CNC, Cristi Puiu, greata dimineata...
 

...si de ce mi-e rusine de ai mei. Dezvoltam subiectul?

By all means, Mala! Chiar voiam sä-l abordez, da' m-am luat cu altele si n-am apucat. Acum, cä mi-ai dat kicku' trebuitor, adun imediat documentatia (listele buclucase, componenta comisiei, comunicatele si paracomunicatele), si-i däm bice!

ai uitat de petitie... si de interviuri, si de aparitii televizate... daca tot ne afundam in subiect, macar sa ne afundam adanc....

Noi radem de imbecilitatea filmelor lor si ei rad dup'aia de noi la anuntarea rezultatelor fiecarui concurs cnc. Poate petitia de mai jos n-o sa zguduie cerurile da' cel putin puteti sa spuneti ca nu va e indiferent.


http://www.petitiononline.com/prcnc/petition.html

Catalin Mitulescu: "De ce nu il sustin pe Cristi Puiu"
Ziarul Gandul | 15 ianuarie 2007

"Intr-o scrisoare deschisa intitulata "De ce nu il sustin pe Cristi Puiu", Catalin Mitulescu argumenteaza neaderarea lui la valul de contestatii ale ultimului concurs al CNC. Amintind propunerile pe care el insusi le-a facut de-a lungul timpului, printre care cea de desecretizare a proiectelor, cineastul subliniaza: "Trebuie sa stii cine este regizorul si producatorul atunci cand citesti scenariul [...] Am cerut ca juriului sa i se dea toate informatiile si, in felul acesta, sa fie cat mai responsabil. Atunci i se va putea cere socoteala si nu se va mai putea ascunde in spatele unui regulament stufos". Remarcand ca nu s-a tinut seama de toate acestea si ca "nu cunoaste vreo pozitie a lui Cristi inainte de concurs, care sa sustina aceste lucruri", Catalin Mitulescu considera: "Nu mi se pare normal sa contestam tot timpul dupa ce se dau rezultatele.Mi se pare o dovada ca nu vrem sa intram in normalitate si ca ne place scandalul"

SO...


Ia sa ma mai scuteasca si Domnu Cristi Puiu care gaseste de cuviinta sa se agite numai dupa ce infamul juriu ii respinge pro-creatiile. De ce n-a facut urit pina in concurs, ca doar domnia -sa protesteaza impotriva unui sistem (troglodit, perimat, clientelar), nu unei "jurizari". Nu ?
Dinu Tanase i-a spus-o foarte frumos: O sa va postam, stimabile, foile pe internet sa vada tot poporu cum - cu 3 pagini de sinopsis oarecare - vreti sa castigati avant la lettre.
Foarte bine i-a facut. Acu nici juriul CNC-ului nu-mi inspira iubiri si simpatii netarmuite dar nici maniera lu Cristi Puiu care cred ca nu mai poate dormi noaptea de genial ce se crede. Numele nu fac faptele, ba mussiu... iar arta ( fie ea si a 7-a la caruta) e o indeletnicire unde, daca te vrei autentic si valoros, trebuie sa confirmi mereu.
Hai Dixit!
Si NU...io nu semnez Nimic.

si cum vrei sa confirme daca nu e lasat sa faca filme? adik nu-l ajutam pe puiu sa faca un film dupa mdl, dar ii aducem luna de pe cer lui nicolaescu, sa se stearga cu ea si sa ne-o puna dup-aia in fata ochilor, cum face de-atatia ani... hai, ma lasi...

O.K., îmi cer iertare pentru întârziere, si... hai: sä recapituläm datele problemei:

1. Lista proiectelor selectionate ptr filmele de lung metraj fictiune 2006

1. Supravietuitorul (r. Sergiu Nicolaescu - credit alocat - 1.800.000 RON)
2. Un balon in forma de inima (r. Catalin Mitulescu - 1.700.000 RON)
3. 30 si ceva (r. Radu Muntean - 1.000.000 RON)
4. Patru luni, 3 saptamani si doua zile (r. Cristian Mungiu - 1.150.000 RON)
5. Tanti (r. Serban Marinescu - 950.000 RON)
6. Sarada (r. Tudor Giurgiu - 1.100.000 RON)
7. Liceenii mileniului trei (r. Adrian Popovici - 800.000 RON)
8. Luna verde (r. Alexa Visarion - 750.000 RON)
9. Circul nostru va prezinta (r. Marius Theodor Barna - 800.000 RON)
10. Otel Ruginit (r. Ion Ionescu - 650.000 RON)
11. Sora mea Sara (r. Radu Nicoara - 1.100.000 RON)
12. Casanova, identitate blestemata (r. Catalin Saizescu - 600.000 RON)
13. Nunta in Basarabia (r. Napoleon Helmis - 550.000 RON)
14. Buna, ce faci? (r. Alexandru Maftei - 350.000 RON)

2. Lista proiectelor selectionate pentru filmele de lung metraj fictiune debut 2006

1. Aproape liniste (r. Constantin Popescu - credit alocat 1.500.000 RON)
2. Conversatie cu Serafim (r. Silviu Purcarete - 1.600.000 RON)
3. Limani (r. Alexandru Darie - 1.120.000 RON)
4. Calea pasarilor (r. Geanina Coca Grigoras - 1.340.000 RON)
5. Nunta muta (r. Horatiu Malaele - 1.300.000 RON)
6. Nasa (r. Razvan Marculescu - 850.000 RON)
7. Intalniri incrucisate (r. Anca Damian - 750.000 RON)
8. Sfarsitul ploilor (r. Alex Rotaru - 640.000 RON)

3. Lista proiectelor selectionate pentru filmele de scurt metraj fictiune 2006

1. Joi (r. Hadrian Marcu - credit alocat 170.000 RON)
2. Cronica unei morti amanate (r. Andrei Gruszniczki - 130.000 RON)
3. O zi buna (r. Marius Theodor Barna - 240.000 RON)
4. Pe macara (r. Gabriel Sirbu - 150.000 RON)
5. Lectia de box (r. Alexandru Mavrodineanu - 210.000 RON)
6. Bomboane de ciocolata (r. Cristian Sebastian Chelu - 200.000 RON)
7. Nine minutes (r. Florin Kevorkian - 120.000 RON)
8. O zi buna de plaja (r. Bogdan Mustata - 180.000 RON)

4. Lista proiectelor de dezvoltare selectionate pentru filmele de lung metraj fictiune, documentar si animatie 2006

1. Cernozaurii (r. Radu Dinulescu - credit alocat 13.800 RON)
2. Brancusi (scenariul Radu Aneste, regia inca nu este stabilita - 28.000 RON)
3. Te joci cu zmeu, dai de dracu (scenariul Marian Barbu, regia inca nu este stabilita - 28.000 RON)
4. Manusile rosii (r. Radu Gabrea - 28.000 RON)
5. Monseniorul Vladimir Ghika (r. Antoniu Berenyi - 11.247 RON)
6. Maria Apassionata (scenariul Laura Beldiman, regia inca nu este stabilita - 11.247 RON)
7. Alegerea (r. Andrei Morosanu - 20.000 RON)
8. Conte verde (scenariul Denis Dinulescu, regia inca nu este stabilita - 28.000 RON)

5. Lista proiectelor selectionate pentru filmele de lung metraj si scurt metraj documentar si animatie 2006

1. Carol I (r. Sergiu Nicolaescu - credit direct - 195.000 RON)
2. Mari actori romani (r. Mihai Constantinescu - 323.091 RON)
3. A fi sau a nu fi (r. Mihaela gabriela Vasadi - 462.283 RON)
4. Jasper - Calatorie la capatul lumii (r. Eckhart Fingberg - 970.000 RON)
5. Harap alb (r. Stefan Buzea - 760.000 RON)
6. Rumenye! Rumenye! (r. Radu gabrea - 225.378 RON)
7. Transilvania si dincolo (r. Florin Iepan - 586.320 RON)
8. Declaratie de iubire (r. Sorin Iliesiu - 104.263 RON)
9. Ultima romantica (r. Sorin Iliesiu - 119.192 RON)
10. Mihail Sebastian (r. Corina ilie - 372.000 RON)
11. Nichita Stanescu (r. Marian Baciu - 103.329 RON)

O parantezä, cu propriile mele comentarii si pronosticuri despre lung-metraje (cä astea dor cel mai tare):

1) Sperante:
30 si ceva (r. Radu Muntean - 1.000.000 RON)
Un balon in forma de inima (r. Catalin Mitulescu - 1.700.000 RON)
Patru luni, 3 saptamani si doua zile (r. Cristian Mungiu - 1.150.000 RON)
Sarada (r. Tudor Giurgiu - 1.100.000 RON)

2) Dezastre:
Supravietuitorul (r. Sergiu Nicolaescu - credit alocat - 1.800.000 RON)
Tanti (r. Serban Marinescu - 950.000 RON)
Sora mea Sara (r. Radu Nicoara - 1.100.000 RON)
Intalniri incrucisate (r. Anca Damian - 750.000 RON)
Liceenii mileniului trei (r. Adrian Popovici - 800.000 RON)

3) Discutabile:
Nunta muta (r. Horatiu Malaele - 1.300.000 RON)
Conversatie cu Serafim (r. Silviu Purcarete - 1.600.000 RON)
Limani (r. Alexandru Darie - 1.120.000 RON)
(Regisori de teatru buni, la debut cinematografic. Cecuri în alb. Sä vedem...)

Luna verde (r. Alexa Visarion - 750.000 RON)
(Regisor de teatru bun, cu trei filme destul de bune (dar în scädere valoricä accentuatä) la vremea lui: "Inainte de täcere", "Moartea înghititorului de säbii" si "Näpasta". Plus cä e mai bätrân si decât mine. De ce-o fi în stare acum...? Am îndoieli...)

Casanova, identitate blestemata (r. Catalin Saizescu - 600.000 RON)
Nunta in Basarabia (r. Napoleon Helmis - 550.000 RON)
(Amândoi au ratat naspa cu "Milionari..." si "Italiencele". Da', hai, sä le mai acordäm o sansä...)

4) Intrebäri:
Cine ce stie despre ästia? Nu pot sä mä pronunt.
Circul nostru va prezinta (r. Marius Theodor Barna - 800.000 RON)
(Aici, voi sti eu ceva, curând: Teodorovici mi-a promis cä-mi trimite cartea si scenariul.)
Otel Ruginit (r. Ion Ionescu - 650.000 RON)
Buna, ce faci? (r. Alexandru Maftei - 350.000 RON)
Aproape liniste (r. Constantin Popescu - credit alocat 1.500.000 RON)
Calea pasarilor (r. Geanina Coca Grigoras - 1.340.000 RON)
Nasa (r. Razvan Marculescu - 850.000 RON)
Sfarsitul ploilor (r. Alex Rotaru - 640.000 RON)

VESTITA COMISIE...
...numitä de ministrul Culturii si Cultelor, care a stabilit lista celor 49 de proiecte ce vor primi credite de productie si dezvoltare

George Balaita (scriitor),
Constantin Chelba (director de imagine si regizor),
Marin Vladimir (distribuitor - Glob Com Media),
Dinu Tanase (regizor si producator),
Radu Nicolae (actor) la sectiunea fictiune
Radu Igaszag (regizor),
Gabriela Albu (director de productie)
Mircea Sampetru (documentare si animatie).

Câteva comentarii personale.

George Balaita (scriitor),
Singurul titlu al lui pe care mi-l amintesc e al volumului pentru copii "Intâmpläri din noaptea soarelui de lapte".
Acuma, nu bag mâna-n foc, s-ar putea sä mä însel, dar... am impresia cä-n presa ultimilor ani am citit c-ar fi fost securist. Stie cineva mai mult?

Constantin Chelba (director de imagine si regizor),
...si actor! ("Proba de microfon"). Excelent profesionist.

Marin Vladimir (distribuitor - Glob Com Media),
A fost directorul Casei de Filme 1, în perioada Dulea. Ca om, foarte de treabä. Ca profesionist... Hmm, din päcate... vezi mai sus.

Dinu Tanase (regizor si producator),
A fost, aläturi de Lucian Bratu, unul dintre directorii casei de filme (na, c-am uitat numele!) în care s-a transformat fosta Casä 4, dupä Revolutie.
Mi-e bun prieten, ceea ce mä face mai rezervat în atitudinile agresive - dar îmi trezeste si profunde regrete sä-l väd amestecat în halimaua asta.

Nu mä pot pronunta despre:
Radu Nicolae (actor) la sectiunea fictiune
Radu Igaszag (regizor),
Gabriela Albu (director de productie)
Mircea Sampetru la sectiunea documentare si animatie.

Câteva spicuiri din conferinta de presä organizatä de Cristi Puiu în ziua de 8 ianuarie 2006 la sediul casei lui de productie, Mandragora.

"Rezultatele indica o confuzie, incapacitatea de a racorda cinematografia romaneasca la standarde europene.

Nu voi mai participa la concursul CNC atata timp cat nu se reglementeaza treburile.

E absurd ca Marius Theodor Barna sa se regaseasca pe acceasi lista cu Cristian Mungiu sau Radu Muntean.

Este iar aberant ca Adrian Popovici sa se regaseasca pe aceeasi lista cu Catalin Mitulescu. Adica nu aberant, revoltator!
Interesant este ca lista CNC este si mai stranie. La CNC domneste confuzia.

Cand primesti bani de la stat, TREBUIE sa pui ceva in loc. Acum aceasta este o sursa de venit pentru cei care regizeaza filme proaste. Este ca pe vremea lui Ceausescu cand banii veneau dintr-un sac fara fund. Filmele nu intrau in competitie, nu exista concurenta atunci."

Cristi Puiu a mai declarat cä restituie banii primiti anul trecut de la CNC pentru filmul "Hranä pentru pestii mici" si va cäuta sprijin în alte pärti, inclusiv în sträinätate. El a mai spus cä sperä cä odatä cu intrarea în Uniunea Europeana, poate vom avea acces si la niste fonduri care sä fie folosite în realizarea filmelor.

Comunicat de presa

In legatura cu rezultatele concursului de proiecte din sesiunea 2006, fata de protestele exprimate in mass-media, CNC face urmatoarele precizari:

1. Toate etapele concursului - de la numirea membrilor comisiilor de jurizare a scenariilor de catre Ministerul Culturii si pana la acordarea finantarilor in sedinta comuna a Consiliului de Administratie al CNC si comisiilor de jurizare - s-au desfasurat in stricta conformitate cu prevederile Ordonantei de Guvern nr 39 din 2005 privind cinematografia, aprobata cu modificari si completari de legea 328 din 2006 si ale Regulamentului privind concursul de selectie a proiectelor cinematografice in vederea acordarii de credite financiare directe pentru dezvoltarea de proiecte, productie si distribuire de filme, - ambele acte publice, la indemana consultarii de catre toti aplicantii.

2. Actuala conducere a CNC a luat act ca proiectele legii si regulamentului au fost dezbatute in prealabil de organizatiile si uniunile din domeniul cinematografiei de-a lungul unei perioade de sase luni de zile si ca s-a ajuns prin consens la formulele aflate acum in vigoare. Odata investite cu putere de lege, prevederile respective trebuie respectate de toata lumea, ca in orice stat de drept. A transfera acum in sarcina CNC responsabilitatea agrearii acestor prevederi de catre diversele grupuri si tendinte artistice participante la dezbaterile respective este un abuz pe care il respingem.

3. Fondul cinematografic nu este alimentat cu bani publici in sensul in care nu este alimentat cu bani de la buget. Este alimentat de contributiile directe ale unor operatori economici – televiziuni, societati de retransmisie prin cablu, operatori de jocuri de noroc, operatori de comercializare de casete si DVD, exploatanti de sali de cinema, agentii de publicitate etc

4. Ideea de senatori de drept care, datorita succeselor internationale importante anterioare, sa fie indrituiti sa obtina credite fara sa mai participe la concurs nu este continuta nici in lege, nici in regulament.

5. Ideea excluderii altor creatori, pe motive care tin de controverse privind creatia lor artistica sau de orientare politica sau de varsta biologica, de asemenea nu este continuta nici in lege, nici in regulament.

6. Ideea de concurs implica prin definitie posibilitatea de a cistiga, dar si de a pierde. Legea prevede organizarea a doua concursuri pe an. Aplicantii care nu se regasesc in palmaresul unui concurs pot sa participe fara nici o restrictie la urmatorul concurs, care are o alta comisie de jurizare, cu o alta viziune, care s-ar putea sa le dea castig de cauza.

7. Potrivt legii si regulamentului, prima faza a concursului este secretizata, comisia jurizand doar scenarii sau proiecte de dezvoltare de scenarii, si nu nume de creatori sau producatori.

8. Potrivit legii si regulamentului, daca un scenariu sau proiect de scenariu nu obtine din partea comisiei de jurizare nota 7 sau peste, nu mai participa la faza a doua a concursului. Daca promoveaza in faza a II-a, atunci nota de la scenariu are o pondere de 50 la suta din nota finala.

9. Faza a doua a concursului consta tocmai in aditionarea de puncte provenind din succesele interne si internationale ale regizorului (cu o pondere de 25 la suta din nota finala) si producatorului (tot cu o pondere de 25 la suta din nota finala).

10. In consecinta, daca scenariul jurizat in faza I nu a intrunit media peste nota 7, autorul sau regizorul care ar urma sa-l realizeze nu mai are posibilitatea, in faza a II-a, sa-si puna in valoare creditele interne si internationale obtinute in cariera.

11. Potrivit legii si regulamentului, contestatiile care pot fi luate in discutie sunt cele referitoare la procedura si nu cele referitoare la jurizare.

12. CNC observa ca orice juriu este o entitate subiectiva si ca valoarea prestatiei lui este data de structura palmaresului general. CNC, ca institutie de stat, nu se poate transforma nici in cenzor, nici in birou de cadre al creatorilor de film. Dupa 2 luni de la preluarea mandatului de noua conducere, CNC studiaza toate variantele si optiunile de a imbunatati mecanismul concursului. Un algoritm de depunctare a creatorilor care au inregistrat esecuri repetate trebuie pus la punct, in colaborare cu toti actorii de pe scena cinematografica – critici, scenaristi, regizori, producatori, distribuitori,.

13. Strategia CNC cuprinde incurajarea, in mod egal, atat a proiectelor filmelor de autor, de stilistica speciala, susceptibile de a continua succesele internationale importante repurtate de noul val de cineasti romani, cat si a proiectelor filmelor de poveste mai traditionale in forma si limbaj cinematografic, susceptibile de a readuce marele public in salile de cinema. CNC respinge vulgaritatea si obscenitatea gratuite, menite sa ascunda dramaturgia precara si lipsa fondului de idei.

14. CNC observa ca palmaresul rezultat din concursul 2006 este unul diversificat in care si-au gasit locul proiecte si creatori care pot da nastere unor filme de toate genurile, - de autor, de poveste, comedii, de actiune, drame, de analiza critica a trecutului comunist etc.

15. CNC saluta venirea sau revenirea in campul creatiei cinematografice autohtone a unor importanti oameni de teatru - cum este cazul domnilor Alexandru Darie, Marcel Iures, Horatiu Malaele, Silviu Purcarete, Alexa Visarion. De asemenea, saluta prezenta in palmares a unor importanti regizori din noul val, cu succese internationale - Tudor Giurgiu, Catalin Mitulescu, Cristian Mungiu, Radu Muntean...

16. CNC regreta absenta din palmaresul final a proiectelor depuse de creatori importanti – cum este cazul domnilor Mircea Daneliuc (la sectiunea regie), Thomas Ciulei, Radu Jude, Dan Pita, Cristi Puiu, Rasvan Popescu - si le asteapta proiectele la viitoarele concursuri.

17. Sectiunea la care a candidat dl. Cristi Puiu – dezvoltarea de proiecte – este, prin natura ei, una restrictiva. Trei pagini de treatment secretizate sunt mai putin susceptibile de a devoala juriului talentul si potentialitatea artistica ale autorului. Il asteptam cu orice proiect, dar mai ales cu marile scenarii in care talentul domniei sale – chiar daca secretizat - se poate dezvolta pe deplin si relevant pentru orice juriu. In acelasi timp, il felicitam pentru succesul repurtat la acest concurs, in calitate de producator, cu proiectul de scurt metraj de fictiune Joi, care a fost clasat pe locul I, despre care, din motive care ne scapa, nu a mentionat nimic in luarile sale de pozitie.

18. CNC va initia o dezbatere cu membrii comunitatii cinematografice din tara pentru a nota opiniile majoritare privind modificari ale regulamentului de concurs. Asteptam propuneri si sugestii din partea asociatiilor si uniunilor de breasla. In masura in care ele vor fi agreate de majoritatea oamenilor de cinema – vom propune schimbarile de rigoare. De exemplu, o propunere ar fi ca doua-trei posibilitati de finantare – in afara de concurs si necontestabile - sa fie acordate exclusiv Consiliului de Admnistratie al CNC pentru creatori sau proiect considerate de CNC stringente sau strategice pentru promovarea culturii cinematografice romanesti la momentul respectiv. O supunem dezbaterii.

Director general
Eugen Serbanescu
10.01.2007

Scrisoare deschisa adresata Domnului Cristi Puiu

Stimate Domnule Puiu,

Daca tot ati folosit Concursul CNC pentru a declansa o furibunda campanie mediatica in folosul propriei Dumneavoastra Imagini, Juriul concursului va solicita acordul pentru publicarea in presa si pe Internet a celor doua proiecte de cate trei pagini fiecare care au participat fara succes la competitie. Asta in spiritul transparentei pe care o invocati cat si pentru intregirea Imaginii Dumneavoastra in fata publicului romanesc.

Juriul Concursului CNC.

Cotidianul - 13 feb. 2006.

Revolutia Puiu in cinematografie
Alexandra Olivotto

Cineastii, criticii de film si oamenii de cultura protesteaza fata de situatia de la CNC. Sergiu Nicolaescu e dezlantuit: ataca institutia, ataca protestatarii, ataca si „Cotidianul“.

Dupa ce regizorul Cristi Puiu a criticat public modul in care Centrul National al Cinematografiei (CNC) acorda finantarile pentru proiecte, comitetul director al Asociatiei Cineastilor din Romania (ACRO), format din Radu Muntean, Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, plus Alexandru si Ada Solomon, este semnatarul unei scrisori in care propune ameliorarea „disfunctiilor sistemului“ de concurs CNC. ACRO cere desfiintarea secretizarii juriului si proiectelor, supunerea listei membrilor juriului unei dezbateri publice si analiza rezultatelor proiectelor finantate de CNC, incepind cu anul 2000.

Un comisar acuza

Regizorul Nae Caranfil considera ca „regulamentul respectiv este foarte prost si ar trebui refacut. Dar, atit timp cit concursul s-a desfasurat conform acestuia, n-ai ce contesta“. Cineastul adauga ca e de acord cu scrisoarea ACRO, la al carei text „moderat“ se raliaza. Si regizorul Mircea Daneliuc, si el respins la concursul CNC, declara ca „a fost lamentabil, protestele sint indreptatite“.
Surprinzator, Sergiu Nicolaescu sustine ca asociatia profesionala din care face parte a fost prima care a protestat fata de regulamentul CNC, cu luni inainte de organizarea concursului. „A izbucnit acum un scandal imens de presa, facut de dumneavoastra, Cotidianul, in special. De ce faceti scandal, pentru ca n-a primit Cristi Puiu 200 de milioane? Eu am avut cinci scenarii in concurs, dar am cistigat doar cu unul, si tac din gura. Ce vreti acum, sa marsez la un scandal facut de un om care nu stie ce vrea? Vrea 200 de milioane? Stringem noi banii si ii dam“, sustine Nicolaescu.

Sprijin pentru Puiu

O scrisoare deschisa in sprijinul lui Cristi Puiu a adunat sute de semnaturi, printre care se numara actorii Maria Popistasu, Victor Rebengiuc si Florin Piersic jr., artistii Suzana Dan, Dan Perjovschi si Vlad Nanc, si oamenii de teatru Stefan Peca si Radu Afrim.
Dinspre partea lor, cei 15 critici de film semnatari ai unei alte scrisori, deschise catre ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, cer suspendarea din functie a directorului CNC si a consilierei Cornelia Palos. La aceasta revendicare se adauga desecretizarea proiectelor participante la competitia de anul trecut, numirea unei comisii de ancheta, care sa investigheze desfasurarea concursului din 2006, si a alteia pentru contestatii, inlocuirea regulamentului „scolaresc si absurd“.

Anti-Puiu si anti-presa

Producatorul si directorul de imagine Cristian Comeaga isi afirma revolta fata de demersul lui Cristi Puiu: „Dupa ce nu cistiga, un concurent contesta regulamentul concursului la care s-a imbulzit sa participe“. Comeaga adauga: „Inteleg revolta criticilor si le dau dreptate; un juriu care judeca proiecte cinematografice trebuie sa includa un critic de film. Dar e penibil ca oameni in toata firea sa strige asta printre picioarele domnului Puiu!...“

Pe de alta parte, regizorul si producatorul Adrian Popovici, cel care va face „Liceenii mileniului trei“, e si el suparat pe presa din cauza mentionarii frecvente a numelui sau in legatura cu concursul CNC.

Razboi in bucatarie, Sindromul Timisoara (aici ar merge un emoticon care casca)
Apartamentul, Canton , (responsabil , zice-se, de partile pozitive din Lotus) - pe el as paria
Geanina - pretul-inocentei-Grigoras, fosta iubita a lui Dorel Visan :P , premiul cinemaiubit/ puisor crescut sub aripa de mama-closca zizi

Razboi in bucatarie, Sindromul Timisoara (aici ar merge un emoticon care casca)
Apartamentul, Canton (responsabil , zice-se, de partile pozitive din Lotus) - pe el as paria
Geanina - pretul-inocentei-Grigoras, fosta iubita a lui Dorel Visan :P , premiul cinemaiubit / puisor crescut sub aripa de mama-closca zizi

cea mai cunoscuta & valoroasa scriere a lui George Balaita e romanul "Lumea in doua zile"... chiar e bine scris. recomand.
dspr securitate - lucrurile sunt in ceata. ce se stie foarte bine, e faptul ca Balaita a venit la conducerea Editurii "Cartea romaneasca" dupa moartea misterioasa a lui Marin Preda... asa ca, cel putin, "baietii" au discutat cu el... ce misiuni a avut? incercati niste exercitii de memorie - cine o are! - si imaginatie...
Cristi Puiu e contondent si stangaci in acest conflict...
a trimis trei pagini scrise cu stanga si a crezut ca lumea va cadea pe spate (nu discut competenta si moralitatea Juriului). nu te comporti in halul acesta dupa ce sansa si conjunctura te-a tras de urechi in sus... tre' sa te respecti, iar daca tu - autorul - stii ca, de fapt, n-ai ce respecta, macar respecta imaginea pe care o au altii dspr tine...
raul cel mai mare ti-l faci singur... Cristi a dat Puiu din mana pe pasarea fantomatica din ceruri... poate mai revin.

Moultzamme, Mälutza.

Herbie, multam si tie. Acum cä mi-ai amintit, da, si "Lumea în douä zile" (dar n-o am, n-am citit-o, uitasem)...

Pe fond:
Sunt din toatä inima aläturi de Cristi, dar stäteam pe gânduri... Cred cä, într-adevär, Herbert are dreptate - a atacat prea pripit si nechibzuit, creându-si singur fisuri si expunându-si propriile puncte vulnerabile. Acum nu pot decât sä sper cä mäcar bulgärele astfel stârnit va reusi, în fine, sä spulbere the whole crazy system.

Interviu acordat de Eugen ªerbãnescu, directorul general al C.N.C.
Mediafax - 15. Ian. 2007

Unii dintre cei care au criticat concursul CNC în ultima sãptãmânã au solicitat modificarea regulamentului de concurs (reformarea Sistemului de selecþie a proiectelor), alþii au cerut, în plus, demisia dvs. Cum comentaþi aceste reacþii?

Regulamentul actual este rodul unei îndelungi ºi pe alocuri aprinse dezbateri care s-a desfãºurat pe parcursul a ºase luni - înainte de a prelua eu prin concurs mandatul de director al CNC – între factorii competenþi din Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi reprezentanþii uniunilor ºi asociaþiilor de cineaºti, inclusiv ACRO, Asociaþia Cineaºtilor din România, care reuneºte membri ai noului val.
În baza acestui regulament, unii dintre ei au câºtigat la acest concurs (Giurgiu, Iepan, Mitulescu, Mungiu, Muntean), alþii nu au câºtigat (Thomas Ciulei, Jude, Puiu). Discuþia în legãturã cu regulamentul poate fi nesfârºitã, dar concursurile trebuie sã se desfãºoare, nu putem þine concursurile în loc. Tinerii care, la început, doreau sã pãtrundã în film ºi concurau cu consacraþii au acceptat secretizarea scenariilor.
Cristi Puiu a câºtigat în 2005, cu aceeaºi prevedere de regulament, a secretizãrii. Acum, unii dintre ei au devenit consacraþi prin premiile internaþionale pe care le-au luat – ºi doresc desecretizarea scenariilor. Dar în spatele lor, vor veni alþi tineri (nu debutanþi, dar neconsacraþi), care poate vor dori ºi ei, la rândul lor, secretizarea scenariilor.
Ce facem? Schimbãm regulamentul de la un concurs la altul? Ce sã facã urmãtorul juriu? Sã jurizeze nume ºi nu scenarii de fricã sã nu iasã iar scandal? CNC este deschis oricãror propuneri pe care însã nu putem sã le punem în practicã decât dupã o altã dezbatere cu toþi oamenii de cinema – scenariºti, regizori, critici, producãtori, distribuitori, cu asociaþiile ºi uniunile respective, ºi cristalizarea unei concluzii majoritare.
De exemplu, putem susþine desecretizarea secþiunii de concurs a dezvoltãrii de proiecte. Trei pagini de sinopsis sunt insuficiente pentru o jurizare corectã a potenþialitãþii cinematografice ºi ele ar trebui cuplate din capul locului cu numele celui care doreºte sã facã aceastã dezvoltare ºi care poate reprezenta o garanþie cã va ieºi un proiect bun. Acest proiect oricum va trebui sã participe la concursul de proiecte, altfel nu poate primi creditul mare. Dar ºi aceastã propunere va trebui sã întruneascã majoritatea oamenilor de cinema.
O altã propunere viabilã este sã se renunþe la pragul eliminatoriu de nota 7 ºi sã se dea posibilitatea ca toate scenariile sã intre în faza a doua, în care creditele regizorului ºi ale producãtorului se adiþioneazã la nota iniþialã a scenariului. Unii regizori vor fi probabil de acord. Dar unii scenariºti nu vor fi de acord. Unii producãtori – da, alþii – nu. Vom vedea.

În legãturã cu partea a doua a întrebãrii, cei care au cerut demisia mea probabil cã se aflã sub imperiul emoþiei resimþite din cauzã cã nu s-au regãsit în palmaresul concursului sau nu cunosc detaliile mecanismului ºi nici atribuþiile mele, care nu-mi permit sã mã amestec în procesul de jurizare. Eu spun juriului sã scoatem atât filme de autor, de stilisticã specialã, care ne aduc premii internaþionale, cât ºi filme de poveste, de acþiune, comedii, care sã aducã marele public în salã, toate pe criteriul valorii. De asemenea, pot sã le cer sã creºtem producþia de filme faþã de anul trecut. Acestea sunt direcþii strategice, nu punctuale.
De altfel, am în plan ºi realizarea unui sondaj de opinie a publicului spectator. O adevãratã strategie cuprinde ºi un astfel de demers. Bineînþeles cã trebuie þinut seama ºi de tendinþele europene ºi mondiale ºi de interesul de reprezentare culturalã al României.

Ce pãrere aveþi despre decizia lui Cristi Puiu de a nu mai participa la concursurile CNC pânã nu se reformeazã sistemul de selecþie ºi finanþare a proiectelor ºi de a renunþa la creditul primit în 2005 pentru "Hranã pentru peºtii mici"?

Este o decizie luatã la mânie pe care trebuie sã ºi-o reconsidere, pentru cã este pãguboasã ºi pentru cinematografia românã ºi pentru creatorul Cristi Puiu. El a câºtigat în 2005 acest proiect, are un contract ºi a luat deja o finanþare de 4,5 miliarde de lei. Eu credeam cã se aflã deja în producþie cu acest film, potrivit termenilor contractuali. Este o mare greºealã sã returneze aceºti bani ºi sã renunþe la proiect. Doreºte reformarea sistemului, dar sistemul i-a acordat aceasta finanþare. Mi se pare o uºoarã contradicþie.
Faptul cã acum nu a cãpãtat un credit de 280 de milioane este cu totul nefericit, dar nu trebuie sã-l conducã la asemenea hotãrâri ºi reacþii apocaliptice. Casa la care este acþionar, Mandragora, a câºtigat la acest concurs 2006, cu filmul de scurt metraj JOI, un credit de 1,7 miliarde de lei. Ce rost are sã renunþe la aceste proiecte? Colegii lui de generaþie i-au replicat. Cãtãlin Mitulescu, Palme D’Or la Cannes, a declarat cã reacþia lui “este o dovadã de iresponsabilitate”. Eu personal cred cã este un creator foarte important, cu multã personalitate, care trebuie sã continue sã facã filme, pentru ca asta ºtie sã facã cel mai bine. Filme. Dar talentul lui nu încape într-o cerere de dezvoltare de proiect de trei pagini secretizatã. Sã fim serioºi.

Într-un comunicat de presã pe care l-aþi dat publicitãþii miercuri, aþi supus dezbaterii publice propunerea ca „douã-trei posibilitãþi de finanþare – în afarã de concurs ºi necontestabile - sã fie acordate exclusiv Consiliului de Administraþie al CNC pentru creatori sau proiecte considerate de CNC stringente sau strategice pentru promovarea culturii cinematografice româneºti la momentul respectiv”. Vã rog sã explicaþi aceastã propunere ºi ce rol ar avea ea.

Un concurs are, prin definiþie, câºtigãtori ºi necâºtigãtori. Numãrul creatorilor importanþi creºte an de an, dar este evident ca Fondul Cinematografic (care nu este alimentat din bani publici, adicã nu este alimentat de la bugetul de stat, ci din contribuþiile unor operatori economici) nu poate sã-i satisfacã pe toþi. La fiecare concurs, este posibil ca unii dintre ei sã se regãseascã în afara posibilitãþii de finanþare. Nu poate toatã lumea sã câºtige concursul. Sunt voci care cer ca unii creatori laureaþi internaþional sã nu mai participe la concurs, sã li se aloce direct un sprijin financiar. Dar aici se deschide o Cutie a Pandorei. Cine stabileºte ºi pe ce criterii cuantificabile creatorii mai vârstnici sau mai tineri care meritã o asemenea alocare directã. Standardele europene nu prevãd aºa ceva, din contrã, iar Consiliul Concurenþei se opune.
O altã idee ar fi ca Ministerul Culturii ºi Cultelor sã studieze o asemenea posibilitate din fondul bugetar alocat dezvoltãrii culturii. Trebuie sã înþelegem cã se vehiculeazã multe idei, unele sunt viabile, altele – nu. Se cere dezbatere, asta facem – punem idei în dezbatere. Alte întrebãri care se pun: cum cuantificãm eºecul – dupã lipsa premiilor internaþionale sau dupã lipsa spectatorilor din salã sau dupã amândouã concomitent? Sub ce numãr de spectatori se considera eºec?
Sub ce premiu nu este succes ºi peste ce premiu este succes? Regulamentul prevede clar credite pentru participãri ºi premii internaþionale ºi o grilã pentru succes de spectatori. Dacã pãrerea criticilor nu coincide cu pãrerea publicului, exprimatã prin numãrul mic de spectatori, cui sã dãm preeminenþã, criticii sau publicului? Este cinematograful doar artã sau este ºi industrie? Legea spune clar cã este industrie culturalã de importanþã naþionalã.
Putem sã negãm cuiva dreptul de a participa la concurs sau asta contravine drepturilor omului? În România, posibilitatea de a contesta juriul în faza de numire nu cumva amânã concursul la calendele greceºti? Sã facem concursuri de alegere de jurii ºi pe urmã concursuri de proiecte? În Europa nu se întâmplã nicãieri aºa ceva.

Ce poate CNC sã facã pentru ca sesiunile concursului CNC sã nu mai stârneascã nemulþumiri?

Totdeauna concursurile vor stârni nemulþumiri - nemulþumirile celor care nu iau concursul. CNC este deschis tuturor pãrerilor ºi reþine pãrerile majoritare în comunitatea cinematograficã – scenariºti, regizori, producãtori, distribuitori, critici, reuniþi în asociaþiile de breaslã sau independenþi.

Câte contestaþii s-au depus pânã acum la concurs ºi pânã când vor fi soluþionate?

S-au depus cinci contestaþii care vor fi soluþionate în termen de 30 de zile de la data înregistrãrii.

Vezi si: http://cncinema.ro

Pentru mine Puiu e autorul celui mai bun film romanesc. Nu cel mai bun film romanesc al noului val, nu cel mai bun film de dupa revolutie ci cel mai bun , period. Si mai mult d'atat , tot ce a facut pana acum e argument necesar si suficient sa aiba mana libera chiar daca sinopsisul ala ar fi fost scris pe dosul unui servetel.
Btw, luminati-ma si pe mine de la cate pagini incepe un sinopsis de valoare? :sleep:

Am fost astä searä la Cärturesti, unde s-a lansat cartea lui A.L.S., dupä care a avut loc o discutie amplä: Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Radu Muntean si Tudor Giurgiu, versus presä si invitati, despre tot acest bâlci. S-au spus lucruri interesante, dar acum sunt prea obosit, vi le povestesc mâine. Oricum, trebuie sä-mi sistematizez ideile, cä si Räzvan Penescu mi-a cerut un editorial pentru Liternet pe tema asta.

I don't know about the rest, dar mie mi-a placut propunearea sa ne legam cu lanturi de usile studiourilor, ca sa nu-i mai lasam pe "sidecsii cinematografiei" sa mai faca filme.

bring on the chains, baby!

in alta ordine de idei, sa ne-o scoata cineva pe miorita din cap, da' repede va rog.

Ai fost si tu acolo...? :huh:
Intr-adevär, faza cu lanturile e cute, iar cea cu Miorita a fost sweet (apropo de ideea cä balada nu vorbeste atât despre "resemnarea în fata mortii", cât despre FRATRICID, si e foarte grav cä fiinta noasträ nationalä se revendicä la asa ceva).
Dar, enfin, revenons...
In afarä de A.L.S., de moderatorul de la Polirom, si de Puiu, Porumboiu, Giurgiu si Muntean, au mai vorbit substantial Valerian Sava si Corina Suteu. Una peste alta, concluziile sunt limpezi: cloaca dinozaurilor are în spate interese multiple, nu numai cele strict bisnitäresti - e o retea de coruptie stratificatä si tentacularä, cu obligatii si contra-obligatii, ca prin toate mafiile de la noi, inclusiv la nivel guvernamental si parlamentar. Deocamdatä, transpar cu claritate interesele de afaceri ale madamei Cornelia Palos (am înteles cä bärba-su va fi producätorul unora dintre proiectele cu cântec) , ca si implicarea concretä a lui Eugen Serbänescu - cel care a insistat pentru coborârea cu un punct al baremului initial, de la 7 la 6, pentru ca anumite proiecte sä treacä de faza "secretizatä" - ceea ce contravine ipotezei lui Radu Muntean, care-l considerä un biet papagal, o marionetä a altora; se pare cä papagalul are si el oarece vested interests, si lucreazä pentru ele, nu se-ncurcä!
Mai e de retinut si cä haita mumiilor are un interes colectiv de a zädärnici viziunile cinematografice moderne, de tip Puiu, Porumboiu, Muntean, tocmai pentru cä ele dau semnalul unei reale schimbäri de conceptie cinematograficä, în sensul actualizärii, care pe ei îi depäseste total. Imaginati-vi-i pe Serj, Geo Saizescu, sau Muresan, într-o panoramä cinematograficä dominatä de profunzimile lui Puiu si experimentele lui Porumboiu! Deja sunt împinsi în suturi spre usa din dos; se strofoacä disperati sä se mai mentinä pânä la colapsul biologic.
De remarcat faptul cä Giurgiu si Muntean, desi laureati ai concursului, s-au solidarizat cu Puiu - chestie care le dä peste nas unor râme (a)morale gen C. Comeagä, Nicolaescu si altii ca e, care acum se stropsesc cä cicä Puiu a protestat de ciudä cä nu câstigase.
In aceeasi ecuatie se înscrie si admirabilul demers al lui Puiu de a restitui banii pentru "...pestii mici". Cum spunea chiar el, asearä: acum doi ani, cu prilejul unui protest similar, i se reprosase ipocrit: "Cum, dom'le, tu le iei banii, si mai ai gurä sä-i înjuri?" Ei bine, acum nu mai încape nici o îndoialä.
S-a mai spus si cä, în momentul de fatä, ministrul culturii ar avea de ales doar între douä extreme: anularea concursului si anchetä la sânge (inclusiv de tip penal - coruptie, trafic de influentä, etc., etc.), si propria demisie.
Evident, nu face nici una, nici alta.
Interviul lui Serbänescu, "scrisoarea deschisä" cätre Puiu, declaratiile oficiale si toate celelalte, formulate într-un amestec de limbaj de lemn si ironie sontoroagä, plus platitudini logoreice împänate cu paradoxuri de o logicä absconsä (vezi mai ales comentariile privind "secretizarea" si "numärul de pagini" - lol!), aratä clar cä adunätura e hotärâtä sä meargä înainte.
Ar fi fost o naivitate sä ne asteptäm la altceva.
Dar ar fi o lasitate sä nu mergem si noi pe mâna lui Puiu, pentru a-i spulbera.

Unde mai pui si ca aceasta doamna Palos (nomen est omen), consilier ministerial, a contribuit la elaborarea "Strategiei privind vanzarea salilor de cinematograf",inaintata Guvernului,in urma careia s-a luat Hotararea cu nr 97/06.12.2006 prin care se va distruge patrimoniul cinematografic al Romaniei.

Fratilor, trebuie sa facem si noi ceva inainte sa ramanem fara cinematografe!

Ia-n te uitä ce frumos se leagä toate! :)
Cine-a zis cä nu existä coincidente...? ;)
Cine-a zis, bine-a zis! :sleep:

http://agenda.liternet.ro/articol/37...uitocalie.html
My two pence worth.
Am s-o pun si aici, când oi avea timp - e enooorm de lungä (asa cum nu vä place vouä), si dureazä pânä-i refac peste tot italicele si boldurile (stiti cä io-s chichiricios la bibilurile astea). Pânä una-alta, cititi-o de pe Liternet.

citit textul...
echivalentul scriptic al unui film de bunuel cu accente gore.

vreo reactie din partea lor, a celor care dau accentele gore prin h-oroarea pe care o introduc in poveste?

mda...
ca sa se mai enerveze si altii, ca destul mi-a crescut mie tensiunea:
http://www.cotidianul.ro/index.php?i...ash=6fc22cd469

dumnezeule... ce logica are!!!

cica Puiu e un maniac, un paranoic.. merge la festivaluri.. si cica e normal sa cistigi treizeci cind mergi la o suta! daca ar merge el cu ultimele filme la o mie.. si daca nu ar fi jurizat de colegii lui de pahar ar cistiga vreun premiu? ma indoiesc!

de cind dracu' valoarea filmului poate fi data prin numarul de spectatori in cazul incare el ruleaza intr-un regim in care nu ai posibilitatea sa alegi!!

cica a venit prea devreme 15?!!? pentru cine? pentru reincarnarea iubitorilor sai pierduti in lumi paralele?

orient express e film greu!! are dreptate: e greu de suportat!!

eu ii doresc numai lui si celor care il sustin modul in care il judeca spectatorii care au vazut si altceva decit Dumnica in Familie si Lacrimi de Iubire!

ah, nu, la capitolul "logica" mie cel mai mult mi-a placut:

Tocmai veneam încoace, cu linku', da' mi-ati luat-o înainte! :D

Nu citesc "Cotidianul", da' am väzut coperta si l-am cumpärat. Peste un minut, râdeam ca un nebun, de se uita bulevardu' la mine.
Amicul era oricum idiot din näscare, da' acuma mai e si atins de pala dementei senile.
Regrete eterne, da' cine-i mai dä lui Nicolaescu sä facä film, automat i se aläturä ca nivel mintal.

«"Mircea" e un film extraordinar, un film care a pregätit Revolutia!» :x
LOOOLLL...!!!!! :(( :w00t: :huh: :D :o :lol: :shock: :P

Mä simt dator sä fac o precizare personalä.
Din comisie au fäcut parte si doi profesionisti pe care-i respect: Dinu Tänase si Costicä Chelba.
Ii astept prieteneste sä facä mea culpa, sä facä cunoscute motivele pentru care au fäcut ce-au fäcut, sä-si cearä iertare, si sä ni se aläture în demascarea si anihilarea acestei mafii de impostori si banditi. Ii vom primi cu bratele deschise. Sunt convins cä integritatea lor îi va determina, în cele din urmä, sä facä acest pas.

"Domnul" S.N. e un mârlan needucat, incult, ignorant, mitoman si prost ca noaptea.
"Maestrul" e un impostor, un hot, un plagiator, un diletant împiedicat, care habar n-are de meserie.
Il cunosc personal, am lucrat cu el, stiu ce vorbesc.
Asa cä aberatii de-astea, pe voma aia de Bubumania, unde e-njurat "Moartea domnului Läzärescu" fiindcä-i madam Bubu felceritä si s-a simtit cu musca pe... cimpilica albä - nu aici.

* * *

Acum, back on topic.
De obicei, Sergiulicä zâmbea dispretuitor la adresa oricui îl ataca - inclusiv fatä de Daneliuc, care a fost dintotdeauna unul dintre cei mai virulenti adversari ai lui. Acum e prima oarä cä face asemenea crize - ati observat cât e de incoerent, isteric, disperat... Se simte clar c-a intrat în panicä, vede cä sfârsitul e aproape, au sä-i ia jucäriie si-au sä-l lase sä vadä încä de viu cum îl uitä lumea si se scurge pe usa din dos a istoriei... Il înteleg pe bietul pulifrici... Pe toti ne vor mânca viermii cândva, da' sä-ncepä când încä mai ai ochi sä-i vezi... si nas sä-ti mirosi putrefactia... Nasol, bä nene.

Vai, dar pärul cärunt i-l respect!
Cu dolveacul äla prost de picä, de dedesubt, am eu ce am...
Si cu caracterul lui mizerabil, de provincial arivist, care n-a fost în stare nici mäcar o facultate sä termine (desi a început trei - scoala de ofiteri de marinä, artele plastice, si politehnica - si pe toate le-a abandonat, când s-a angajat la Sahia era un tehnician amärât) da' d-aia minte cu nerusinare cä cicä are "trei diplome" - diplomele pizdelor mä-sii de agramat si incult!
Si cu faptul cä a fost un bäiat de bani gata, din cercurile nomenclaturii comuniste, care-a primit "Dacii" pe pilele lu' madam Maurer, care-i era amantä.
Si pentru cä a falsificat istoria în filmele lui de curvä masculinä, lingându-i în cur pe comunisti (väzut cu ochii mei; eram în echipä).
In rest, stima noasträ si mândria, Sergiulicä onania!

waleu!!!
dur, pamfletar, luminat de o sfanta revolta e Pitbull si, mai ales, are dreptate...
Nicolaescu e penibil pana la greata. intotdeauna l-am considerat prost, aparent si aproximativ, lingand conjucturile si comenzile de partid..., iar acum isi developeaza toata nimicnicia... daca ar fi intelept - dar nu este, cum s-a demonstrat mai sus - ar tacea.
tacerea, nea Serj, salveaza aparentele.
asa - ai belit-o!

P.S. Draga Mihnea (cum naiba sa spun ... draga Pitbull :) ), am citit scanarea maratonica despre C.N.C. e OK. nu e excelenta, pt ca este bruiata de tonul pamfletar. nu era cazul, dupa opinia mea, nu se potriveste. am ramas, asa, cu o impresie de revolta vesela...
Serj trebuie batut in cuvinte putine, precise si grele...

Serj trebuie sä fie bätut zilnic, la ore fixe, cu pumnul, peste gurä.
Asa: te duci la el, zici "Serj, e ora zece." Jap, jap, trosc! "Bun, fii cuminte, revin, pa." Trece-o orä. "Serj, e unspe." Zdrang, poc, buf! "Vezi dacä esti prost? See you." Pe urmä: "Serj, e doispe." Pleosc! Etc.
Da, recunosc, mi-am dat drumul prea tare. Oricum, impresia de revoltä veselä a fost intentionatä, pentru cä Puiu e foarte serios si crâncen (si-n cele trei ore când am vorbit în cafenea, se vedea clar cä era încä profund afectat de toatä treaba), asa cä m-am gândit sä fiu complementar, n-am vrut sä am o atitudine redundantä, sä dau întregii chestii o stare prea solemnä... Pe lângä elementele grave pe care le comportä (prejudicierea valorilor culturale nationale, propagarea voitä a confuziei de valori, pagubele financiare imense, delictele penale ale traficului de influentä - si, probabil, mituire), toatä situatia are si zona ei incontestabilä de comic. In fond, ce sunt ästia, cu toatä liota lor de mici lingäi, dacä nu niste pizde belite în mijlocul unei ostiri de coaie flescäite bälängänind ca mucii sub nas? Si-n mijlocul lor, pula moale de Serj, chiräind cä el-îi häl mai tare din parcare. Päi sä nu te umfle râsu'? :lol:

Pitbull, daca dumneata ai fi stiut unde sa te opresti si (mai cu seama) cind (ai fi fost ...cineva)
Asa (prelungind penibil, la infinit, un mesaj care s-a epuizat decent si cu argumente in art. cu pricina) nu reusesti sa fi decit o ciocanitoare.

Poate cä nu mä intereseazä ca devenitul meu "cineva" sä depindä de diferenta dintre articol si forum. Problema asta ti-ai pus-o?

Ca de obicei, n-ai priceput nimic.
Nicolaescu mi-e foarte drag, de pe vremuri, si am numai amintiri frumoase legate de el. Eram un pusti julit în coate, care habar n-avea ce-i aia cinema, si aberatiile lui îmi pläceau. Nu väzusem filmele pe care le copia, habar n-aveam cä secventele mele favorite erau plagiate, credeam cä le gândise el. Mai târziu, în Buftea, perioada când i-am fost asistent la "Noi cei din linia întâi" a fost cea mai pläcutä din toti cei sapte ani cât am lucrat acolo. Nicäieri nu m-am simtit mai bine decât la echipa lui.
Dar asta nu schimbä cu nimic datele problemei. Propriile mele pläceri de-acu' 20-30 de ani valoreazä exact zero pe lângä räul imens pe care l-a fäcut si încä-l mai face (mai ales acum îl face), Nicolaescu filmului, culturii si economiei românesti. Simpatia mea pentru el nu-i dä nici creier, nici integritate, nici talent, nici studii, nici culturä. Dupä ce nu va mai fi, am sä-i pun din când în când câte o floare pe mormânt. Dar deocamdatä, trebuie sä ajungä acolo. Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru toatä lumea. Mortii cu mortii si viii cu viii.

L'asphyxie des jeunes auteurs roumains
Alors que les subventions sont accaparées par les anciens, la relève, incarnée par Cristi Puiu, doit se tourner vers l'étranger.
Par Luca NICULESCU
QUOTIDIEN : mercredi 31 janvier 2007
Bucarest de notre correspondant

Il se lève puis se rassoit aussitôt, fait les cent pas tout en grattant nerveusement sa barbe de trois jours. Cristi Puiu est furieux. Cet homme au regard perçant, réalisateur acclamé de la Mort de Dante Lazarescu , vient de voir repoussés les deux derniers projets pour lesquels il avait demandé un financement du Centre national roumain de la cinématographie (CNC). «Je n'ai qu'une solution, arrêter de demander des sous au CNC. J'essaierai désormais de trouver des financements en France, en Allemagne ou en Hongrie.»
Ce n'est pourtant pas la première fois que Cristi Puiu ne trouve pas d'argent pour ses projets. Fin 2004 déj�*, le CNC avait rejeté la Mort de Dante Lazarescu , «une histoire sordide, écrite sans talent, traitant d'un sujet local, dans un hôpital poussiéreux de Roumanie et qui, de surcroît, n'intéressera personne» , avait hâtivement tranché un membre du jury. Suite au scandale qu'il avait déclenché, le jeune réalisateur avait finalement réussi �* trouver les fonds nécessaires. Résultat : le film le plus primé de toute l'histoire du cinéma roumain. «C'était David contre Goliath et David a gagné , résume le critique de cinéma Alex Leo Serban. En plus, dire que le film traitait d'un sujet local relevait d'une énorme connerie. On ne peut pas prétendre que la maladie ou la mort soient des sujets particulièrement "locaux" !»
«Vengeance». Pourquoi donc cette récidive du CNC, deux ans après ? Explication de Mihai Chirilov, directeur du magazine culturel Re-publik : «On pardonne tout, mais pas le succès. Cristi Puiu a dérangé le système en place et maintenant celui-ci entend se venger.» Le jury, ce sont des gens plus ou moins compétents et reconnus du cinéma roumain, représentants d'associations de cinéastes et producteurs de films. «Le problème , explique Chirilov, c'est qu'une bonne partie de ces associations sont quasi inexistantes, leur seul but étant d'avoir un représentant dans le jury pour pouvoir arranger les financements. C'est ainsi que des réalisateurs qui auraient dû depuis longtemps partir �* la retraite obtiennent des subventions pour des projets archi-nuls, alors qu'un type comme Puiu est mis hors jeu.»
Face au nouveau scandale provoqué par cette affaire, le CNC est sommé dans une lettre signée par plusieurs représentants de la société civile d'annuler le concours. Le quotidien Gandul («la pensée») n'a cependant pas beaucoup d'espoir : «Le cinéma roumain traverse une longue agonie. En refusant désormais de participer aux concours futurs, Puiu réussira-t-il �* secouer le système ?» s'interroge un éditorialiste.
«Public désorienté». Leo Serban est plus optimiste. «Il y a deux ans, Puiu avait déj�* crevé l'abcès. Son film a connu un plébiscite mondial et ouvert la voie �* d'autres jeunes réalisateurs roumains.» Les trois derniers en date : Le papier sera bleu, de Radu Muntean, Comment j'ai fêté la fin du monde, de Catalin Mitulescu et 12 h 08 �* l'est de Bucarest, de Corneliu Porumboiu, sorti en France le 10 janvier. Trois films, une histoire : la révolution roumaine de 1989. «C'est une pure coïncidence que les trois réalisateurs aient choisi le même thème» , affirme Leo Serban. Une coïncidence qui ne les a pas forcément servis : en Roumanie, les trois films ont été lancés presque simultanément, ce qui a plombé les entrées. «Le public roumain a été désorienté» , avance Mihai Chirilov. En effet, salués par la critique, les trois films n'ont pas remporté le succès escompté, enregistrant entre 15 000 et 20 000 entrées chacun, un score moyen dans un pays où les réseaux de salles de cinéma ne sont pas encore aussi denses qu'en Europe de l'Ouest. «Les Roumains ne sont pas intéressés par le passé récent , estime Leo Serban, et, de plus, ces dernières années, la fréquentation des salles ne cesse de baisser. Les gens préfèrent rester chez eux et regarder la télé...»
Tous ces réalisateurs appartiennent �* la génération des 30-40 ans, sortent de l'unique école roumaine de cinéma mais ne s'en revendiquent pas. «L'école roumaine est dépassée , explique Mihai Chirilov. Ceux qui y enseignent ne connaissent rien des films postérieurs aux années 80.» Du coup, les «jeunes» multiplient les contacts avec les réalisateurs internationaux : �* ses débuts, Cristi Puiu avait travaillé avec le doyen des cinéastes roumains, installé en France depuis trente ans, Lucian Pintilie ; Mitulescu a pour «parrains» prestigieux Wim Wenders et Martin Scorsese ; Alexandru Solomon (auteur de Camarades gangsters, levez-vous , prix du documentaire historique �* Pessac 2004) est en contact avec de nombreuses maisons de production étrangères.
Ambitieux. Par ailleurs, Bucarest est devenu un lieu de tournage recherché, en raison des prix avantageux pratiqués par les studios locaux. Retour �* Cold Mountain, avec Nicole Kidman, Amen, de Costa Gavras ou Jeunesse sans jeunesse , le nouveau film inédit de Francis Ford Coppola d'après un livre du philosophe roumain Mircea Eliade, se sont tournés en Roumanie.
La révolte de Cristi Puiu est emblématique de l'atmosphère qui règne dans le milieu du cinéma roumain. Puiu peut revendiquer les 44 prix récoltés partout par la Mort de Dante Lazarescu . Aujourd'hui, ce cinéaste au lourd passé hypocondriaque voudrait poursuivre son ambitieux projet de six films sur la vie dans la périphérie bucarestoise, dont la Mort de ... constitue le premier volet. Il planche actuellement sur le deuxième épisode : Scènes de crimes .

http://www.liberation.fr/culture/cinema/232042.FR.php

Ati auzit de un oarecare Andrei Nourescu, redactor la ProSport? Ei bine, omului nu-i mai ajunge plapuma sportului, asa ca-si da cu parerea, pe blogul personal, cu privire la scandalul CNC. Acestui Nourescu i se pare "ridicol" cum "niste pusti abia iesiti de pe bancile IATC-ului (...) il pun la zid pe un om care a adunat, numai cu un singur film de-al sau, mai multi spectatori in salile de cinema decit toate peliculele celorlalti regizori la un loc"... :w00t:

Si tot Nourescu a ramas "perplex" cand acest "pusti tupeist" pe nume Eugen Istodor l-a jignit pe maestrul care a "adunat peste 130 de milioane de spectatori in cinematografele romanesti" zicandu-i ca si-a pierdut creativitatea si talentul...

Delectati-va cu panseurile domnului la http://www.prosport.ro/index.php?sec...d=3 8&aid=237 si poate-i si scrieti niste comentarii bine simtite, sa-l usture la cerebel. :D

decit sa fi platit 140.000 de lei pentru a inchiria doua filme ale respectivului regizor, mai bine cheltuia acei bani pentru a-si spala masina :lol: :lol: :lol: :lol:

I-am dat la gioale stäruitoriu, sârguinciosu si cu mult simtu de räspundere.
Apropo, are-o muträ, se se vede clar cä-i näscut în perioada aia când interzisese Ceascä avorturile. (Mä rog, multi s-au näscut atunci, da' la el e vizibil cä tovaräsa Noureanu n-a stat cuminte si-a misculat totusi cu niste sârme pe-acolo, pe dinläuntru, de l-a lepädat prematuriu... Päcat cä nu s-a-ntrerupt curentu' la incubator chiar în zilele urmätoare...)

Nu cred ca trebuie sa fii atat de categoric, in fond omu' scrie despre fotbal si are mentalitatea romanului de rand fata de sergiu nicolaescu. Eu ma multumesc cu gandul ca guru' bate 80 de ani si o sa ne paraseasca in curand sau macar n-o sa mai faca film.

1) E chestie de interes national. Adicä, asanare moralä si intelectualä. Lasä, sä crape tulînguru, si pe urmä-i mai acordäm o sansä si lu' Boureanu.
2) Dragä, stii cä am si eu nevoie de câte-un sac de box, o orä, douä, pe zi, sä-mi fac croseurile, uppercuturile si jocul de picioare. In cine vrei sä sau, dacä nu-n pigmeii ästia ca el?

ok, stii care e faza, atata am vb. despre sergiu nicolaescu, au curs rauri de pixeli peste acest subiect, numai aici cred ca sunt zeci de topicuri impotriva lui. Lu' asta nu ai ce sa-i faci, pur si simplu il dai afara pe usa si intra pe geam, ii dai cu cutitul vine cu sabia, ii dai cu bata vine cu un satar. Scoti pistolu' ia repede un tanc de la armata si-ti darama casa. E o cauza pierduta. Trebuie sa moara ca sa mai aiba si altii loc de el. Sincer sa fiu, ca un bun crestin, nu doresc moartea nimanui, nici macar pe a lui sergiu nicolaescu, dar asta e adevarul. Timpul imi va da dreptate. Eu unul m-am resemnat si numai sunt asa de inversunat. Cine are ochi de vazut filme vede, cine nu se uita la capodoperele maestrului.

Ai si tu dreptate, sigur, da', domn'e... E päcat de banii äia, domn'e...
Si pe urmä, cum dovedesc cazurile ca al acestui Bou Rescu (si turma de oi care behäie dupä el), confuzia de valori, incultura, spiritul gregar asociate cu impostura de tip sergiulian s-au räspândit enorm - dupä ce finalul biologic ne va salva de dinozauri, tot vom avea de muncit ca sä mäturäm si mostenirea lor... Altfel, standardul valoric exprimat de Puiu, Porumboiu, Muntean si ceilalti din aceeasi "generatie" se va consacra mult mai lent, având de dus lupta inutilä cu inertia acestor zoaie... Ai väzut ce multe vite fac valuri anti-"M.D.L.", contra "H.V.F.A." si împotriva "A.F.S.N.A.F.", fiindcä-s filme prea dificile pentru ele - ceea ce face ca multi spectatori onorabili, dar si influentabili, sä se lase indusi în eroare si sä le piardä... Asa cä, dacä tot putem sä däm o mânä de ajutor la curätenie, mäcar s-o däm... Sau barem un sut.

Apropo, stii bine cä violenta cu care-i atac e mimatä. ;) Stii ce calm privesc eu situatia, ci cä bietul Sergiu chiar mi-a rämas oarecum la suflet, de pe vremuri. Dar folosesc mijloacele astea de expresie atât de brutale numai pentru cä sunt singurele accesibile lor. Ai väzut, poate, acel user "rmnr" de pe blogul Boului Resc: l-a desfiintat cu un rafinament si o elegantä splendide - dar mä tem cä pe-alea le-ntelegem numai noi, nu si Rescul Bou si-a sa cetustä, toti voinci cu fruntea-ngustä.

Citez dintr-un e-mail pe care tocmai l-am primit, apropo de articolul meu de pe Liternet (vezi linkul mai sus):

La un singur punct te-as contrazice, spagile despre care zici ca n-au cum sa fie mari... Ei bine, aici te inseli. In 2004 am fost solicitat, post coitum, la o productie castigatoare la cea mai rusinoasa sesiune din istoria CNC. (aia cu Carmazan, Bogdan Dumitrescu, si mai nu stiu cine in juriu) Din fericire pana la urma m-am retras si "producatorul" (nu dau nume, firma incepe cu "A..." si se termina cu "...rtis") a putut sa-si faca singur damblaua. In timpul scurtei si furtunoasei relatii cu domnia sa am aflat, la prima mana, ca spaga (cel putin la proiectul in speta) a fost de jumatate de miliard. Bani deturnati, evident, din bugetul filmului. Trebuie sa recunosti ca nu e o suma modica.
Iar ca mecanism, asa functiona (functioneaza?): Se ia un buget de film. Din miliardele care vor fi primite, se promite spaga juratului (juratilor). Dupa castigare, se plateste punctul de mai sus, se pun(e) deoparte ceva miliard(e) in beneficiul "producatorului" si din ce mai ramane se face filmul. Care iese cum o da Domnul. Producator.

Bump.
Cum spuneam în topicul "D'ale C.N.C.-lui...", îl reridic la fileu si pe ästa - nu neapärat pentru a-l continua (capitolul s-a încheiat), ci ca sursä de referintä.
De asemenea, o interesantä colectie de articole pe aceeasi temä, la Liternet:
http://agenda.liternet.ro/cronici/cnc2006.html