - 17 ani) de pe cinefan si le tranteste in libertatea, sevindu-le navestistilor ca pe o radiografie autentica a filmului. Sa-i dai si lu benny procent la salariu.

47 de ani

dar nu-i port pe toti odata :lol:

In proportie de 80% la suta efectul filmului e de emotionare prin utilizarea unei dinamici via Gladiator and Trioa( cu voia dvs. trecand prin Alexandru-dar pe aici putini au inteles ce era de inteles). Spiritul de sacrificiu, onoarea, sintagma" vom rezista pana la ultima suflarea, dataorie vs. familie", aruncate in oala regizorala, cu efecte scontat la majoritatea publicului. Acum ca exista persoane care plang sau se emotioneaza la acest tip de film nu e nici o rusine nici motiv bascalie. Fiecare cum simte filmul.

I beg to differ, dar "dinamica" din 300 e complet diferita de cele din Gladiator sau Troia sau Alexandru. Ca exista o tema eroica similara e alta chestie...

i totally agree
d ex mie nu mi-au placut 'gladiator', 'troia' etc; acesta ('300') e mai aproape d c astept d la un film d ac gen! si nici nu e vba d faptu k as 'vibra' la notiuni precum 'spirit d sacrificiu, onoare' blabla (dimpotriva); pur si simplu am vibrat la energia degajata d film

re: trailer - eu nu l-am vazut; dar cine va pune sa vedeti trailerele?? it's a fake foretaste! :lol:

da' de cea mai penala scena de sex din filmele "swords and sandals" ce ziceti? :lol: Bun barbat Butler asta daca a reusit sa schimbe 4 pozitii in 10 secunde :D De-asta ii parea rau lu' Lena c-a plecat masculul la razboi. Oricum, pun pariu ca in urmatorii doi ani sigur avem scene slo-mo in filme porno :D

nici makr nu-mi amintesc scena d kre zici! probabil k la ea am adormit: war is better than sex :P

pai scena incepe asa: Butler in contre-jour si ganditor la fereastra in dormitorul regal. o pipaie un pic pe Lena, care-l intreaba de ce e asa de preocupat. El, ca sa-i arate ce importanta e, o ia la frecus cu thrust-uri (tot ii zice el ologului Efialtes mai tarziu ca are thrust bun, zici ca e Halle Berry cu Bond :D) incete si-o rasuceste si pe fatza si pe spate de zici ca-i o clatita. apoi suntem in campul de grau si ne luam la revedere intr-un mod indecent de spartan :D remember now?

vag
i didn't concentrate pt k asteptam k actiunea sa s mute inapoi p 'patu' d lupta :P

ce salveaza scena e ce spune frumoasa lena: "Are your lips gonna finish what your fingers just started?"

oauuuuuuuu!!!!!!!!!!
chiar nu ma asteptam la atatea comentari pro si contra la acest film
imi e aproape rusine sa ma bag in seama cand vad c minti luminate(fara nici un pic d ironie) comenteaza fazele din film........ si nu cred ca a mai ramas vreo faza necomentata
totusi as mai avea unele obiectii:
Pitbull a spus ca primul care a introdus uniformele a fost Napoleon,un singur cuvant te-ar da peste cap "romanii"!
Ai dreptate ca multi pedestrasi aveau decat anumite parti ale echipamentelor standardizate dar romanii chiar aveau tot echipamentul standard(spun acest lucru pentru ca ai cerut adevar istoric, trebuie sa cunosti mai intai istoria ca sa te pronunti, desi nu ma indoiesc ca o mare parte din ea o stii )
alex si nu mai stiu cum(cel care se tot contrazicea cu pitbull) nu era constant in opini
Pe mine unu ma prins partea artistica a filmului ,mi-au placut secventele date cu incetinitoru si dispunerea armatelor in campul vizual
Din viziunea unui critic d specialitate cred ca nu are pic d veridicitate din punct de vedere istoric si nici nu prezinta evolutia personajelor pe parcursul filmului
e doar un exemplu a ceea ce poate face computerul in ziua d azi

Inainte de a vedea filmul am facut rost de benzile desenate si le-am citit pe nerasuflate. Era prima experienta BD dupa mult timp (de la Pif si Hercule incoace, probabil) si am ramas sincer impresionat de vigoare, de replicile extrem de puternice, de senzatia aceea de complet pe care o ai cand vezi o opera de arta careia nu trebuia sa-i mai adaugi nimic, dar nici sa-i inlaturi. De-asta am si zis la un moment dat ca din 300-filmul ce e bun ii apartine lui Miller, iar ce e rau ii apartine lui Snyder :D.

Personajul reginei, de exemplu, este aproape complet opera lui Snyder, care a simtit nevoia sa intrerupa ritmul frenetic din perspectiva lui Leonidas cu intermezzo-uri casnice. Pe langa scena de hai sa-i zicem dragoste de mai sus (not convincing at all), Gorgo este protagonista unui singur moment cu adevarat puternic, care o transforma in egalul feminin al lui Leonidas, in tot ceea ce inseamna sacrificiu si, caci asta este pana la urma, eficienta. Este vorba de episodul Therion. Mie cred ca mi-a placut mai mult decat momentele de lupta.

Dar cel mai mare defect al lui 300 este personajul negativ. Xerxes este pur si simplu rizibil: efeminat, acoperit de lantzuri si piercing-uri, dilatat la doi metri jumate, cu voce cavernoasa, unghii facute si sclipici pe pleoape. Chiar m-a mirat ca la sarcasmele lui Leonidas nu a raspuns cu un "vai, tu!" in falset, scarpinandu-si lenes si derutat o grain de beaute pe care (slava Domnului) maquilleur-ii au uitat sa i-o ataseze pe fizicul reconstruit de la un capat la celalalt.

Leonidas avea nevoie de un oponent pe masura, ceea ce Snyder n-a reusit deloc sa-i dea. Prin urmare confruntarea dintre X si L ramane la nivel teoretic (absolutism versus democratie, fanatism versus ratiune, grandomanie versus respect fata de "inferiori", artificiu versus rigoare), iar sulita din final nu-l anihileaza pe X, ci-i reduce dimensiunile, refacandu-l uman si prin urmare muritor, soarta impartasita si de imensa armata a "regelui-zeu". Ma intreb de ce Snyder (si Miller, de fapt) au evitat o confruntare finala gen Matrix.

Alt lucru care m-a deranjat: decorurile. Sunt extrem de multe scene (mai ales cele in lanul de grau) in care trecerea de la decorul real la cel CG este grosiera. Pietrele de la Termopile se vede ca-s facute din naiba stie ce in mai multe scene.

Asa ca 300 ramane un film ok si atat.

am sters patru mesaje din acest topic, doua ale lui carmine, unul al lui als si unul al lui gionloc, care comenta mesajele extrem de off-topic ale primilor doi ;)

cum o prezinta shakespeare pe ioana d'arc?
cum se raporteaza sartre la al doilea razboi mondial in caile libertatii?
ce face tolstoi cu napoleon in razboi si pace?

nu cumva prezinta personaje si istorii nu neaparat veridice? conforme cu realitatea stiintifica - cea acceptata in mediul istoric academic?
si, pe deasupra.. nu cumva chiar opiniile lor sint cele care ramin in constiinta populara, dincolo de toate interventiile istoricilor?

ei bine, regizorii de ce sa nu aiba aceeasi libertate !?

(eu sint un fan star wars, stapinul inelelor nu mi-a placut, la Gladiator am simtit un mic fior...Alexanderu lui Stone mi-a parut un conducator pe care nu l-as fi urmat in nicio lupta, fiece discurs al sau era prea neconvingator...)
dar pentru prima oara am simtit ca cinematografia ridica in fata mea la proportii mitice istoria aci, in 300! si anume: mitice fiindca - le da si forma (conceptualizeaza prin folosirea evidenta a digitalului) si vira si ideologie la greu inauntru!

pe de o parte: povestea filmului este istoria pe care unul dintre luptatori o spune senatorilor spartani. deja ea este mitizata de catre povestitor.. el actioneaza sub imboldul spuselor lui Leonidas.. dorintei lui de a fi vesnic in memorie!
apoi, prin felul lor de a-si construi viata (cetatea) spartanii, razboinici prin excelenta, trebuie sa fi fost predispusi la eroism.. faptele de eroism le savirsesc eroii... eroul este un semizeu.. iar semizeii trebuie tratati ca atare!
asadar, povestea, in felul ei, este mai mult decit motivata intrinsec!

iar digitalizarea este o noua forma (estetica - stilizarea computerizata) in cinema, este produsul ultim intrat in cultura populara - the digital world - jocuri video [filmul nu trimite deloc la age of empires, etc, mai repede la Ninja Gaiden, un produs al japonezilor dela Namco (Team Ninja)] - si inghitit de cinema...

prin intilnirea celor doua laturi - forma (estetica) si ideologia (mitul eroului) - s-a nascut in cele aprox 110 minute de poveste un manifest al filmului new-age: manifestul are nevoie de doua laturi - un program care sa-l descrie, sa-l prezinte, sa-l sustina teoretic; si un produs care sa-l reprezinte. programul este forma sub care cinematografia alege sa prezinte istoria - digitalizare alaturi de video game+graphic novel+o realitate istorica+nevoia de naratiuni intemeietoare(in sens Lyotard)+sensurile pentru prezent virite in toate acestea=>un produs al culturii populare, un film. ii spun new-age fiindca se desparte de formele clasice de prezentare sau de lucru cinematografic in istorie (la fel cum noile tarimuri ale ecologiei sau mortii apropiate/reincarnarii au inlocuit vechile mitologii ale pamintului sau ale mortii). in acest sens ginditi-va la Xerxes.. nu cumva e un metrosexual impopotzonat in stil new-wave (lanturi, inele)... sau: inaintarea spartanilor, atacurile furibunde - pe riffuri de chitara (new-wave&peogressive)... baletul grecilor intre persani, tot acest amestec de mitologic (vezi si intreaga desfasurare de teme esentiale - tradare, libertate, datorie, glorie, lupta, izbinda - sustinuta cu personaje-tip si de caractere mitologice: monstruozitatea incarnata uman tradeaza, cel care se proclama zeu este pedepsit - sulita care-i demonstreaza ca e muritor, Goliat rapus de Leonidas, calaul cu brate-lama, neobisnuitul instrumentist persan ;),...apoi tradatorul dela curtea spartana, etc.) pe care is articulate discursuri politice cu rezonanta in prezent, toata aceasta invalmasala este specifica unui new-age, o colectie de simboluri si insemne dintotdeauna, recalculate semnatic intru credinte prezente.

in cazul lui sin city nu functioneaza judecata, fiindca acolo e vorba de o joaca de-a realul, e o propunere specific cinematografica.. pe cind aci e vorba de o intrare filmica in istorie de o creare de sens in prezent prin apel catre povesti din ''illo tempore'', cum ar zice eliade.

pina la urma Kubrick ce face in Paths of Glory? nu cumva alege din intregul arsenal de exemple militare exact pe cele care ii servesc demonstratiei ca militaria e de rahat si ca razboiul intotdeauna este un act nedrept? si toate aceste cu referire la o situatie contemporana autorului...

vitejia lor (prezent - SUA, poate, si trecut - Sparta) e ridicata in slavi, pe liga asta e facuta nemurotoare povestea unor eroi (caci doar spartanii sint eroi!).. care poate ca in istorie (stiinta) nu is atit de bravi, nu au fost atit de lucizi de puternici si de destoinici... dar daca nu au fost asa.. la ce buna fabula lor in prezent... si orice prezent are nevoie de fabule, si chiar daca eu, social, prefer demonstratia lui Kubrick... nu pot sa nu recunosc ca filmul asta e feroce! si ca mi-a zbirlit parul si ca m-a incarcat cel putin cu energia necesara scrierii rindurilor astora.. si a inca unora probabil.. si ca o sa-l mai vad...

legat de accentuarea caracterului new-age al filmului cre ca tre sa specific: film politic (ideologic!!).. nu film in general.
iar in asta acceptiune de new age - principalul accent il da digitalul! fara el nu am avea forma, remarca, antetionarea - de fapt sinteti in fata unui produs cultural (film, in speta), e o pre-fabricare.
s-ar putea sa conteze doar forma, ea da valoare continultului, like in pop-art.

acesta (c/o gionloc) este comentariul ideal p kre il merita filmu asta: un fel d 'gonzo journalism' febril, kre noteaza - p rpd inainte - ideile stirnite d film, 'cu sufletu la gura', fara preocupare pt 'constructie', 'la cald'...
sint mai multe idei in comentariul lui gionloc decit in 2 articole c/o pitbull (no offence!) si in zece mark marx ;)

daca ai avea o minima cultura vizuala, ti-ai fi dat seama ca toata insiruirea de simboluri, ce tu le prezinti new-age-wave, sunt doar preluari din miniaturile persane, ca un fel de restabilire a unei atmosfere istorice. New-age era daca Xerxes avea si un laptop la care se juca 'need for speed' sau daca spartanii aveau T-shirts Hugo Boss.

pana la urma, 300 ramane un film-perfuzie ce le picura unora sentimentul de barbatie cu efect de manifestare pt cateva ore...

Ce pretentii sa ai de la un individ care incurca premii si festivaluri de prim rang ? :shock:

Pe cafenea se dadea mare ca e beton armat cu fier forjat pe film. Complexele de superioritate nefondate fac rau la naturel.

@ marx - laptopu nu e la xerxes si nici nu trebuia sa fie!
e la aia de au muncit un an de zile la film, dindu-i forma!
nu uita ca filmul nu e numai ce fac personajele pe ecran.. mai e si ce fac aia de le aduc pe ecran!

reconstructia istoriei? a celei legate persia? e aproape ilar!! te pomenesti ca toate personajele mitologice aduse in poveste, alaturi de toate mastile purtate de nemuritori, figura lui xerxes (in comparatie cu a lui leonidas), etc etc... plus discursul despre prezent - toate acestea pe montura video-game (decoruri a la ubisoft si actiune a la namco)... te pomenesti ca sintem in plin clasic vizual! si ca filmul asta nu vine cu nimic nou... si ca este o reconstructie pura a istoriei unui neam glorios vs. un neam depravat si pervers, fara nicio alta implicatie si fara nicio alta cautare de alt ordin decit cel al ''adevarului'' stiintific.

pentru mine filmul asta e foarte bun fiindca imi arata puterea de seductie si de manipulare a cinematografiei! seduce prin naratiune, iti arata ca e doar un film ce te seduce prin stilizare!


@carmine - asa e, am incurcat un premiu... dar nu am dezvoltat un complex din asta, cum poate ai crede ca se va petrece daca tot repeti. sau poate greselile noastre devin mantrele tale? hmm... apoi nici nu sint obsedat de ''a nu gresi''.. adopt mai repede o atitudine popperiana in fata adevarului decit una luminist-enciclepedica, degraba nascatoare de psihoze!
iar tu nu gresesti fiindca iti sustii interventiile in 50 de cuvinte maximum, din acelea 30 formeaza repertoriul injurios iar celelalte articulatiile interne ale ofensei!

seduce prin naratiune?! jeezzz
faci confuzii f mari, argumentezi haotic si nici n-ai citit atent ce-am scris.
dar e ok ca-ti place un film ambalat frumos. se poate intampla oricui, dar nu incerca sa-l incrustezi cu margaritare, precum tikia unui kel...

film-perfuzie e pursuit of happyness... pentru asta ar trebui sa gasesti un termen medical din farmacia de vis-a-vis!

(later edit)
spuneai mai sus ca exista miniaturi persane, ele infatiseaza o lume in coloratura specifica, iar filmul cauta sa autentifice, sa gireze lumea persana prin intermediul miniaturilor! (asta trebuia sa inteleg, cred). pai nu e ca si cum ai privi romania prin intermediul... picturilor lui Ion Andreescu - ar fi o privire intelectuala totusi, sau, mai degraba, ca si cum ai privi romania prin intermediul obiectelor populare (pinze, tesaturi, desene pe oale de lut) maramuresene... sau prin intermediul culturii ''Hamangia''... care fac parte din cultura populara. cred ca apelul la formele pe care le pomenesti nu vine decit sa intareasaca ceea ce spuneam in mesajul initial - chiar si lumea celorlalti ar fi construita prin intermediul relatarilor secundare... daca nu ar fi deja tot filmul construit in vorba unui erou al luptei... adica e un continuu apel la obisnuitele/impamintenitele imagini ale unei lumi, toate rasturnate, deturnate in scopul urmarit de naratiunea mitizanta! very 8)

o alta latura ideologica a lui 300, prezentata prin intermediul istoriei artei (sa spunem), e vizibila in felul in care construiesc pictural cele doua tabere: daca spartanii is desenati in chei renascentiste (cu toata idealizarea acelei perioade), asiatii is creionati (sau.. demonizati) in tuse El Greco ori Bosh...
cu ustensile digitale, evident.............
anyway, sint zeci de motive pentru care 300 e un film ultrarecomandabil! macar pentru a vedea un fel de dark side of the cinema - cum cinemaul devine exercitiu de manipulare!

draga gionloc
iti bati gura d pomana: are n-are treaba, tov marx s baga si el in vba k mararu-n ciorba (k tot ii plac lui comparatiile culinare - cind nu scatologice) iar carminume habar n-are c e aia new age!

parerea mea e k n-are rost sa l raspunzi - vreau sa zic, if u don't get a kick (si cre k nu e cazul tau, cum e al meu :P ) out of getting into an argument for argument's sake: in capu lui marx e o varza iar in al celuilalt nu e nimic.
decit bani

300 e prea sangvino-violent pt a nu fi pretabil la sintagma 'film-perfuzie'

am remarcat si eu anumite influente din El Greco, dar nu acolo unde le indici tu, ci in panoramari ( la un moment dat orasul spartan, intr-un unghi crepuscular, seamana f mult cu Toledo-ul lui El Greco). iar Bosch nu poate fi alaturat oricarei imagini grotesti.
pot fi de acord cu tine ca 300 e un produs stilizat si hiper-ofensiv in manipulare, dar tu il incarci prea mult cu sensuri filosofice si omiti un adevar: imaginile sunt facute pt a cuceri okiul, nu pt a valida teoreme.

simt asta in aceea ca baieti nu vin cu nimic in schimb, pe marginea filmului, ci doar arata cu degetu din tribuna.. sau unu se maimutareste.. nepropunind absolut nimic...

pe de alta parte, mi-am precizat mie unele questii...
filmul e foarte bun! chiar functioneaza teribil ca intreg!!
si ma enerveaza :P ca nu e de-al meu.. dar cu atit mai mult imi palce ca film ;)

violenta e specifica oricarei rasturnari de paradigma.. oricarui manifest...
(in opinia ta iarasi plusez poate!)... la fel ca si in Lynch din partea a doua a anilor 80 si in anii 90, la fel ca in Tarantino rd, pf, kb... doar ca in alte zone - unu (300) in filmul politic, astialalti intr-un cinema autoreferential (cinema critic)..

apoi, asa e, vizual.. de aceea putem vedea lucruri diferite, in functie de perceptia noastr aoculara.. bine, toate megind intr-o directie.. sau intinzindu-se de-a lungul unui fir evident - iar acela este filmul politic.

(bun, io incep sa ma pregatesc pentru cei 11 olandezi... sper sa vad un duel Nicolitza-Arien ROben :lol: .. sau ar fi super daca ar intra piturca in atac.. poate din el ar sari mingea in poarta olandezilor intr-un final... cind aia vor avea vreo 4-0)

imberbule, ieri a trebuit sa-ti dau explicatii pt a-ti defini cronologia pt ca tu nu intelegeai ce e un sir ordonat, iar acum faci pe gloriosul.
mult likid pt creierul tau sec.

Mda, primim lectii de film de la niste incultzi in ale cinemaului. :hmm:

bhai, nu-i vorba ca e incult, ca nu e deloc, dar nu-i foloseste la nimic cultura daca nu reuseste sa se impuna prin ea. o da in trivialitati si-n afirmatii ultra-subiective si daca nu esti de acord cu el se impauneaza ca un xerxes doritor de aplauze.