Prima intrebare e de ce scrii peste tot regisor in loc de regizor?

Pentru cä rädäcina e frantuzescul "régisser" (chiar dacä ei folosesc acum "metteur en scène").
Deci, în original: dublu-s, pronuntat s. De unde z?
Päi uite de unde!
Din incultura unora, care l-au fäcut ghiveci cu "revizor" - din "réviseur", scris cu UN SINGUR s, pronuntat z.
Sunt de acord cu neologismele, cu adaptärile, cu modificärile ortografice, ortoepice si de pronuntie proprii limbii, dar numai când sunt JUSTIFICATE. N-am sä accept niciodatä asa-zisele justificäri care se revendicä din inculturä si agramatism (alt exemplu: "revelion"; si mai sunt destule).
Sigur, nu impun nimänui sä spunä sau sä scrie "regisor". Eu însä îl pästrez, ca pe un mic stindard în cruciada mea idealistä pentru înalta tinutä a limbii române.
Apropo, pentru cine intereseazä: "Dictionarul greselilor de limbä", Al. Graur, 1982. Vä rezervä FOARTE multe surprize! ;)

cred cã e similar cu 'filozofie' în loc de 'filosofie'. Probabil fiindcã e mai uºor de pronunþat 'z' între douã vocale, decît 's'?

Intr-adevär, multi mä bat la cap cu "s intervocalic" (inclusiv Daneliuc): e mai usor de pronuntat - dar simpla usurintä nu e o scuzä.
In plus, "filozofia" mai are o explicatie: era firesc ca s-ul singular din "sofia" sä ajungä la pronuntia "z" în francezä - dar ce ne doare pe noi? Varianta francezä e intermediarä, fatä de rädäcina greacä: "filo-sofia", "iubitor de întelepciune". (Mamä, ce draci îmi fac cu unii redactori care, peste tot în traducerile mele, îmi bagä zî în "filosofie"!)
Dar dacä discutia tot a ajuns aici, în aceastä zonä captivantä si utilä - dar... off-topic - am sä deschid curând în cafenea un topic nou dedicat tocmai acestei probleme: greselile de limbä generalizate si intrate în uz.

apropo (tot offtopic), de ce scrii cu ä (a cu umlaut) în loc de ã-ul românesc? eºti cumva filo-german? sau ai tastaturã nemþeascã?

La fel de off-topic: nu, am experimentat cândva cu layoutul românesc pe keyboard/desktop, dar mä jeneazä - se bulibäseau prea multe semne în raport cu tastele. In plus, am reflexele formate pentru o anumitä configuratie, cea din WordPerfect, în care scriu de regulä. Asa cä formula care mi s-a autoselectat ca fiind cea mai comodä este:
- scriu în WordPerfect cu fonturile românesti cu care-s familiarizat;
- la sfârsit convertesc în Word;
- înlocuiesc fonturile mele cu cele necesare destinatarului (Editura X, Editura Y, Forumul Z, etc...)
Dar cum majoritatea programelor de forum nu descifreazä fonturile românesti din Word, am ales solutia asta de compromis: ä, s, t. (Noroc câ pe â si î le acceptä, fiind internationale, ca litere cu accent.)
Si ca sä nu mä complic si mai mult, le folosesc la fel si când scriu mesaje mai scurte, DIRECT în forum - ca acum.

Eeee, a sosit momentul sä dau split, si din codita asta sä fac topic lingvistic la Cafenea, cum spuneam mai sus.
In curând am sä prelucrez si postez aici principala mea listä de comentarii, pe care o am gata, de la niste controverse de-acum câtiva ani.

ºtiu. ºi pe mine mã jena layotul adus de microsoft. dar încearcã programul ãsta: http://www.secarica.ro/html/ro_keyboard.html

Multumesc! M-am uitat la el, si pare un program bine fäcut; dupä cum aratä, l-as recomanda si altora care cautä asa ceva. Dar nu-mi convine configuratia, e diferitä de cea cu care m-am obisnuit.

da, dar mãcar pentru forum, sã arate mai româneºte...

regisor.... fite francofite.... regizor...mai pe romaneste
filosofie=filozofie..... unii fac diferenta... doar pentru ca nu au altceva de facut mai bun...

iar unii nu fac diferenta pentru ca au chiulit de la prima ora de filoSofie... :)

Beleaua e cä "filozofie" înseamnä "iubire de întuneric", asa cä nu-i tocmai în regulä!
Dar, mä rog: D.E.X.-ul. (adicä Dictatorul Exacerbat al limbii române, cu care toti se dau mari, de parc-ar fi Tablele lu' Moise), admite ambele variante - cu "filosofia" ca alternativä viabilä. Si-atunci, ce pielea mea nu mi-o lasä în pace? Dacä ei vor cu zî, n-au decât, da-n textele mele sä nu se bage cu exercitii de sinonimie!

nu e intamplator, monser, nu e intamplator...

aþi observat cã în re:publik ºi alte publicaþii ale lui Chirilov (inclusiv Sufocare tradusã de el) se scrie numai cu î din i? (adicã cum e corect. cel puþin aºa susþine Pruteanu)

Mda, asta-i altä controversä moarävântistä.
Pruti e bäiat bun, destept, cult si hazos. Mai e si psiho, para si traseist. Asa c-am ajuns sä privesc cu mari rezerve tot ce spune: nu cä n-ar sti ce vorbeste, da' uneori nu mai stie pe ce lume träieste.
In fine: chestia asta cu "ba cu î, ba cu â", mä enerveazä la culme. In ansamblu, ambele reguli sunt pline de hibe, iar argumentul principal (etimologia), la care ader si eu, e impracticabil, din päcate, pentru cä aplicarea lui cu sfintenie ar complica ortografia într-un asemenea hal, de nu s-ar mai întelege om cu persoanä.
Totusi, prefer ca din douä rele sä-l aleg pe cel mai mic, si anume, scrisul cu "â" si "sunt", din urmätoarele motive:
- varianta cu "î" si "sînt" este SI MAI gratuitä;
- a fost impusä de comunisti, din motive antinationale clare;
- e folositä tot mai rar.
Sunt eu rebel si neconformist, da' nu d-a-mboulea. Si-n plus, e nepractic. Dacä majoritatea acceptä varianta actualä a academiei, care nu e mai gresitä sau mai rea decât cea anterioarä, accept-o naibii si tu, mäcar ca sä nu complici inutil viata nimänui. Unele edituri pentru care lucrez o folosesc pe una, altele pe alta... Computerul sä träiascä, mânca-l-ar tata, cä la sfârsit îl pun si-mi transformä singur "â"-urile si "sunt"-urile.
A, si apropo, o träsnaie din tabära ailaltä: preopinentii lui "â" scriu "Eltân" si "Groznâi" si "Lâsenko". Adicä, "â" latin în cuvinte slave! Râd si curcile!

eu sunt pentru varianta cu 'sunt' ºi cu î din i pentru cã nu vãd sensul în a folosi douã litere diferite pentru aceeaºi pronunþie (în interiorul cuvîntului ºi în exterior). ºi la calculator, tasta 'â' are pe fiecare tastaturã altã amplasare (vreo 4 variante), nu te poþi obiºnui cu ea într-un singur loc fix, ceea ce îngreuneazã scrisul.
iar Pruteanu într-adevãr motiveazã cu etimologia cuvintelor ºi precizeazã cîteva excepþii de cuvinte care se scriu totuºi cu â.

Motivul e partial întemeiat - dar, dupä pärerea mea, insuficient. N-ar fi singurul caz când folosim litere diferite pentru acelasi sunet. Cel mai elocvent exemplu e K: ki, chi, ke, che... Plus variantele cu q, chiu, cv... Ce mare lucru, cä folosim î si â pentru acelasi sunet, si ce mare greutate, sä retinem o regula atât de simplä ca aia cu capetele si interiorul cuvântului? Si pe urma, DE CE avem totusi cazuri cu "â" (familia cuvintelor "românesti"), doar din orgoliu national? Ce-are sula cu prefectura?

Deci...cine imi mai spune o data despre ce se vorbeste aici ( in legatura cu spusele lui Pruteanu )

adik el ce crede depsre â si î ?

asta pentru cã ne tragem din romani cicã, deci rãdãcina e cu 'a'

Päi exact la asta mä refeream si eu.
Deci, unde-i vorba de din cine ne tragem, respectäm rädäcina.
Altminterlea, la alte rädäcinoase latine cu "a" transformat în "â", n-o mai respectäm.
Halal sistem!

A-nceput de la marota mea de a scrie "regisor".
A continuat cu controversa despre "â" si "ì".
Va fi un topic pentru discutii despre orice alte asemenea probleme ale limbii. In curând voi propune si alte cazuri (si, desigur, toatä lumea e invitatä s-o facä).

Asteptam....baga si tu cateva pe aici.

Bine, pânä apuc sä prelucrez fisierul äla cu lista, cu care vä tot amenint, uite câteva pe care mi le amintesc pe loc:

A CONCLUZIONA - verb INEXISTENT în limba românä; se foloseste: A CONCHIDE, A TRAGE CONCLUZIA, A AJUNGE LA CONCLUZIA...

A TREBUI - verb impersonal, numai cu formä la SINGULAR: "ei trebuiau sä" = INCORECT; corect: "ei trebuia sä" (sau si mai bine, pentru a evita aparentul dezacord: "trebuia ca ei sä"... etc.

MASS-MEDIA - substantiv numai cu formä la PLURAL ("media" = mijloace)

CU SURLE SI TRAMBITI - pleonasm; "surlä" = trompetä, trâmbitä; corect: "CU SURLE SI TOBE"

CU CHIU CU VAI - ilogic, cä doar nu "chiuim" si ne "väicärim" în acelasi timp! Corect: "CU CHIN CU VAI"

DEVALMASIE - nu înseamnä "învälmäsealä". ci formä de proprietate în comun asupra unui lot de pämânt; täranii astfel împroprietäriti se numeau "devälmasi".

NICI IN CLIN, NICI IN MANECA - aiurealä; expresia originalä era "NICI IN CLIN, NICI IN MANEC", adicä "nici în panta dealului, nici la ses"... nu avea täranul cutare pämânt. Dar, cum aproape nimeni n-o mai stie... nici nu mä astept s-o accepte cineva în uz.
...O.K., atât pentru acum. O sä mai urmeze.

Mi-am mai amintit douä, de care URLA mass-media românesti, politia, justitia, parliamentu' si alte case mai mari:

"FLAGRANT" este ADJECTIV si înseamnä: orbitor, vizibil, evident, strigätor la cer (o nedreptate flagrantä, o minciunä flagrantä, un delict flagrant). Asa cä gugumänia "a fost prins în flagrant" sau "organizarea flagrantului" e semn de corijentä la românä netrecutä nici în toamnä!

"A ABUZA" este verb NETRANZITIV: se abuzeazä DE O PERSOANA, nu "se abuzeazä persoana". Drept pentru care, vorbe gen "copii abuzati de pärinti" sunt totuna cu "copii profitati de pärinti", "copii bätuti joc de pärinti", "copii râsi de pärinti".

"A abera"....exista verbul asta? eu nu l-am gasit in DEX (editia online :P ).. a inceput sa fie folosit doar de cativa ani....eu nu il folosesc, il gasesc foarte iritant.

Cä bine zici!
N-am verificat, dar tare mi-e cä nici "a abera" nu existä; ca glumitä, e haios, da-n ultima vreme se pare cä multä lume îl foloseste sur des bonnes (adicä on she-goods... ästa, pe bune).

O cautare pe forumul asta:
"aberezi" - 37 posturi
"aberat" - 12 posturi
:P
"aberant" exista in DEX.

P.S. ma plictisesc la serviciu, nu-mi sariti in cap.

Malhereusement, D.E.X.-ul meu e atât de târnosit (cä noi suntem 'telectuali, de!), încât nu mai are primele pagini... Acum începe de la "anarhism"...
Dar voil�* de vezi ce zice dictionarul latin-român (intact, cä latina-i limbä putin mai moartä):
aberro, aberravi, aberratum, aberrare: a se rätäci, a se depärta, a se însela.
Evident, de la rädäcina:
erro, errare: a gresi, a se însela, a rätäci... etc., etc.
Si Petit Larousse:
abérrer: se tromper.
Prin urmare, verbul "a abera" AR PUTEA sä existe în limba românä - logic. Dacä n-a fost asimilat, e doar o problemä de conjuncturä.
Iar dacä e totusi folosit... e doar problemä de inculturä. ;)

Si "aberatie"... Dar "a abera", nu. Dar cea mai recenta editie in care m-am uitat are aproape 10 ani... Limba :P se mai schimba.

Mie mi s-a parut suspect ca eu am auzit doar de elocinta, elocventa si elocvent, dar nu si elocint. In dex nu apare.

Da, "elocintä" e o formä mai veche (si mai denaturatä etimologic). Dacä nu s-a räspândit si acceptat si värul ei "elocint", cu atât mai bine.

nu sunt sinonime, exista o diferenta de nuanta. elocinta e darul vorbirii, in vreme ce elocventa arata claritatea comunicatiei.

D.E.X.-ul (si logica), le dau drept sinonime. S-ar putea însä ca unii sä se fi deprins sä le foloseascä în sensul acestei diferente de nuantä.
Ceea ce-mi aminteste un alt caz ce meritä discutat: "mintal/mental".
Cuvântul corect în limba românä este "mintal", conform rädäcinii "minte" de la care s-a format. Chiar dacä originea sa latinä e "mens", sä nu uitäm cä nici în vis nu existä vreo variantä "mente" (decât, poate, asociatä cu mentosanul!)
Singurul caz unde limba românä pästreazä rädäcina "men..." este "MENTALITATE", pentru cä nu l-am preluat direct din latinä, nici nu ni l-am creat singuri (ca pe "mintal"), ci îl avem de la francezi.
Pe scurt:
(lat.) mens -> (rom.) minte -> mintal
(lat.) mens -> (fr.) ment -> mentalité -> (rom.) mentalitate
Din päcate, unii snobi cred cä "mintal" ar avea conotatii negative ("bolnav mintal", etc.), câtä vreme "mental" ar fi mai "distins"... Sä fim seriosi! (Iar aici, D.E.X.-ul iar bate câmpii, acceptând gugumänia, ca-n multe alte cazuri!)

Bah, voi sunteti plictisiti rau de tot.

Lasä, tatä, noi sä fim sänätosi!
Cä uite, altii nu s-au plictisit, tot într-o distractie au dus-o - si-acum scriu prin ziarele de mare tiraj "trebuiau" si "concluzioneazä" si "si-a cerut scuze"... ;)

propun sã clarificãm problemele de plural ºi sã sesizãm gafe.

sã încep cu folosirea greºitã a pluralului 'orele', atunci cînd e vorba de o orã anume. exemplu: se zice 'la ora 13 va avea loc premiera filmului...' nu 'la orele 13 va avea loc...'. se foloseºte 'orele' numai cînd e vorba de o enumerare de ore: 'filmul va rula la orele 13, 17, 20'.

alt exemplu: 'cãpºuni'. vãd pe numeroase panouri în bucureºti scris la o reclamã la ciocolatã cu 'cãpºuni', cînd corect e 'cãpºune'.

D.E.X.-ul zice "cäpsuni" si atât. Dar cum nu-s un fanatic al lui, ba chiar îmi place sä-l prind cu ocaua micä, îti cer niste argumente, Leonarde - si dacä-s convingätoare, am sä mi le însusesc.

Din cate stiu eu, "capsuni" sunt plantele sau ce-or fi si capsunele sunt fructele (dar ciocolata e cu capsune nu cu plante)

n-am argumente, aºa e trecut în dicþionarul meu pe calculator (care ºtiu cã e fãcut dupã o ediþie mai recentã a dex-ului). m-am uitat ºi eu într-un dex mai vechi ºi scrie 'cãpºuni', într-adevãr. ciudat

Ca sä vezi ce consecventi sunt!
Si mai existä destui care-ti dau cu D.E.X.-un cap precum cu o Biblie de Räzboi, d-aia cu pagini de fier, din "Lacäte carnivore" de Serge Brussolo!

@BeNnY
M-am gândit si eu la asta, si am verificat. Scria asa:
cäpsun, cäpsuni
cäpsunä, cäpsuni
(Precizare: al meu e editie veche, 1976)

De unde si vorba:
"Plutonier major Cäpsunä, vä rog sä prezentati actele la control..." ;)

capsune, capsunele, capsunici....

...
 

dar de hibridul "vroiam" nu vorbiti?...e atat de frecvent folosit...ma mir k nu l-ati "atacat" inca...

Imi amintesc destul de bine chestia cu capsune si cred ca asa era, cum am zis mai sus.

"Vroiam" e cam forma populara de la "voiam". Asa stiam eu. Corect e "voiam".

da, benny, capsune e corect. nu te-am contrazis, faceam doar familie de cuvinte:P

Raspundeam lui Pitbull, am vazut ca nu m-ai contrazis.