FABULE CINEMATOGRAFICE... si nu numai
 

Oricine s-a pregätit vreodatä spre a deveni cineast (mai ales pentru regie, scenaristicä si alte compartimente de la "baza" oricärui film), a primit încä de la început recomandarea de a avea mereu la îndemânä un carnetel de însemnäri în care sä noteze observatii de viatä care i se par semnificative: întâmpläri, momente, imagini personaje - fel de fel. Pe unele dintre ele le va folosi mai târziu, inspirându-se din ele, adaptându-le, etc. Altele vor rämâne neatinse, dar prin simpla lor consemnare ele actioneazä niste mecanisme ale creierului, ajutându-l sä "gândeascä cinematografic". Si chiar si pentru cei care nu urmäresc sä-si facä o carierä în cinema, toate sunt semnificative, amuzante, triste, pitoresti - interesante într-un fel sau altul.
Propun ca în acest topic sä notäm asemenea întâmpläri. Voi începe cu un prim exemplu (mi l-am amintit ieri, trecând întâmplätor prin locul unde am asistat cândva la scena respectivä.)

Înainte de a începe, mai descriu si câteva mostre "statice", färä actiune sau personaje:
- Pe Bulevardul Dacia, lângä Piata Romanä, o casä veche, îngustä si cam stranie, având un balcon cu usa ziditä (un... "anti-balcon", dacä vreti).
- Fotografii culese de pe net (päcat cä nu le pot posta aici):
- o caroserie rablagitä de Dacie, färä roti, färä nimic, legatä de un pom cu un lant si un lacät;
- altä caroserie de Dacie, cocotatä pe o cärutä mânatä de un tigan, pe un bulevard;
- undeva, într-un loc incert, un suport de aragaz cu douä ochiuri, pus în formä de "avizier", cu urmätoarea inscriptie:
MOSI, BABE, FETE SI FETI-LOGOFETI, HAIDUCI, PISTOALE, PUMNALE, BASTOANE, BERI, MITITEI, RIVULUTIA DE LA PASOPT, POZE, TIRIBOMBE, CONEXURI.
(Ce-o fi-nsemnând, numai äla care a scris-o stie - poate!)

...Later edit: intre timp, s-a inventat Facebook, si am acolo un album fotografic intreg pe tema asta. Se intituleaza: "MARE TI-I GRADINA..."

1995, Piata Eroii Revolutiei. Fosta alimentarä care acum e magazin de computere.
Doi maidanezi dau târcoale prin fata usii. Unul e "de-ai casei", altul abia s-a pripäsit pe-acolo.
Un aurolac, aflat pesemne în gratiile vânzätoarelor, iese intempestiv sä alunge maidanezul venetic. Îi trage un "zât" feroce - amândoi maidanezii tresar speriati. Aurolacul îsi dä seama cä l-a stresat si pe maidanezul "prieten" si, spontan, cu cea mai sincerä dezolare pe fatä, bâlbâie spre el: "Scuzä-mä, n-am vrut sä te sperii!"

Concluzie: cât de multi dintre noi ar putea înväta o lectie din acest gest, atât de semnificativ în absurditatea lui!

"Decupaje" din astea fac si eu zi de zi. Foarte buna idee. Am putea tine aici un fel de "jurnal" cu astfel de intamplari.

Exact asta era ideea. :)

Idee foarte buna...sper sa va ajut si eu...

Be welcome, M0n0!
Bagä mare!

For the moment, I'll join in too...

De obicei, nu imi notez lucrurile mai deosebite pe care le intalnesc (de aceea nu imi amintesc prea multe). Intr-o vreme, am incercat sa fotografiez chestiile astea... Iar ce mi-a ramas in memorie...
--- numele unui restaurant, "Redrum", cu litere scrise foarte frumos si cu o atmosfera linistitoare...
--- in campania electorala de primavara, anul trecut, cand Funar s-a apucat de asfaltat strazile pentru a pune mana pe cateva voturi, pe o strada a ramas o gaura neasfaltata, de forma unei cruci usor strambe...



Am sa deschid ochii saptamana asta... :shock: sa vedem ce apare...

Oare se inspirase din Kubrick, sau din Stephen King? ;)
Asta-i chiar socantä! Expresivä, si sugereazä atât de multe! Vezi si maniile macabre ale lui Funar, cu înmormântäri-show ultranationaliste, etc.

Intr-un magazin azi, un tip bine imbracat (genul celor care fac bisnita cu pamanturi) catre vanzatoare : Vreau si eu un "mister".
Vanzatoarea (confuza) : Ce anume?
Tipul: Un "mister".
Vanzatoarea : Nu stiu ce e ala ...
Tipul: Un d-ala doamna de amesteci maioneza cu el."
Individul dorea un mixer pentru nevasta. Era ziua ei. In mana avea si un buchet de trandafiri de plastic.
Intr-un final femeia a inteles ce dorea insul.

treaba topicul... zilnic vad chestii frumoase pe care altii nu le vad dar nu in genul American Beauty ... also ugly thins. (i like these better)

Eu observ asta in fiekre zi knd folosesc mijlocul de transport in comun ...
lumea se uita pe geam la blocurile de vis a vis la balcoane ... la astia cu termopane... se uita urat.
Aceasta observatie am facut-o de nenumarate ori ... e ciudat pentru ca in loc sa ishi puna in ordine gandurile sau sa se bucure de prezent isi indeasa capul cu ura ...
:sleep:

situation2:
In taxi cu o amica... trecem prin dreptul unei biserici si face "gestul" si o intreb dk chiar crede in acel semn si imi zice ca nu prea .... de fapt mai deloc... din reflex. Dupa vreo 10 min de mers mai dam peste o biserica si mai face odata "gestul" ... si mi-am dat seama ca religia asta sau asa presupusa credinta are un mare control asupra unora.
:sleep:

Merg pe pasarela in drum spre scoala...eu ma uit la lumea care trece in stanga mea...ei se uita la mine...ei ce gandesc? Pt. ca eu ma mai trezesc sa vb in sinea mea ceva despre ei...

Asta-i chiar socantä! Expresivä, si sugereazä atât de multe! [/quote]
Ma enerveaza doar ca nu mai gaesc poza... :((



Ar mai fi:

--- eu joc tenis cam o data pe saptamana (va deveni cam o data pe luna dupa vacanta de primavara) cu niste tipi care au ajuns sa-mi fie prieteni. Fiind inca iarna, duminica asta am jucat in sala unui liceu... Unul dintre noi a adus un suc... Si la un moment dat, in timpul meciului de dublu, eram vreo trei in 'biroul' profesorului de tenis, toastand cu Pepsi... Intr-o ordine vaga, am toastat pentru: cupa Davis, pentru Cristian Tudor Popescu, pentru dreapta lui Volchkov, pentru serva lui Hanescu, pentru I. Nastase, care statea si aplauda pe margine, pentru A. Nastase, pentru ca era la indeamana, pentru Steaua, pentru Ghencea, pentru vremea din Chencea, pentru - dâng, dâng, dâng - Gigi Becali, pentru carcotasi pentru manelistu' de Stoica, pentru terenul din Ghencea, pentru bebelushe, pentru ala care este, pentru cei care jucau in timp ce noi toastam, pentru oricine se uita la noi, pentru cei care au intrat si ei in toast, pentru cel care a cumparat sucul (a.k.a. Blondu'), pentru frizerul unui dintre noi care nu s-a mai tuns din vara, pentru ca am spalat paharele, pentru ca s-a termiant sucul...

--- din ciclul "Genii neintelese"... azi dimineata, in drum pe scoala, vad o blonda, care fuge si fuge si fuge si se opreste... nu face nimic, apoi iar fuge... nu imi explic chestia asta... :((

Asta e vechea teorie a trenurilor (trenul personal si acceleratul, care e intalnesc intr-o gara de provincie), atat de bine ilustrata de Cezar Petrescu (autorul e trist si imi displace, dar teoria apare in "Intunecare"). Poate am s-o povestesc candva.

Apropo de termopane ... m-am dus cu un prieten in mall sa-mi iau niste haine. Asta incepe sa observe la geamuri autocolantele cu Maggy (cred ca asa se scrie, nu ca ar avea prea mare importanta). Ii zic : Stai sa vezi cate sunt in Bucuresti. In mod normal te astepti sa le vezi la geamuri pricajite de bloc. Culmea e ca sunt peste tot, indiferent de bloc si de geamuri (termopan sau nu). Asta imi aduce aminte de melodia lui Chilian cu termopanele ... deja aberez.

total aiurea ...
poate s-a oprit sa-si mai traga sufletu' ....
sau poate e prea proasta... who knows ... these are the true misteries of life ... :lol:

Chiar imi plac fabulele astea...mai adunam vreo 10 pagini si facem un film...absolut geniale...unele... :happy:

@Nume
Faza cu "misterul" e savuroasä în sine, dar cârligul care o face semnificativä artistic sunt TRANDAFIRII DE PLASTIC - un kitsch din cele mai ordinare, în orice împrejurare, dar sä-i mai oferi si nevestei, de ziua ei...

@Gandaalf
As zice cä a te închina "din reflex" e o blasfemie chiar mai mare decât a n-o face deloc. Asijderea äia care se închinä ostentativ, sä-i vadä lumea.
Pe vremea comunistilor, unii se închinau cu limba-n cerul gurii, sä NU-i vadä lumea (altä blasfemie, dacä stai sä te gândesti cä primii crestini nu lipseau de la liturghie chiar cu riscul de a fi aruncati leilor). Personal, practic adesea crucea fäcutä pe cerul gurii, dar numai pentru cä e un gest prea intim, prea personal, ca sä-l expunem oriunde si oricând.
Revenind la "reflexe" si la "vremea comunistilor". Un amic, actorul nu prea cunoscut Kitty Dumitrescu (vizibil de regulä numai prin filmele lui Geo Saizescu), ori de câte ori trecea prin fata unei biserici, se închina - si imediat îsi aranja cravata (chiar dacä purta tricou!) cu un gest mereu acelasi.
(Comentariu: iatä cât de multe se pot spune, pornind de la un fapt atât de märunt si aparent banal!)

@M0n0
Exemplul cu pasarela: un început corect de a face asemenea observatii. Pasul urmätor e identificarea unui "clenci", care sä le amorseze potentialul artistic (vezi alte exemple de pe-aici).

@MinRep
Aia cu Pepsi-ul:
Delicioasä, dar mai mult "literar"; are foarte mult haz modul de a o povesti. Pentru cinema, elementul vizual se cam disipeazä... Dar poate fi un punct de pornire, pentru a construi o secventä nostimä percutantä, un leitmotiv, ceva...

Aia cu blonda care fugea:
Am izbucnit în râs doar citind-o! :lol:

@Nume & Gandaalf
Da, termopanele: doar ultimul avatar al vechilor confuzii dintre "practic" si "distins", atât de proprii snobimii; plus nemuritoarea pildä a "caprei vecinului" (vezi exemplul cu personalul si acceleratul).
Autocolantele, si publicitatea în general, sunt o sursä nesecatä de exemple în sensul ästa.

Iar acum - apropo tot de absurdistanul publicitar - alt exemplu (ar merge de minune si la "Lucruri ridicole"). Multi dintre voi îl stiti, dar meritä punctat - e foarte semnificativ ca astfel de "fabulä":
Fiu-meu a apärut într-un spot la "Golden Brau": figurant în grämada care se desträbäla cu berea, în spatele protagonistilor. Dupä filmare, îmi povesteste amuzat: pe platou, toti cu ochii pe ei; cuvânt de ordine, repetat ca o manträ: "Faceti orice, turnati-vä berea-n cap, stropiti-vä cu ea, dati cu cutiile de toti peretii, nu conteazä - numai NU DUCETI CUTIILE LA GURA!!!" De ce? Pentru cä LEGEA INTERZICE CA IN SPOTURILE PUBLICITARE SA SE CONSUME ALCOOL!

shtiam cehstia asta,dar tot cand o citesc ma bufneshte rasul :))) faina

daca in spoturi nu ia voie sa bei,at cand fac ashtia live sau cum or face reclama la bere au voie sa bea?
de ex am vazut la national cand faceau ashtia la Burger,ma gandeam ca nu beau daor toasteaza(ca la carcotashi) dar baietzii shi-au umplut paharele shi pe gat s-a dus tot paharul.asta nu inteleg.

Urmatoarea are vreo 2 - 3 ani vechime ...
Eram in biserica si trebuia sa trec pe subt masa... stateam la coada si eram imbrancit de fiecare in parte ca sa ajunga cat mai repede sa treaca. Intr-un final (being pocked at for like 20-25 mins) ajung in spatele unor batranele ... check out the dialog:
"1st: mai trecem odata ?
2nd: ptr ce ? ... am trecut de 3 ori.
1st: hai sa mai trecem odata!
2nd: bine!"
acum va intreb si pe voi ... CE A FOST IN MINTEA LOR ? - mai intarzia moartea cu 2 luni dk a trecut de 4 ori pe subt masa?

Si totul nu se termina acolo ... cum iesheai de subt masa dadeai de o cruce imensa cu flori atasate peste tot... la care un dintre ele deschide sacosa si incepe sa ia flori de pe cruce uitandu-se in stanga si in dreapta ca un hot.

Credinta spuneti voi sau lumea? Eu spun soc :shock: si scarba. :sick:

picture this :
tip stand p balcon pe scaun vara, in bustul gol, cu bucata de tabla sub barbie, bronzandu-se (nu, nu eram eu :P )
sta asta ce sta si ii scapa privirea in strada, unde fixeaza un aurolac (da, iar ei) mergand voios pe strada, sufland cu abnegatie intr-o punga. merge aurolacul ce merge, si nimereste langa o masina parcata, in fata blocului. masina avea alarma asa ca omul nostru imediat ce se apropie de ea, aia incepe sa piuie (bip-bip, nu alte sunete mai elaborate). imediat ce suna, asta se sperie si sare intr-o parte. acuma din curiozitate probabil, asta se duce din nou spre masina si aia iar incepe sa piuie.
eh si ce face asta? se baga intre masina aia si masina parcata langa, exact la mijloc intre astea doua si incepe sa-si unduie corpul incat sa activeze succesiv bip-urile alarmelor celor 2 masini, compunand asa o mica "piesa"
face ce face asta timp de cateva secunde dupa kr tzushti spre o statie in care tocmai venise un autobuz, cu o viteza descurajanta.
daca tipul de pe balcon, care mi-a povestit, nu ar fi filmat pe mobil faza asta(ma rog, o parte din ea), prob nu ash fi crezut.

Nu ma gandeam ca un aurolac sa aiba atata imaginatie... :lol:

@M0n0
Prin 1991-92, când lucram la "Expres-Magazin", mä trimiteau äia adesea la subiecte sociale, asa c-am stat de vorbä destul de mult si cu aurolaci. Ai fi uluit sä afli câte pot scoate din ei! Nu sunt nici tâmpiti, nici lipsiti de imaginatie - dimpotrivä! Dar träiesc, gândesc si simt pe cu totul alte coordonate - într-o altä lume: crudä, sälbaticä, undeva între umanitate si animalitate. Ati auzit, probabil, cä aurolacii de-atunci, crescând între timp, au început sä aibä copii - "aurolaci din nastere", efectiv, condamnati tot la viata în canale.
Trei exemple socante:

1) Unul dintre aurolacii cu care conversam avea un vis: sä ajungä regisor de film.
2) Altul avea penisul mutilat; într-o noapte, dormea într-un compartiment de tren; l-a trezit din somn o durere cumplitä: un mos tocmai MUSCA DIN EL.
3) Gara de nord. In jurul meu, vreo sase aurolaci, "la interviu". Doi dintre ei se iau de la nu-s ce, si se-ncinge o bätaie de-a dreptul atroce. Efectiv, încercau sä-si zdrobeascä unul altuia craniul de ciment. Vreau sä intervin, unul mä opreste: "Läsati-i, nenea, e treaba lor."
In fine, se terminä circul, cu câteva cucuie si sânge. Scot o napolitanä si i-o dau celui mai näpästuit. Ala îsi cheamä tortionarul, rupe-n douä napolitana, îi dä jumate, si-ncep sä molfäie amândoi ghemuiti cot la cot, la picioarele noastre.

@Longshot
INCREDIBILA faza, într-adevär! Este PERFECTA ca exemplu, poate intra oricând într-un film, chiar nemodificatä. In acelasi timp, închipuiti-vä ce minuni se pot scoate din ea, cu putinä imaginatie!

@Gandaalf
Cum bine ai observat, "viata bisericoasä" (cä nici mäcar "religioasä" nu-i pot spune - de "credintä", ce sä mai vorbim!) e o sursä inepuizabilä de pilde din-astea. Firesc: între "credintä", "religie", "bisericä" si diversele conformisme sau nonconformisme laice sunt niste distante care predispun din start la asemenea discrepante si tensiuni.
Tocmeala babelor ca sä treacä pe sub masä de 'j-de-mii de ori e delicioasä, iar finalul cu baba furând flori chiar de pe Sfânta Cruce, în Vinerea Mare, e pur si simplu HIDOASA. Mi se face räu numai când mä gândesc. Ce diformitäti, ce monstruozitäti sufletesti pot sä ascundä asemenea fiinte?

Un exemplu oarecare:
Niste pusti cam pämpäläi se distrau în spatele unui bloc, dând cu bete într-o chiuvetä ruginitä. O tovaräsä de la balcon ia atitudine:
"DOAMNE MAICA DOMNULUI, mäi copii mäi, ce MAMA DRACULUI v-a apucat?"
Adicä... scurt pe doi! Ce sä ne mai încurcäm?

Sigur, personajele al cäror ideal în viatä e sä stea-n fereasträ si sä räcneascä la plozii de jos formeazä un subiect în sine. Am una-n blocul din spate, e muzica mea zilnicä, de cum se crapä de ziuä si pânä muuuult dupä ce se-ntunecä. Pustimea s-a dus la vizionat televizor, leagänele le-a ocupat teenagerimea cu pilealä, iar räcnetele ei continuä sä se-audä de-undeva din neantul etajului sapte-n fapt de noapte.

Interesant topic... Trec astazi pe strada pe langa un cersetor care repeta textul clasic: "dati-mi si mie un ban ca nu am ce manca" ,cinci minute mai tarziu vorbea la un telefon mobil, Phillips 855 cred, dupa care inchide si incepe din nou

Wow!!! Da' stiu c-ai nimerit la fix momentul! "Filantropica" sä träiascä!!! :lol: :lol: :lol:

Altu' din gascä, la slujbä-n metrou, cu cartonasul de rigoare:
SUNT SURD SI MUT, bârabârabâra...
Douä colege de-ale lu' fi-miu, n-au de lucru: scriu si ele un cartonas:
VA MINTE, NU E NICI SURD, NICI MUT.
Si pornesc solemne în urma lui, prin metrou, în acelasi pas.
Ala, nu stia de ce toatä lumea e pe jos de râs. In fine, se-ntoarce, le vede - si, evident, drumul se reia în sens invers, "surdo-mutul" fugärindu-le sä le dea suturi în cur, într-o bolborosealä de sunete nearticulate.
Peste câteva zile, fetele treceau prin Unirii 2. Deodatä, urlete:
"Fäää, futu-vä muma-n cur, credeati cä v-am uitat!?..."
Surdo-mutu' nostru, evident!

Printr-o intamplare am ajuns vara trecuta intr-un sat unde nu aveau apa curenta, dar aveau antene satelit si sisteme home-cinema.

Copilä dragä, tu ai ochi pentru astea, zäu!
Mai zi, mai zi! :D

- un coleg de camera. ma trezesc VANAT de frig in timpul noptii acum cateva luni si ce vad ?? geamul larg deschis, colegul meu dormind in boxeri cu burta in sus, dezvelit si cu muzica (un house de toata frumusetea :sick:) data la maxim.

G.R.O.T.E.S.C.

- un tip cunoscut care m-a tinut odata de vorba in piata victoriei, in asteptarea metroului. el, care merge noapte de noapte acasa cu taxiul (dacii de la cobalcescu) de la munca, are o 'mare dilema' (vorba lui !): sa tranteasca usa dupa ce iese sau nu ? daca o tranteste, sa nu iasa taximetristul dupa el, cu jordia, sa-i ceara socoteala pt badaranie. daca nu o tranteste, nu se mai inchide bine. hmmm....

zainfeld, domn'e !

eu, in anul 1 de facultae, camin mizerabil si, mai important, lipsit de orice sursa de lumina. noaptea tarziu. coborand de la etajul 5 spre camera mea "piloasa" de la 1 am fost oprit de o bata in cap.....fara motiv, fara explicatii, fara scuze. pur si simplu fight club si memento la un loc( am visat vreo ora pe scari si apoi mi-a luat ceva timp sa realizez prin ce trecusem). curios, nu-mi lipsea nimic....nici telefon nici bani si nici haine.

"traim in romania si asta ne ocupa tot timpul" :sick:

ce înseamnã 'apã curentã'? ªi la þarã la bunici de ai mei au apã doar de la fîntînã, dar au (avut) ºi antenã satelit ºi probabil mai sunt cazuri în sat. Nu mi se pare o chestie extraordinarã. Home cinema probabil e ceva mai rar

True story...

Un timp statea la marginea soselei cu mobilu in mana...telefon racnet...
Un pasager in taxi (statea pe locul din dreapta a soferului) ii spune soferului sa incetineasca masina...dar trece exact pe langa cel cu mobilu...pasagerul scoate mana pe geam si incearca sa ii ia telefonul omului de pe trotuar...noroc ca atunci cand a icnercat sa-l "fure" din mana omului l-a scapat...

high as a mofo!

Am vazut azi un caine comunitar stand si asteptand la semafor, cand s-a facut verde a mers pana la mijlocul strazii unde s-a oprit pentru cateva secunde si a trecut mai departe.Nu am mai vazut de mult pe cineva sa traverseze asa regulamentar.

@Notorious:
CURAT Zainfeld! :D

@apartamentul104
Incidentul e tulburätor. Violentä gratuitä, evident. Tristä si adeväratä concluzia: "traim in romania si asta ne ocupa tot timpul". Bravo tie cä te-ai detasat, si acum îl privesti cu umor.
Nu-i mai lipseste decât un mic clenci, ca sä devinä genul de "fabulä cinematograficä potrivitä aici. Cu putinä imaginatie, i se poate inventa.

@Leonard
In sine, exemplul dat de Layla corespunde PERFECT definitiei noastre. Desigur, asemenea cazuri tipice care subliniazä absurd discrepantele dintre rural si urban, dintre vechi si nou, în lumea contemporanä, abundä. Ele nu au neapärat un caracter "acuzator" sau "denigrator" la adresa cuiva. Ai dreptate când spui cä, probabil, home-cinema-ul i-a atras mai mult, prin noutatea lui, decât instalarea apei curente, banalizatä chiar înainte de a se fi fäcut si în satul lor. Totusi, exemplul rämâne semnificativ, tocmai prin faptul cä e un "car pus înaintea boilor".

@M0n0
Excelent! Aici, contrastul e produs de nota de "politete" pe care o sugereazä ("Dom' sef, fii bun si încetineste putin, sä-i fur äluia mobilul!") Scäparea telefonului din mânä e punctul final. Intr-un film, pune-l sä-l scape într-un canal, si ti-a iesit secventa!

Sursä: Valeriu Moisescu

Unitate militarä, compania T.R. unde fäceau armata Valericä Moisescu, Lucian Pintilie si altii de la I.A.T.C. Intr-o searä, dupä stingere, urlete: un soldat zbiera ca din gurä de sarpe ceva în legäturä cu un crocodil. Sar bäietii, aprind lumina, panicä... In fine, se lämureste misterul: viitorul actor Leonard Calea îsi prinsese piciorul între gratiile patului si se pusese pe visat!
Hahaha, poante - da' vine O.S.R.-ul, cu-o falcä-n cer si-una-n pämânt, cä de ce e täräboi la compania T.R. în timpul programului de somn. A doua zi, loctiitorul de comandant, ofuscat nevoie-mare, le tine o prelegere de comä, si-n final pune punctul pe y:
DE DOUAZECI DE ANI COMAND VIITORI OFITERI IN REZERVA... SI PAN-ACUM, NICI UNUL NU SI-A PERMIS SA VISEZE CROCODILI!!! :x

.orar,la un centru de inchirieri video.

ZILNIC: Inchis

Adicä ce sä ne mai... :D

Celebrele "D-ale vitrinelor"

Anii '80, alimentarä undeva-ntr-un sat:

AZNUS OO

* * *

1981, Constanta, Piata Ovidiu.
Sub monument, tarabä cu statuete de plastic.
Cartonas:

VINDEM OVIZI
10 lei bucata

* * *

Anii '70, undeva în Bucuresti. Carton într-o vitrinä:

NU ESTE VOE
DE STAT CU SPATELE
IN DREPTU VITRINI

nu ati auzit de DIGI TV ? Oriunde in tara ...
iti tre o sursa de curent si "tzaca paca" ai 42 de canale ... calitate dvd rip ... :lol:

sfaturi de aur:
Intr-o zi nu ma simteam tocmai "peachy" ... cu alte cuvinte - eram deprimat rau de tot. Nu aveam un motiv anume dar conshtientizam ca sunt deprimat si nu ma deranja starea absolut deloc... eram lucid si imi veneau pe rand 1000 de ganduri in minte. Intrasem intr-o stare de acalmie. Cineva (une fille) m-a scanat si m-a intrebat ce am si i-am zis k sunt un pic "down in the dumps" dar mi-e bine.
Sfatul ei: nu te mai simti asha deprimat ca nu e bine! Fii optimist ca toata lumea. Fii fericit!

Scrie undeva ca un om dk e deprimat tre sa fie automat fericit sa scape de toate ? Toti din jurul meu sunt niste optimisti incurabili care pur si simplu ma lasa rece. Unele persoane (very few) cu care vb imi spun ca e un paradox ceea ce eu simt. Oare sunt singur impotriva multor optimisti incurabili ?

@Layla
Spectaculos si înduiosätor. Totusi, se explicä prin sistemul de observatie si reflexe conditionate al câinilor - cu o precizare: sunt daltonisti, deci n-avea cum sä distingä culorile rosie si verde; probabil alt element îi declansa reflexul: pozitia luminii stinse/aprinse (sus/jos), sau pur si simplu actiunile masinilor si ale celorlalti pietoni.
Imi aminteste de un caz similar, vechi de-acum vreo treizeci de ani:
Noapte de noapte, un câine färä stäpân dormea exact în mijlocul giratoriului din Piata Victoriei.

Alta din armatä
(o sursä nesecatä!):

Credea oarecine c-a descoperit America apropo de clipurile video promotionale pentru Microelectronica pe care le-am fäcut în 1999. E, n-a descoperit-o. Patronul fabricii mi-a propus asta ca între prieteni (el avea nevoie de materiale, eu de bani), de vreme ce am fost colegi de generalä si liceu. Asa c-am filmat, montat, muzicat, predat, $1,200 încasat, computer upgradeat, Internet conectat. Da' pân-ajungem acolo, între scoli si Microelectronica, fäcuräm amândoi armata. Si-ntr-o zi, mi-a scris din unitate, cu urmätoarea întâmplare:

Ordin: compania T.R. sä care niste busteni. Unii n-au avut chef. Tämbäläu, sedintä U.T.C. de "înfierare". Amicul meu ia cuvântul si spune:
"Eu consider cä acesti tovaräsi au privit cu APREHENSIUNE cäratul bustenilor, asa cä VITUPEREZ constiinta CADUCÄ si spiritul GREGAR al acestor oameni cu sufletul EZOTERIC, care surprinsi de TAUTOLOGIE si plini de REDUNDANTÄ au recurs la PREVARICATIUNI, considerând PERNICIOS si mai ales OTIOS sä care busteni."
La care, locotenentul, nici una nici douä, încheie secventa c-un cârlig la fix:
"E foarte adevärat ce spui, dar te sfätuiesc sä-ti revizuiesti putin limbajul, pentru cä s-ar putea ca ÎN AFARÄ DE NOI DOI ceilalti tovaräsi sä nu înteleagä!"

:shock: :w00t: :(( :o :( :? :huh:

Abia acum am väzut... N-a mai observat nimeni?

AMANTA SI SOTIA
Discovery Channel


Unde?
FORUMUL CINEMAGIA, PRIMUL BANNER DE SUS!!!

.un vecin merge cu amsina.de pe o strada laturalnica ii "sare" o masina in fata,si il sterge putin. soferu opreste si vine sa ii ceara scuze. asta,calm,se duce in spatele masinii,scoate din portbagaj un ciocan si,foarte linistit,ii sparge oglinda de pe stanga:
"daca n-o folosesti, la ce o mai tii?"

.il suna cineva pe unchiu-mi'o pe telefon(numar necunoscut):
.alo,Pavel?
.nu.
.apai daca nu esti pavel, de ce-ai raspuns?

am observat banner-ul si m-a lasat rece...
asta e deja misto sau banc ...

Apäi ästa banc în tätä regula, cu cap si códä! L-or dat die nu-stio câtie ori si la teveu, demult!
Dacä unchiului täu i s-a întâmplat cu adevärat, äla de la telefon sau avea chef de poante, sau era reîncarnarea lui Bulä!

Aia cu oglinda e drägutä si frumos rotunjitä!

Apropo de telefoane. Una dintre cele mai halucinante chestii care mi s-au întâmplat vreodatä:

Prin 1998, mä sunä o bätrânä: doamna Farcas, väduva unui fost coleg de liceu al lui tata. Amabilitäti, nu-s' ce, dupä care trece la subiect: mä sunase sä mä-ntrebe cine jucase rolul principal într-un film. Îi spun, îmi multumeste, särumâna, închidem.
Peste câteva zile, iar. Acum voia sä stie prenumele nevestei lui Nixon.
- Patricia, îi zic.
Bun. Mä mai întreabä ceva similar. Îi zic. Încä vreo douä întrebäri si räspunuri, si terminäm.
Nu peste mult, iar. De data asta, n-am mai stiut räspunsul. Convins cä dezlega niste rebusuri, sau ceva, o-ntreb:
- Din câte litere?
- Nu stiuuu...! se tânguieste.
- Cu ce literä-ncepe?
- Nu stiuuuuu...!
- Vreo literä de la mijloc, ceva?
- Nu stiu, nu stiu, nu stiuuuuuuuuu...!
(Aproape cä plângea.)
- Dragul meu, zice, n-ai vreun vecin pe care sä-l întrebi?
- N-am, doamnä, ei nu se pricep la de-astea...
- Vreun prieten, sä-i dai un telefon?
- Nu stiu... sä mä gândesc.
- Bine, te rog, sunä si aflä, si mai revin eu peste un sfert de orä.
Gäsesc un dictionar enciclopedic (sau ce-o fi fost, cä nu mai tin minte întrebarea), aflu cine era scriitorul, sau pictorul, sau ce-o interesa pe ea, si-i spun.
Trece si-asta. Vine urmätoarea reprizä.
Dupä vreo cinci întrebäri despre filme, politicä, istorie si nu mai stiu ce, îmi trânteste:
- Da' care era numele de fatä al sotiei fratelui tatälui täu?
:shock:
- POPESCU! exclam. Ioana POPESCU!
- Multumesc, multumesc...! Vai, nici nu stii cât îti multumesc!
...Si de-atunci, timp de vreo doi ani, a continuat sä mä sune, cu liste-ntregi de întrebäri care de care mai ciudate, färä nici o legäturä una cu alta. Tacâmul era mereu acelasi: dacä nu stiam räspunsul, mä trimitea la vecini, la prieteni, la Biblioteca Academiei - oriunde, numai sä i-l aflu! Iar dacä nu era nici un chip sä-i däm de capät, sä afläm unde fäcuse liceul cutäricä vär de-al treilea al vreunui coleg de grädinitä, sau la ce vârstä murise mâta vreunei mätusi väduve - dezastru!
- Vai, si mi-e asa de räu...! TREBUIE sä afli, nu poti sä mä lasi! Vai, mooor...!
Evident, de la un timp, nici nu mai räspundeam la telefon, si läsasem consemn cä pentru doamna Farcas nu sunt acasä. Veneam de la piatä, de la editurä, de la dracu', de la lacu', si mi se dädea raportul:
- Iar a sunat doamna Farcas! Voia sä stie în ce an s-a fäcut "Anna Karenina" cu Greta Garbo, si cum le chema pe toate cele cinci surori ale bunicii tale, si...
Si ne-am distrat asa macabru pânä într-un târziu când, pradä unui rar moment de luciditate, doamna Farcas a läsat sä-i scape explicatia misterului:
Suferea de un sindrom maniaco-depresiv de bätrânete, si încontinuu-i veneau în minte detalii pe care nu si le mai amintea clar. Si dacä nu afla nicicum räspunsul, intra în crizä!

Dupä anul 1999, nu m-a mai sunat. O fi murit, biata femeie. De-atunci, am rämas cu gândul ca, dacä scriu vreodatä un roman sau scenariu politist, gen Agatha Christie, sä introduc un asemenea personaj - care în final va furniza, involuntar, dezlegarea crimei.

Jesus! :w00t: :w00t: :w00t: Ei, asta da!

Era tare daca te suna pe mobil, macar faceai minute. :lol:
Simpatic ...

dintr-un manuscris predat unei edituri:

În Evanghelia dupã Matei, citim:
„În acest timp a venit Iisus din Galileea, la Iordan, ca sã se boteze de cãtre el. Ioan însã îl oprea, zicând: Eu am trebuinþã sã fiu botezat de Tine, ºi Tu vii la mine? ªi rãspunzând, Iisus a zis cãtre el: Lasã acum, cã aºa se cuvine nouã sã împlinim toatã dreptatea. Atunci L-a lãsat. Iar botezându-se Iisus, când ieºea din apã, îndatã cerurile s-au deschis ºi Duhul lui Dumnezeu s-a vãzut pogorându-se ca un porumbel ºi venind peste El. ªi iatã glas din ceruri zicând: <Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit.>” (3, 13-17)
La ieºirea din râul Iordanului, la o micã înãlþime era un vehicul zburãtor tip elicopter cu un echipaj de astronauþi ai civilizaþiei extrasolare YHWH, colegi de-ai lui Iisus. S-au deschis cerurile, adicã ei au lansat puternice raze luminoase tip reflector sau laser, cu focalizarea pe Iisus, lansând cu o staþie de amplificare puternicã respectivele cuvinte. Porumbelul de stâncã (Columba livia) este strãmoºul porumbeilor domestici de astãzi, care trãieºte în stare sãlbaticã în jurul Mãrii Mediterane, mai ales în stâncãrii. Acest tip de porumbel era la botezul lui Iisus. El are culorile alb-albastru-indigo-violet-negru, adicã spectrul vizibil cãtre ultraviolet apropiat. Aºa este corect sã fie reprezentatã în picturi raza din scena botezului lui Iisus. Dar în biserici raza este reprezentatã în culorile roºu-portocaliu-galben, adicã spectrul vizibil cãtre infraroºu, ceea ce nu corespunde realitãþii istorice. Pictorii bisericeºti din toate timpurile au luat ca model razele Soarelui, nu raza care sa pogorât peste Iisus la botez.

As zice "nu se poate...! :shock: " - dacä n-as sti cä SE POATE. :sick:
Dacä aveti stomac de strut si nervi de otel, si vä arde sä vedeti pânä unde poate merge delirul pe liniile de mai sus, convingeti un tarabagiu sä vä lase (nu de alta, da' dac-o cumpärati, mä trezesc cu forumul CineMagia la usä, sä-mi cearä banii înapoi) sä cititi obiectul numit "Hercubolum - planeta rosie" - sau cam asa ceva. E albasträ cu un guguloi rosu pe copertä.
Când l-am luat la trei päzeste pe editor, a ridicat din umeri: "Am plätit salariile la oameni." Asa cä nu l-am mai înjurat - decât în gând; si mult.

la sfaturile lui PItbull care s-a cacat pe el de ras, va las sa va delectati cu niste imagini: http://www.intelaction.ro/bonus/bonus.htm
Chiar iti vine sa zici "numa'n Romania".
:lol: :lol: :lol: nu stiam ca daca scrii cuvinte porcoase ti se pun stelute din oficiu. Si io m-am cacat pe mine de ras :lol:

ah. bucura-te de experienta "virginala" a descoperirii injuraturilor pe forum. ca prima, nu mai e nici una. ;)
on topic : now, that was a lot of nuts

Uitati-vä, uitati-vä, c-aveti ce vedea! Alea pe care le-am "povestit" eu la-nceputul topicului ästuia sunt N'ICA pe lângä astea! Care Urmuz, care Eugen Ionescu...?

dupa ce-am citit delirantele 'poante-prin-telefon' ale lui raptor si pitbull, mi-am amintit si eu de una tampitzica de cand aveam vreo 9 ani. pe atunci, aveam un prieten pe care-l chema adrian placinta.

intr-una din zile, il sun. imi raspunde un tip, cred ca gresisei nr:

TIPUL:
alo ?

EU:
alo, familia placinta ?

TIPUL (foarte amuzat, crezand ca totul e o poanta, rade fara rautate):
nu, aici familia castravete.

si imi inchide.