AMENDAMENTELE LUI MUNGIU
 

Cristian Mungiu – Constatari dupa concursul de selectie a proiectelor cinematografice organizat de catre C.N.C. – sesiunea decembrie 2008.(Document pus la dispozitia jurnalistilor astazi, in cadrul conferintei de presa organizat la sediul CNC)

"1. Despre notele scenariilor. Exista proiecte in acest concurs pe care unu sau doi membri ai juriului le-au apreciat cu note de 2 sau 3 iar ceilalti membri ai juriului cu 8 sau 9. Am solicitat ca macar in cazurile unor asemenea discrepante cei care au dat notele sa faca o apreciere publica despre scenariul respectiv , care sa expliciteze nota pe care au dat-o. Nu este o obligatie a membrilor comisiei de selectie prevazuta in lege sau regulament dar ar fi spus mult despre buna credinta a membrilor juriului in aprecierea proiectelor. Acest lucru nu se va intampla. In ce ma priveste, eu am sa imi asum o asemenea apreciere publica pentru toate proiectele care au fost declarate castigatoare.
2. Despre momentul desecretizarii. S-au adus date suplimentare care au completat declaratiile aplicantilor dupa momentul desecretizarii dosarelor, invocandu-se faptul ca datele respective fusesera ratacite prin birouri si au fost gasite ulterior.
3. Despre punctajul etapei a doua a concursului: calitatea producatorului si calitatea regizorului. Verificand punctajele aplicantilor, eu am ajuns la cu totul alte rezultate decat cele socotite initial in cadrul Centrului National al Cinematografiei. Comparand rezultatele, am constatat ca fie anumite capitole ale fisei de punctaj erau interpretate gresit, fie multe date din doasarele candidatilor nu erau adevarate. A iesit la iveala ca etapa a doua a concursului – calcularea punctajelor din dosarele aplicantilor - nu este precisa ci interpretabila in functie de cine socoteste punctajul.
4. Despre fisa de calcul a regizorului debutant. Fisa de calcul a regizorului debutant a fost interpretata gresit generand punctaje mai mari decat maximum posibil. Este posibil ca aceasta fisa sa se fi interpretat gresit de cand exista regulamentul actual. Se poate verifica.
5. Despre aprecierea bugetelor. CNC a decis la ultimele concursuri sa solicite unor experti o recalculare “corecta” a bugetelor aplicantilor. Se taie din bugetele candidatiilor la libera apreciere a acestor experti, influentandu-se decisiv rezultatul concursului, devenind irelevant pe ce loc te-a clasat comisia de selectie. Am solicitat in scris sa fie facute publice criteriile comune dupa care judeca acesti experti insa acest lucru nu s-a intamplat.
6. Despre mecanismul de decizie al Consiliului de Administratie al CNC. C. A. este cel care valideaza creditele alocate fiecarui aplicant desi nu citeste scenariile si nu analizeaza bugetele. Ni s-a explicat ca ia aceasta decizie pe baza recomandarilor comisiei de selectie si a expertilor financiari. In cazul nostru, la sedinta de validare a creditelor alocate fiecarui proiect, C.N.C. nu a permis prezenta comisiei de selectie in sala de sedinte atunci cand expertii financiari au facut propunerile referitoare la creditul de alocat fiecarui proiect.
7. Despre contestatii. Prin regulament, notele scenariilor nu se pot contesta. Se pot contesta doar punctajele producatorului si regizorului sau cuantumurile financiare alocate de catre C.A. In mod normal, rezultatele definitive ale concursului ar trebui sa se dea dupa ce se analizeaza contestatiile. Cand un proiect castiga la contestatie inseamna ca el ar fi trebuit sa se fi aflat pe lista castigatorilor si ca a fost declasat din greseala de catre C.A. al C.N.C. permitand finantarea in schimb unui alt proiect care nu ar fi trebuit sa fie finantat."

Mungiu face praf concursul CNC

Florentina Ciuverca, joi, 05 Martie 2009


Regizorul premiat cu Palme d’Or va trimite Ministerului Culturii un raport cu toate neregulile constatate la concursul recent încheiat, din juriul cãruia a fãcut parte.
„Un alt concurs cu prezentul regulament nu mai poate avea loc”, a declarat Cristian Mungiu ieri, la conferinþa de presã în care au fost fãcute publice rezultatele concursului de proiecte al Centrului Naþional al Cinematografiei (CNC). Nemulþumit de lista finalã a filmelor care primesc finanþare, stabilitã de Consiliul de Administraþie al CNC, cineastul a refuzat sã o semneze, asumându-ºi doar ierarhia datã de notele pentru scenarii. Mungiu a fãcut parte din juriul pentru ficþiune, alãturi de Doru Mitran, Radu F. Alexandru ºi Alexa Visarion. Partea de documentar ºi animaþie a fost jurizatã de Alexandru Solomon, Viorica Bucur ºi Constantin Pãun.

Radu Muntean, cea mai mare finanþare

În capul listei de 8 lungmetraje (finanþate în total cu 7,9 milioane de lei) s-a plasat Radu Muntean, cu filmul „Marþi, dupã Crãciun”, care va primi 1,36 milioane de lei, urmat de Dan Piþa cu „Chira Chiralina”, o adaptare dupã celebra carte a lui Panait Istrati (1,29 milioane). Horaþiu Mãlãele a câºtigat cu „Funeralii fericite”, Nicolae Mãrgineanu cu proiectul „Tatãl”, iar Igor Cobileanski va regiza pelicula „La limita de jos a cerului” (un scenariu co-semnat de Corneliu Porumboiu). Lista include ºi un nume aproape nelipsit dintre câºtigãtori la orice sesiune, deºi filmele sale au fost desfiinþate permanent de public ºi criticã: Adrian Popovici, cu „Se cautã o mamã”. Producãtorul este acelaºi Artis Film, al controversatei Cornelia Paloº, fost consilier la Ministerul Culturii ºi Cultelor. „Am fost puþin mai curios decât alþii ºi am studiat procesul din interior cu mai multã aplecare. De aceea, o sã-mi asum o apreciere publicã pentru toate proiectele declarate câºtigãtoare, aºa cum cred eu cã se vor transforma în filme. Voi depune la Ministerul Culturii un raport detaliat cu toate constatãrile mele ºi cu aceste aprecieri”, a precizat Cristian Mungiu.

Date false, interpretãri greºite

Acesta acuzã conducerea CNC cã refuzã sã facã publice criteriile dupã care se iau anumite decizii ºi cã rezultatele finale sunt modificate în funcþie de interesele unora. Punctajele acordate pentru calitatea regizorului ºi cea a producãtorului (care conteazã în ierarhie), spune Mungiu, sunt calculate arbitrar. „Verificând punctajele aplicanþilor, eu am ajuns la cu totul alte rezultate decât cele socotite iniþial în cadrul CNC. Comparând rezultatele, am constatat cã, fie anumite capitole ale fiºei de punctaj erau interpretate greºit, fie multe date din dosarele candidaþilor nu erau adevãrate”, a detaliat cineastul. El a dezvãluit totodatã cã, dupã desecretizarea scenariilor, „s-au adus date suplimentare la dosarele candidaþilor, invocându-se faptul cã acestea au fost rãtãcite prin birouri ºi au fost gãsite ulterior” ºi cã juriul nu este consultat de Consiliul de Administraþie atunci când acesta din urmã stabileºte finanþãrile, deºi regulamentul o cere.

Pentru cã unele scenarii au fost notate cu 2 sau 3 de unii dintre membrii juriului, iar de ceilalþi cu 8 - 9, Mungiu le-a cerut colegilor sãi o apreciere publicã asupra proiectelor, lucru care nu s-a întâmplat. Observaþiile sale au fost depuse oficial ºi la CNC, care nu le va da însã publicitãþii: „Nu am considerat necesar sã facem public documentul lui Cristian Mungiu, pentru cã noi nu suntem de acord cu el!”, a exclamat Eugen ªerbãnescu, directorul CNC, care a recunoscut cã multe dintre observaþii sunt „pertinente”.

„Vã las pe voi sã trageþi concluzia”

Un alt motiv de disputã a fost eliminarea de pe lista filmelor finanþate a unui proiect de Radu Jude, „Toatã lumea din familia noastrã”, calificat iniþial pe locul al doilea. Motivul Consiliului de Administraþie a fost faptul cã producãtorul era Ada Solomon, soþia lui Alexandru Solomon, care se afla în juriul pentru documentare. „Sesizarea asupra unui posibil conflict de interese am fãcut-o chiar eu, la prima mea întâlnire cu domnul ªerbãnescu, însã CNC-ul nu s-a sesizat nici la înscriere, nici când s-au deschis plicurile, ci abia în ultima clipã, când s-a vãzut cã proiectul era pe locul doi. Pânã atunci n-a deranjat cu nimic. Vã las pe voi sã trageþi concluzia”, a explicat Alexandru Solomon, adãugând cã retragerea acestui film a fãcut posibil includerea altora. În sprijinul sãu a intervenit Mungiu, care este de pãrere cã, „atâta timp cât nu s-a materializat acest posibil conflict de interese, Alexandru Solomon fiind în celãlalt juriu, pentru documentare, proiectul nu trebuia retras”. Ada Solomon, de la Hi Film Production, a anunþat cã va face contestaþie.

INTERVIU - Nu am acceptat, deocamdatã, nicio propunere de proiect din strãinãtate (Cristian Mungiu)

Regizorul Cristian Mungiu, al doilea român, dupã Ion Popescu Gopo, care a câºtigat prestigiosul Palme d'Or al festivalului de la Cannes, mãrturiseºte, într-un interviu acordat NewsIn, cã primeºte constant propuneri din strãinãtate, însã nu a acceptat, deocamdatã, niciuna dintre ele.

Reporter: La ce proiecte lucraþi in prezent?

Cristian Mungiu: În clipa de faþã, finalizãm proiectul "Amintiri din Epoca de Aur", în care sunt implicat ca scenarist, producator ºi co-regizor. Copia standard va fi pesemne gata pânã la sfârºitul acestei luni. Este vorba despre un film de lung metraj colectiv, alcãtuit din episoade de 20-30 de minute, în care, pe lângã mine, sunt implicaþi ca realizatori Hanno Hofer, Rãzvan Mãrculescu, Constantin Popescu ºi Ioana Uricaru. Vorbim aici de o comedie, de un film de public, ºi nu de festival, film care ecranizeazã cele mai cunoscute legende urbane ale epocii "de aur".

Totodatã, am început lucrul la scenariul pentru urmãtorul meu proiect de autor dupã "4 luni, 3 sãptãmâni ºi 2 zile".

Reporter: Cum le veþi materializa, în contextul economic delicat al acestui an?

Cristian Mungiu: Pentru "Amintiri" am reuºit sã obþinem finanþãrile necesare ca sã terminãm proiectul. Legat de urmãtorul meu proiect de autor, e încã un pic devreme sã discutãm. Cel mai probabil, însã, nu va mai fi posibil sã-l finanþãm doar cu fonduri din România ºi va trebui sã ataºãm unul sau mai multi coproducãtori externi. Deocamdatã, amintirea Palme d'Or-ului e încã vie ºi sunt foarte mulþi producãtori importanþi care îºi doresc sã ne fie parteneri, iar asta chiar înainte sã fi citit scenariul. Totodatã, am multe propuneri de a lucra în afara României. Primesc constant propuneri ºi scenarii din Statele Unite ºi Anglia, dar nu am acceptat, deocamdatã, vreo ofertã.

Reporter: Veþi înscrie vreun proiect la festivalurile din acest an?

Cristian Mungiu: Wild Bunch (o importantã companie de distribuþie - n.r.) este agentul de vânzãri al filmului "Amintiri din Epoca de Aur", iar politica lor este ca participarea peliculei în festivalurile dintr-o anumitã þarã sã fie decisã de distribuitorul care a achiziþionat drepturile pentru acea þarã. Deci nu înscriem noi, ca producãtori, filmul în festivaluri. Noi vom pãstra doar drepturile pentru România, unde filmul va avea premiera naþionalã la Cluj, în cadrul TIFF.

Reporter: Iar în cinematografe, când va putea fi vãzut "Amintiri din Epoca de Aur"?

Cristian Mungiu: Cel mai probabil, filmul va rula începând din septembrie. E posibil, însã, ca o difuzare în regim de avanpremierã sã aibã loc deja începând cu luna iunie. Filmul este foarte lung ºi studiem posibilitatea de a-l difuza sub forma a douã filme: "Amintiri din Epoca de Aur 1" ºi "Amintiri din Epoca de Aur 2". Nu am hotãrât încã dacã aceste filme ar trebui sã ruleze concomitent sau consecutiv. Studiem, de asemenea, interesul local în oraºele fãrã cinematografe, pentru a vedea în ce mãsurã se justificã organizarea unei noi caravane, cum a fost cazul cu “4 luni, 3 sãptãmâni ºi 2 zile”.

Reporter: Apropo de faptul cã amintirea Palme d'Or-ului e încã vie, veþi participa ºi anul acesta la Cannes?

Cristian Mungiu: În situaþia în care "Amintiri din Epoca de Aur" va fi prezentat la Cannes, voi însoþi filmul, desigur. E însã greu sã fii selecþionat cu un film colectiv în marile festivaluri - în cel mai bun caz ele putând fi prezentate în afara competiþiei, în secþiuni paralele. Ar fi ºi asa grozav, þinând cont cã niciunul dintre cei patru co-realizatori ai mei în acest proiect nu a debutat încã în lungmetraj.

din ce stiu eu, al doilea roman care a castigat palme d'or-ul e Mitulescu

nedumerire
 

am si eu o chestie care ma framinta

dupa ce am vazut declaratia din presa botezata "amendamentele lui Mungiu" ma asteptam sa vin pe Cinemagia si sa gasesc o furtuna de comentarii, sau macar sa vad pe cineva constatind, poate chiar apreciind, gestul unuimembru al comisiei care pentru prima data de cind exista consursul CNC a avut curajul sa ia o atitudine publica, serioasa, documentata si sa-si puna in joc numele si reputatia si relatia cu onor CNC-ul declarind ca un asemenea concurs "nu mai poate avea loc".

de la o comunitate care s-a obosit sa redacteze si publice o petitie privind concursul CNC, zau ma asteptam la mai mult decit precizari legate de faptul ca, atentie, Mungiu NU E primul cistigator roman al Palme D-Or-ului.

mi se pare cam dezolant.

pãi deocamdatã nu aflãm nimic concret din amendamentele sale.
ce sã comentãm?
cã se fac mânãrii, ºtiam.
poate dacã am avea acel raport detaliat înaintat ministerului, cu date relevante, am avea ce sã analizãm, pe cazuri concrete.

excuse me?

am aflat ca exista macar o persoana onesta care e gata sa-si faca temele cum se cuvine si sa arate cu degetul unde sint fisurile in sistem. Poate ca "stiati" ca se fac minarii, dar acum exista niste constatari foarte clare ale cuiva "dinauntru"

in mintea mea, se cerea imediat un val de sustinere si simpatie publica din partea celor care vor ca sistemul sa se schimbe la adresa unui membru al comisiei care se ofera sa incerce sa schimbe ceva.

repet, tacerea molcuta si mioritica de pe acest forum (si din presa) imi miroase fel de fel de lucruri neplacute - de la "stai sa astpetam sa vedem ce se mai intimpla" la " a, pai nu, daca era protestul nostru ne bagam, da asa, daca e intiativa celui de-al doilea, posibil al treilea cistigator al Palme D'or-ului, nu se merita" la " e na, ce sa zic, s-a gasit Mungiu sa faca dreptate. Sigur are el niste interese ale lui!"

poate lucrurile vor evolua intr-o directie buna. eu atita am avut de zis deocamdata - mare dezamagire din partea acestei comunitati.

Cred cä pur si simplu ti-ai fixat un palier subiectiv de asteptare si esti dezamägitä cä noi nu ne înscriem aidoma în el.
Mä bucur (sincer) cä vezi forumul CineMagia ca pe o comunitate atât de reprezentativä, energicä si onestä, si nu spun cä n-am fi, în linii mari, astfel - dar coeziunea noasträ e totusi mai slabä, suntem mai mult un conglomerat de personalitäti distincte, decât o asemenea entitate coerentä.
Oricum, evident cä suntem aläturi de Mungiu din tot sufletul si-i asteptäm raportul detaliat. Dacä se vor produce tensiuni si conflicte, e de la sine înteles cä-l vom sustine. Dar abia au trecut 24 de ore si un pic - si, oricum, nimeni nu i-a särit la beregatä. Ieri, la C.N.C., atmosfera a fost cât se poate de pasnicä. Asa cä reactionäm si noi în ton cu temperatura fireascä a momentului.

Blah blah.

Lugu lugu.

Exact aºa a apus ºi Tudor Caranfil, dar exact aºa, când a fost în juriu. ªi nu s-a schimbat nimic. ªi aºa va fi mereu. Pentru cã nu existã niºte criterii de evaluare, în primul rând.
Eu sunt unul dintre pãþiþi, în anii trecuþi. Cine mi-a apreciat fantezia mi-a dat 9, considerând cã scenariul trebuie promovat pentru cã aºa ceva nu s-a mai realizat în România, iar cine nu, mi-a dat 2, pe considerentul cã aºa ceva nu se realizeazã în România. Ca sã ºtim cine a apreciat bine, ar trebui ca juriul sã fie format din 50 de membri, pentru ca media acestor note sã fie una obiectivã.
Cum în þara asta nu se urmãreºte promovarea scenariului, respectiv a scenaristului, ci a regizorului, care este deja scenarist, lucrurile vor rãmâne cum am stabilit.

Am constatat târziu cã se discutã în douã locuri acelaºi lucru.

pai nu asa e si la cnc?!?

Cristian Mungiu îi sugereazã lui Paleologu sã degreveze CNC de sarcina concursului de proiecte

Regizorul Cristian Mungiu apreciazã, într-o scrisoare deschisã adresatã ministrului Culturii, Theodor Paleologu, cã organizatorul selecþiei proiectelor de film, Centrul Naþional al Cinematografiei (CNC), ar trebui sã fie degrevat de aceastã sarcinã.

Potrivit lui Mungiu, selecþia ar trebui fãcutã de un organism independent, pe baza datelor puse la dispozitie de CNC.

Regizorul filmului "4 luni, 3 sãptãmâni ºi 2 zile" aduce ca argumente, în principal, deficienþele constatate dupã ce s-a aflat în juriul selecþiei din sesiunea decembrie 2008, pe care, de altfel, le-a fãcut publice, în majoritate, la anunþarea câºtigãtorilor, pe 4 martie 2009.

Cristian Mungiu propune, astfel, ca tuturor membrilor din comisiile de selecþie sã le fie solicitate declaraþii pe propria rãspundere, în care aceºtia sã precizeze dacã s-au fãcut presiuni asupra lor de a favoriza anumite proiecte. Membrii comisiei ar mai trebui, în opinia lui Mungiu, sã aibã obligaþia de a face o apreciere scrisã despre proiectele câºtigãtoare, urmând ca ei sã nu mai facã parte din viitoare comisii de selecþie in cazul în care carierele publice ale filmelor notate de ei diferã semnificativ de estimãrile pe care le-au fãcut.

În opinia lui Mungiu, este necesarã ºi o recalculare a punctajelor aplicanþilor la concursurile CNC anterioare, cu aplicarea strictã a regulamentului ºi folosirea doar a datelor care se confirmã din declaraþiile candidatilor, recalculare ce ar putea furniza, în unele cazuri, rezultate semnificativ diferite faþã de cele care au desemnat câºtigãtorii.

În aceeaºi scrisoare deschisã, Cristian Mungiu apreciazã cã, pe termen scurt, regulamentul de concurs trebuie modificat în sensul revenirii la spiritul sãu iniþial, acela de a sprijini valoarea probatã prin succese incontestabile în festivaluri de prestigiu incontestabil, prin vânzãri ºi încasãri probate prin returnãri de fonduri cãtre CNC.

Regizorul mai spune cã este preferabil ca membrii comisiei de selectie ºi experþii comisiei financiare sã nu fie aleºi de CNC, iar verificarea dosarelor, inclusiv a bugetelor candidaþilor, trebuie fãcuta înainte de concurs, în aºa fel încât etapa a doua a concursului sã nu fie interpretabilã.

Printre sugestiile în atenþia ministrului Theodor Paleologu se numãrã ºi aceea ca decizia finalã privind câºtigãtorii concursului sã fie luatã dupã ce au fost
judecate eventualele contestaþii depuse de aplicanþi.

Scrisoarea deschisã redactatã de Cristian Mungiu vizeazã, în afara selecþiei de proiecte, ºi alte probleme ale CNC ºi ale cinematografiei româneºti. "Apreciez cã misiunea CNC ar trebui sã fie mult mai amplã decât gestionarea concursurilor de proiecte ºi cã, în general, în acest moment: CNC nu are reacþie faþã de faptul ca România are cel mai mic numãr de sãli de cinema din Europa raportat la populaþie; nu existã o strategie în privinþa distribuþiei de film în România; nu existã o strategie în privinþa scãderii dramatice a numãrului de spectatori în sãlile din România; pirateria este copleºitoare în privinþa produselor video ºi nu existã niciun plan vizibil de combatere a fenomenului; majoritatea celor care iau credite pentru producþie de la CNC nu returneazã niciodatã aceste credite", mai spune regizorul, în scrisoarea deschisã publicatã pe site-ul casei de producþie Mobrafilms.

Organizarea ºi desfãºurarea concursului de proiecte organizat de CNC au fost criticate de mai mulþi regizori de top. Printre aceºtia s-a numãrat ºi Radu Muntean, care a obþinut, la începutul lunii martie, cea mai mare finanþare din sesiunea noiembrie-decembrie 2008, respectiv 1,36 milioane de lei, pentru filmul "Marþi dupã Crãciun". "Regulamentul concursului de proiecte este foarte vag în calcularea punctajelor pentru regizori, case de producþie ºi, implicit, pentru proiectul cinematografic respectiv. ªi asta îl face foarte interpretabil, la discreþia Consiliului de Administraþie ºi al preºedintelui acestui consiliu. ªtiu regulamentul, am participat la jurizare în sesiunea din vara anului trecut, de atunci ºtiu cã sunt multe probleme punctuale. Lista de festivaluri agreate de CNC este conceputã aberant, scurtmetrajele puncteazã la fel ca lungmetrajele, în fapt nu existã o comisie tehnicã menitã sã calculeze profesionist punctajele concurenþilor. Totul se face la botul calului ºi se calculeazã pe loc, cu comisia de faþã, când în mod normal, toate informaþiile furnizate de casele de producþie ar trebui verificate pe îndelete. ªi, nu în ultimul rând, trebuie desecretizat concursul, pentru cã nu este un cenaclu literar, ci o competiþie de proiecte cinematografice, aºa cã e nu numai normal, dar ºi util ca, atunci când juriul judecã un scenariu, sã cunoascã ºi regizorul care-l va filma", a declarat, pentru NewsIn, Radu Muntean.

Nicolaescu: “Cinematografia trebuie sã þinã de Parlament”

Despre deficienþele concursului CNC, în forma sa actualã, vorbeºte ºi regizorul Sergiu Nicolaescu. Acesta anticipeazã însã, în calitate de parlamentar, soluþionarea tuturor problemelor printr-o nouã lege a cinematografiei. "Una dintre greºelile acestui concurs al CNC este faptul cã proiectele sunt secrete. În realitate, numele regizorului, al scenaristului ºi numele actorilor garanteazã pentru un film. Secret ar trebui sã fie juriul, nu cei care participã la acest concurs. Noi, parlamentarii, avem în vedere o nouã lege a cinematografiei, pe care sperãm sã o depunem în cel mult douã luni la parlament. Pe de altã parte, apartenenþa CNC la Ministerul Culturii este, ea însãºi, o catastrofã. Cinematografia trebuie sã þinã de Parlament", spune Nicolaescu.

Bullshit. Nu sunt secrete (decât de jure), sunt publice (de facto). E o gresealä doar în sensul cä oferä paravanul unei minciuni, pentru mânärii.
Adevärat - cu un amendament: numele regisorului, al actorilor, al producätorului "garanteazä", în sensul în care rolul lor abia începe, si nu putem decât SPERA cä vor face o treabä bunä (si de data asta - în cazul celor ale cäror antecedente, într-adevär, "garanteazä").
Cât priveste scenaristul, NUMELE lui nu "garanteazä" nimic, în fond - fiindcä, la momentul discutiei, rolul lui s-a încheiat: nu mai e necesarä nici o garantie, hârtiile vorbeste. Scenariul în cauzä e fie BUN (chit cä l-a scris Tudor Voican sau Nea Nae din Pascani), fie PROST (indiferent dacä l-a scris Daneliuc sau Dom' Gogu din Ciorogârla).
Singurul adevär pe care-l spune. Da, asta ar schimba înt-adevär ceva - mä întreb, însä, CUM s-ar putea face...?
Brava, copii! La mai mare!
Nu - catastrofa e relatia dintre C.N.C. si micile gästi mari din cinematografie.
Muci în fasole, pour la bonne bouche.

Dupa castigarea concursului cam jumate din scenarii sunt “reparate” (intro masura mai mare sau mai mica) de diversi scenaristi. Autorii cu proptele STIU ca scenariul lor NU poate fi filmat in forma cu care s-au prezentat la concurs, insa au aranjamentul facut ca sa castige si vor plati un scenarist ulterior (cu banii de la CNC, normal).

Au existat cazuri cand, in urma unui concurs, un scenarist tanar care a luat 6 la un proiect (si deci nu a primit finantare) a fost angajat de un producator/regizor castigator (notat de aceeasi comisie) cu nota 8, rezultatul fiind o poveste mult diferita de ce s-a prezentat la concurs.

I-auzi, i-auzi, i-auzi...! :w00t:
Foaaarte interesant!
Chiar nu-mi pusesem problema asta - da' acum, c-ai zis-o, mi se pare de "bun-simt" (vorba vine!)
Ceva cazuri concrete - în mäsura posibilului?

Citiþi integral aici scrisoarea deschisã adresatã de Cristian Mungiu ministrului Culturii ºi Cultelor, Theodor Paleologu, ºi anexa ei, cu deciziile juriului referitoare la situaþiile conflictuale din recentul concurs:

http://www.evz.ro/media/other/3d0a5a...55605105eb.pdf

Mmdamm...
Mersim, 'Aestre - chiar aveam nevoie aici de documentul ästa.
Cristi le zice clar, concret, si dur - asa cum era nevoie.
Devine din ce în ce mai clar cum se foloseste paravanul de fum al "regulamentului" pentru blaturile de tot felul - si cä Serbänescu nu e doar prost, ci si un hot ordinar, la modul cel mai flagrant: efectiv, gireazä cohortele de furturi pe fatä, mintind cu zâmbetul pe buze.
...Acum sä vedem ce-o sä se întâmple.
Din ce spune tembelul de Mos Serj, cum cä "pregätim o nouä lege a cinematografiei", pute destul de tare a ripostä: vor sä contraatace la nivel de Parlament, ca sä se blindeze împotriva ofensivei pe care ar putea (în orice caz, ar trebui) s-o anunte demersul lui Mungiu.
(Nu îndräznesc sä sper cä a fost mai mult decât o simplä coindicentä, si micuta noasträ petitie online, cu cei maximum 205 de semnatari ai ei, a avut si ea mäcar o minimä contributie.)
Oricum, de-acu-ncolo, e cazul sä fim pe fazä.

Ce face Mungiu e demn de admirat si merita suport din partea oricui e de buna credinta si ii pasa de soarta cinema-ului romanesc. Incearca sa scoata afara sobolanii din orasul filmului. A intrat in juriu, a vazut din interior cum merge toata daravela si acum da in stanga si-n dreapta, argumentat, avizat, pe puncte, logic.
Poate ar merita inca o petitie de sprijin, sa nu se simta singur in viesparul ala.

Ca sã avem de ce râde?
Sau de ce plânge?

Pai lui niciolaescu ii place sa dea legi, sa faca reguli, mereu s-a crezut un personaj istoric. Daca va impune versiunea lui, mi-e teama ca o sa avem inca o revolutie furata.

v-a, nu v-a, pana sa-mi convina sa initieze el legea mai va.
nu mi se pare decat o confiscare a luarii de atitudine a lui Mungiu.

asta-i prezumtie de vinovatie nefondata, sa nu zic aberanta.

nici revolutia nu trebuia sa mai fie facuta, dupa principiul asta.

Si pana atunci nu trebuie sa se faca nimic.

si, privite din interior, fraudele si neregulile isi pierd atributele?
Sunt doar "mici atentii" si "mici scapari"?

ASEL: - Cu ani în urmä, când eram tânär, ca tine acum, am reusit sä scap dintr-o închisoare ca asta. Nu peste mult, mi-am dat seama cä nimerisem în altä închisoare - doar mai mare.
TOMAS: - Si atunci...?
ASEL: - Atunci? Atunci evadeazä si din închisoarea cealaltä! Si din aceea-n celalaltä... si-n cealaltä...! Adevärul te asteaptä în toate, nu în nemiscare! Si te-asteaptä în truda acelui tunel întunecos din subteran!
- (Gh. Cozorici, Ovidiu Iuliu Moldovan; "Generoasa fundatie", Antonio Buero Vallejo, r. Horea Popescu, T.N.B., 1978)

Nici mäcar n-a fost aluzie - doar o metaforä explicitä! :)

Scrisoare deschisa

Domnului Ministru al Culturii, al Patrimoniului si al Cultelor, Theodor Paleologu

Stimate domnule Ministru,

Ati declarat recent, cu ocazia galei Gopo ca « Pentru un ministru al Culturii, sã ai un nou val la dispoziþie este o pleaºcã extraordinarã. Nu-þi rãmâne decât sã te laºi purtat de val ».
Din pacate, domnule Ministru, vazuta din teren, situatia pare un pic mai complexa iar acest « val » are nevoie de sprijinul dvs. pentru a nu se irosi prea curind.
Cinematografia a servit mai bine decit oricine reputatia Romaniei in ultimii ani. Prin urmare, consider ca infrastructurile publice menite sa deserveasca, sa acompanieze si sa sustina eficient si onest acest domeniu artistic trebuie sa se ridice la nivelul potentialului creativ pe care noua cinematografie l-a demonstrat. Consider ca artistilor le revine datoria de a observa deficientele sistemului si a solicita celor in drept, atunci cind e cazul, o necesara corectie.
Mi-am asumat de curind rolul de membru in comisia de selectie a proiectelor de film in cadrul concursului organizat de catre Centrul National al Cinematografiei.
Va pun la dispozitie citeva din observatiile mele dupa aceasta experienta, cerindu-va permisiunea ca, totodata, sa fac publice unele din aceste observatii.
Sper ca parcurgerea lor sa va ajute sa va faceti o idee despre cum se desfasoara lucurile in acest moment.
Apreciez, domnule ministru, ca, din punct de vedere organizatoric cit si principial,
cinematografia romana, prin structurile ei publice actuale si prin reprezentantii sai oficiali nu se ridica la inaltimea succeselor inregistrate de filmele romanesti in ultimii ani si cred ca sistemul public de sustinere a cinematografiei necesita nu o reorganizare de suprafata ci o schimbare profunda, structurala si de atitudine.
Ramine sa apreciati dvs. daca aveti determinarea si energia sa generati aceasta innoire si daca succesele recente ale culturii romane prin cinematografia ei merita sau nu acest efort.

Cristian Mungiu

Documentul de fata cuprinde observatii, concluzii si anexe:

A. Observatii
Despre alegerea membrilor comisiilor de selectie / lectorii de scenarii
Despre regulamentul de concurs
Despre interpretarea regulamentului de concurs
Despre competente, mecanisme decizionale si proceduri
Despre declaratiile candidatilor si felul in care se efectueaza calculele
Despre solutionarea situatiilor interpretabile : Exemplificare pe proiectul Casaro Film,
Portrete in padure
Despre ce constituie conflict de interese
Despre expertiza financiara si alocarea creditelor
Despre mecanismul contestatiilor

B. Concluzii

C. Anexe
a. Document despre deciziile juriului in analiza situatiilor interpretabile
b. Exemplificare a aportului propriu al producatorului (lista de servicii Casaro Film)
c. Lista festivalurilor (extras)
d. Fisa de punctaj a regizorului debutant (extras)
e. Lista de cistigatori prin contestatie la sesiunea C.N.C din decembrie 2008 ianuarie 2009
f. Regulamentul de concurs al concursului / link

Despre alegerea membrilor comisiilor de selectie / lectorii de scenarii

Nu exista criterii pentru alegerea lectorilor de scenarii. Alegerea membrilor comisiilor de
selectie se face in acest moment de catre C.N.C, care primeste propuneri de la asociatiile din breasla, propuneri de care poate sau nu sa tina cont. Modalitatile de a evalua competenta potentialilor membri lipsesc. Pina in mandatul anterior, M.C.C. trebuia sa avizeze aceste propuneri, la aceasta prevedere renuntindu-se incepind cu prezenta editie a concursului C.N.C.
In chestiunea juratilor exista doua probleme : una de competenta si alta de integrritate morala. E in sine foarte greu sa gasesti lectori competenti intr-o comunitate cinematografica in care abia daca gasesti citiva scenaristi. Dar chiar si asa, daca cei care isi asuma aceasta sarcina publica de a citi si aprecia ar face-o dupa priceperea lor insa cu perfecta onestitate, rezultatele ar trebui acceptate. Din pacate insa, cei ajunsi in aceasta comisie de lectura reprezinta in multe cazuri in mod fatis interesele celor care i-au trimis. Pot aparea situatii cind lectorii sint supusi rugamintilor, presiunilor, interventiilor, amenintarilor si santajelor. Dupa aprecierea mea, acesta este aspectul cel mai grav si inacceptabil al modului in care se desfasoara in present concursul.

Despre regulamentul de concurs

Prezentul regulament de concurs a fost introdus in anul 2006 in incercarea de a reduce subiectivismul absolut dupa care se analizau proiectele pina atunci. Regulamentul a plecat initial de la urmatoarea doua premise:
1. ca finantarea unui proiect nu trebuie sa aiba in vedere doar valoarea scenariului ci si a calitatea regizorului si a producatorului ; si 2 : ca aplicantii – regizori si producatori - care au avut succes cu ultimul lor film prezinta un risc mai mic la finatare si ar trebui sa beneficieze de un bonus cind cer finantare de la C.N.C. pentru urmatorul proiect.
Regulamentul a inceput insa sa fie sabotat inca din faza de propunere, toti cei care s-au simtit dezavantajati de prevederile lui incercind sa relativizeze propunerile regulamentului si sa-I coboare standardele la nivelul lipsei lor de performante.
In final, in regulament s-a decis sa conteze nu ultimul ci unul din ultimele doua filme dar deopotriva si cel mai bun film din cariera al aplicantului.
In loc sa se considere ca distributia in zece tari straine aduce punctaj maxim (cum era prevazut initial) s-a considerat ca e suficienta distributia in doua tari (inclusiv Romania), ca nu achizita de catre zece televiziuni straine e un prag al succesului ci achizia de catre zece televiziuni incluzindu-le pe cele romanesti (unii aplicanti ajungind lejer la cifra de patru televiziuni din start doar prin insirarea canalelor SRTV : TVR1, TVR2, TVR Cultural, TVRI)
Pe lista celor mai importante festivalurilor, pe linga Cannes, Berlin si Venetia, si-au facut treptat loc ca egale cu acestea si festivalurile din Cairo sau Bilbao, in plus sectiunea in care ai fost prezent in festival nemaicontind si asa mai departe.
In urma « rescrierii » regulamentului in acest fel, concursul pune semnul egal intre un film care a luat Palme d’Or la Cannes si a fost distribuit in 50 de tari si un film care, de exemplu, a fost distribuit intr-o singura tara straina si a fost prezentat la festivalul din Cairo.
Exemplele ciuntirilor succesive ale regulamentului sint nenumarate, treptat scazindu-se standardele pina intr-acolo incit bonusurile oferite de regulament sa devina accesibile cit mai multor aplicanti, ideea insasi de regulament devenind in aceste conditii discutabila.

Despre interpretarea regulamentului de concurs

Pe linga faptul ca regulamentul de concurs a ajuns dupa amendari succesive asa cum am aratat mai sus, el mai este si in timpul concursului interpretat intr-un fel care escamoteaza si mai mult diferentele de valoare dintre aplicanti.
In anexele concursului C.N.C. se precizeaza ca punctajele aplicantilor regizori si producatori se calculeaza, in cazul regizorilor, pentru « Cel mai bun film realizat in cariera » si pentru « Unul din ultimele doua filme realizate » iar in cazul producatorilor pentru « Un film din cariera (la alegere)» si pentru « Un film (la alegere) din ultimele doua realizate ».
Atit « cel mai bun film » cit si « unul din ultimele doua » aduc aplicantilor un punctaj la trei categorii : numar de spectatori, festivaluri internationale si succes comercial.
C.N.C. agreaza insa interpretarea aplicantilor care aleg sa completeze declaratia referitoare la cel mai bun film din cariera nu selectind un singur film trei filme, cite unul pentru fiecare categorie (numar de spectatori, festivaluri internationale si succes comercial)
Totodata, desi creditul alocat de catre CNC este, prin natura lui, cel cu care incepe finantarea oricarui film romanesc, toti aplicantii declara pe proprie raspundere ca in momentul inscrierii in concurs ei au deja tot restul de finantare. Aplicantii declara acest lucru pentru a obtine un punctaj pe care CNC il aloca proiectelor care au deja finantare asigurata in momentul inscrierii in concurs.
Desi este evident pentru toata lumea ca declaratiile respective nu au acoperire si desi ar fi simplu pentru CNC sa nu ia in calcul declaratii pe propria raspundere care nu sint insotite de nici un fel de acte dovedidoare, CNC se arata foarte permisiv in interpretarea regulamentului, ingaduind multor aplicanti sa acumuleze un punctaj pe care acestia nu il merita, in detrimentul altora care chiar au finatare asigurata in momentul inscrierii in concurs, dovedita prin extrase bancare sau contracte de finantare si/sau de coproductie.

Despre competente, mecanisme decizionale si proceduri

Procedural, discutiile membrilor comisiei de selectie si discutiile acestora cu Directorul General al C.N.C. nu se inregistreaza pe suport audio si nu se consemneaza intr-un document scris si semnat, ceea ce face ca, in final, nimeni sa nu poarte nici o raspundere pentru chestiunile comunicate verbal.
La prima intilnire a membrilor comisiilor de selectie, Alexandru Solomon, membru al comisiei de selectie pentru proiecte de documentar l-a intrebat pe directorul general al C.N.C. daca prezenta sa in juriul de documentar si a sotiei sale, Dna Ada Solomon, in competitia de fictiune contravin in vreun fel regulamentului de concurs iar Directorului General al C.N.C. Dl. Eugen Serbanescu l-a asigurat in mod explicit si neunivoc ca, fiind vorba de sectiuni separate de concurs, nu este nimic neregulamentar. Dl. Eugen Serbanescu contesta acum ca ar fi facut aceasta afirmatie.
De asemenea, nici competentele comisiei de selectie nu sint precizate in mod explicit si in scris in vreun document aparte.
In sedinta initiala a membrilor comisiei de selectie cu directorul general al C.N.C, dl. Eugen Serbanescu, acesta a apreciat ca, generic vorbind, intreaga responsabilitate privind concursul revine comisiei de selectie care are sarcina nu numai de a aprecia scenariile ci si restul dosarelor – care contin datele pe baza carora se apreciaza calitatea regizorului si a producatorului.
Totodata, s-a precizat ca exista o raspundere a comisiei si in privinta stabilirii cuantumului creditelor financiare care se acorda fiecarui proiect si implicit in analiza bugetelor proiectelor, in conditiile in care comisia, cf. art. 15 din regulament, trebuie sa participe impreuna cu Consiliul de Administratie al C.N.C. la “adoptarea unei hotariri finale cu privire la rezultatele concursului de selectie a proiectelor cinematografice si de acordare a creditelor directe.”
Cind am adus la cunostinta directorului general al C.N.C. diferite greseli flagrante din bugetele aplicantilor, acesta a decis ca totusi analiza bugetelor aplicantilor nu este de competenta comisiei de selectie.
De asemenea, conform celor precizate in sedinta initiala, comisia de selectie fusese investita sa decida in privinta situatiilor interpretabile din regulament. Prin urmare, am alcatuit o lista cu cele mai importante situatii interpretabile pe care am prezentat-o membrilor comisiei de selectie si pe care o atasez ca anexa la prezentul document. Dupa ce membrii comisiei de selectie si-au expus parerile, directorul general al C.N.C. a revenit, decizind ca unele dintre respectivele situatii interpretabile n-ar fi de competenta membrilor comisiei. In alte cazuri s-a judecat contrar parerii majoritatii membrilor comisiei.
Conform regulamentului, Consiliul de Administratie al C.N.C. este cel care are competenta sa valideze cuantumul creditelor alocate fiecarui aplicant desi membrii C.A. nu citesc scenariile si nu analizeaza bugetele. Ni s-a explicat ca membrii C.A. iau aceasta decizie coroborind recomandarile comisiei de selectie si recomandarilor expertilor financiari, intr-o sedinta comuna.
Insa la sedinta de validare a cuantumurilor creditelor alocate fiecarui proiect propuse de catre expertii financiari, C.N.C. nu a ingaduit prezenta in sala de sedinte a membrilor comisiei de selectie atunci cind expertii financiari au facut propunerile.
C.A. si-a insusit intocmai propunerile de taiere din bugete facute de experti financiari alesi tot de catre C.N.C, fara ca sa ceara in fapt vreo parere membrilor comisiei de selectie despre justetea propunerile expertilor in raport cu complexitatea scenariilor.
Rezultatul este ca proiecte clasate mai jos in ierarhia finala primesc un procent mai mare din creditul solicitat decit proiecte mai bine clasate de catre comisia de selectie.

Despre declaratiile candidatilor si felul in care se efectueaza calculele

In regulamentul C.N.C. se precizeaza la ART. 10 ca « Secretariatul tehnic al concursului are obligatia de a analiza conformitatea si realitatea documentelor din dosarele de concurs … »
Fizic, data fiind cantitatea mare de informatie, acest lucru este foarte greu de realizat si se face superficial.
Prin urmare, in calcularea punctajului aplicantilor, se iau in calcul o multime de date care, supuse verificarii, nu se confirma, o parte din greseli datorindu-se si neglijentei si impreciziei cu care sint redactate regulamentul de concurs si anexele lui.
De exemplu, lista de festivaluri facuta publica pe site-ul C.N.C. (atasata documentului de fata ca anexa) este in fapt o lista cu nume de localitati. Aceasta imprecizie face ca unii aplicanti care au luat premii la mici festivaluri din mari orase festivaliere sa primeasca puncte ca si cum ar fi cistigat premiile la marile festivaluri de renume din acele orase.
La ART 21 din regulament se precizeaza ca se vor remite membrilor comisiilor de selectie « Dosarele de proiect aferente scenariilor selectionate de comisie […] dupa intocmirea clasamentului si deschiderea plicurilor. » Membrii comisiei nu au primit in fapt aceste dosare, eu intrind in posesia lor doar in clipa in care am refuzat sa semnez punctajele prezentate membrilor comisiei de selectie de catre C.N.C. tocmai din cauza ca mi se cerea sa certific niste calcule pe care nu le facusem.
Ni s-a explicat ca, de regula, membrii comisiei de selectie, dat fiind mecanismul complicat de calcul, au lasat calcularea punctajului candidatilor in sarcina C.N.C.
Insa, dupa cum am precizat public cu ocazia conferintei de presa organizata pentru anuntarea rezultatelor concursului, in clipa in care eu am efectuat aceste calcule conform datelor din dosare, am ajuns la cu totul alte rezultate decit cele puse initial la dispozitie in cadrul C.N.C.
Precizez ca C.N.C si membrii comisiei de selectie si-au insusit in majoritatea cazurilor calculele facute de mine pe baza argumentelor pe care le-am prezentat. E insa de presupus ca aplicind aceleasi principii pe care si le-a insusit acum ca regulamentare, la o recalculare,
C.N.C. ar ajunge probabil la cu totul alte rezultate pentru editiile anterioare ale concursului de proiecte. Intrucit la fiecare sesiune de concurs a C.N.C aloca fonduri de ordinul sutelor de mii de Euro, rezulta, prin urmare, ca s-au repartizat sume de ordinul a milioane de Euro fara o verificare riguroasa a datelor prezentate de candidati si dupa criterii aproximative si interpretabile.

Despre solutionarea situatiilor interpretabile

Am ales sa fac aceasta exemplificare pe proiectul Casaro Film « Portrete in padure » pentru ca, in cazul acestui proiect, C.N.C. a decis sa nu tina cont de parerea exprimata in scris a membrilor comisiei de selectie – situatiile sint descrise mai jos - si datorita faptului ca taierile pe care eu le consider arbitrare efectuate de expertii financiari alesi de C.N.C, coroborate cu decizia C.N.C. de a descalifica proiectul Hi Film / producator Ada Solomon au avut ca effect finanatarea proiectului Casaro Film.
Producatorul Casaro Film s-a inscris in concursul de proiecte de lung metraj cu un proiect avind ca regizor pe dl Dl. Dinu Tanase (cel mai recent pe ecranele romanesti cu Damen Tango, scenariul Radu F. Alexandru, regia Dinu Tanase) produs de Dl Alexandru Iclozan (cel mai recent pe ecranele romanesti ca producator executiv pentru Dincolo de America, scenariul Eugen Serbanescu, regia Marius Barna, producator Paradox Film)
Precizez ca nu contravine legii ca producatorul unui film la care Directoul General al C.N.C. a participat in calitate de scenarist sa candideze in concurs pe durata mandatului acestuia.
Scenariul a primit urmatoarele note : Dan Nutu 5.4, Radu F Alexandru 9, Cristian Mungiu 4, Alexa Visarion 9 si Doru Mitran 9.
Dupa calcularea initiala a punctajului proiectului, prezentata de catre C.N.C. membrilor comisiei de selectie in momentul desecretizarii proiectelor, scenariul figura pe pozitia a 6a acumulind 57,01 puncte.
Dupa calculele pe care le-am efectuat eu, interpretind datele din dosar asa cum am considerat ca este corect, proiectul acumula circa 46, 5 puncte.
Am prezentat in fata colegilor din comisia de selectie si a Dlui Eugen Serbanescu observatiile mele.
In concursul C.N.C, regizorul filmului primeste un punctaj pentru « unul din ultimele doua filme realizate » - conform Anexei 11 b din regulament. Aplicantul Casaro Film a completat insa fisa regizorului cu un film anterior ultimelor doua realizate de acesta, film care determina obtinerea unui punctaj mai mare.
Observatia mea a provocat o lunga polemica despre natura filmelor care trebuie luate in considerare, in final insa directorul C.N.C decizind dupa consultarea departamentului juridic ca regulamentul in acest punct este clar si ca fisa regizorului in acest caz nu este completata corect.
Totodata, in concursul C.N.C, producatorul primeste puncte la capitolul succes comercial pentru « numarul de televiziuni nationale sau internationale care au achizitionat filmul » -
fiind vorba aici despre un film anterior al producatorului.
Regulamentul nu precizeaza despre ce fel de film e vorba (fictiune, documentar, animatie, scurt metraj, lung metraj, facut cu sprijinul CNC sau fara, film de televiziune etc) Dl. Eugen Serbanescu a decis ca, in conformitate cu logica insitutiei care acorda credite
pentru filme cinematografice, trebuie avute in vedere doar filme cinematografice, adica filme destinate si care au fost exploatate pe marile ecrane, nu filme de televiziune.
Am facut observatia ca, in acest caz, filmul inscris de aplicantul Casaro Film : Maramures, traditie si credinta, (co-productie cu Paradox Film, director Marius Barna) descris in documentele aplicantului drept un film de 6 episoade a cite 15 minute nu ar trebui luat in calcul, fiind vorba de un film de televiziune si nu de cinema.
Desi trei dintre cei cinci membri ai juriului s-au pronuntat in scris in acest sens, in final in cazul proiectului Casaro s-au aditionat punctele aduse de proiectul Maramures, traditie si credinta la nota finala a proiectului ca si cum ar fi fost vorba de un film cinematografic.
Totodata, in concursul CNC, producatorul primeste puncte daca are asigurata o parte din finantarea proiectului la inscrierea in concurs. Unii aplicanti au adus contracte pentru a dovedi ca au asigurata finantare. Altii, precum Casaro film au produs o hirtie pe proprie raspundere ca asigura diferenta prin servicii proprii.
In documentul prin care atesta ca are asigurata finantare la momentul inscrierii in concurs (pe care il atasez ca anexa) se observa in plus ca lista de servicii a aplicantului Casaro Film nu indica valoarea fiecarui serviciu pe care il asigura, pretinzind insa ca serviciile listate sint cifrate in total la suma de 1 216 149 ron, estimare care contrazice flagrant bunul simt.
Trei din cei cinci membri ai juriului au socotit ca o declaratie pe proprie raspundere nu este suficienta pentru a proba asigurarea finantarii proprii.
C.N.C. a decis insa sa ia in calcul punctajul generat de asemenea declaratii.
Am adus la cunostinta membrilor comisiei de selectie diferite date contradictorii din bugetul prezentat de Casaro Film : desi aplicantul declara ca filmarea va dura 80 de zile, actorii principali aveau prevazute cite 25, respectiv 20 de zile de filmare, masina de aparate era prevazuta pentru 40 de zile iar un cinemobil pentru 100 de zile. Dl. Eugen Serbanescu a subliniat inca o data ca observatiile despre buget nu sint de competenta comisiei de selectie ci a expertilor special desemnati de catre C.N.C.
Punctajul final al aplicantului a devenit in aceste conditii 49, 12, el fiind clasat al noualea in ierarhia proiectelor de lung metraj.
In sedinta initiala cu membrii comisiei de selectie ai sectiunii de lung metraj, Dl Eugen Serbanescu a apreciat ca, dat fiind bugetul redus al acestei sesiuni, se vor putea probabil finanta cel mult sase proiecte de lung metraj.
In final, datorita taierii din bugete operate de comisia de experti numita de catre C.N.C. si care opereaza dupa criterii neprecizate si a eliminarii din concurs de catre C.N.C. a proiectului Hi Film, pozitia a 9a din ierarhia proiectelor de lung metraj a devenit cistigatoare si proiectul Casaro Film a primit finantare.

Despre ce constituie conflict de interese

Proiectul Toata lumea din familia noastra, producator Hi Film, producator executiv Ada Solomon, a fost descalificat de catre C.N.C. invocindu-se un posibil conflict de interese, desi dosarul respective fusese considerat eligibil la inscrierea in concurs si desi nimeni nu a pretins vreo clipa ca respectivul potential conflict de interese s-ar fi materializat.
In schimb, la editia precedenta a concursului, C.N.C s-a folosit de serviciile domnului Ion Mititelu, producator la RO DE FILM s.r.l, in calitate de expert pentru analiza bugetelor sectiunii de documentar desi acelasi domn Mititelu candida ca producator in cadrul concursului de proiecte de lung metraj.
Legea nu prevede ca acesta ar fi un conflict de interese si nici C.N.C. nu a considerat ca o asemenea dubla calitate de expert C.N.C. dar si de competitor in cadrul aceluiasi concurs a aceleiasi persoane ar trebui evitata.
In final, proiectul RO DE FILM al domnului Mititelu, a fost declarat cistigator si, mai mult, desi clasat al optulea in ierarhia de concurs, a obtinut 98% din fondurile solicitate, procentual mai mult decit majoritatea proiectelor clasate inaintea sa.

Cine decide repartizarea fondurilor

Conform regulamentului, concursul are doua etapte : de analiza si notare a scenariilor si de analiza si notare a dosarelor (a calitatii regizorului si producatorului). Dupa parcurgerea acestor doua etape, membrii comisiei de selectie – numiti de catre C.N.C. – produc o ierarhizare a proiectelor.
In fapt, dupa aceasta ierarhizare are loc o a treia etapa, cea mai importanta: cea de finantare, in care fiecarui proiect i se aloca un credit, o suma de bani.
Aceasta decizie nu mai apartine comisiei de selectie ci este luata de catre Consiliul de Administratie al CNC.
Regulamentul prevede la ART 43, punctele a si b. ca proiectul cel mai bine clasat in ierarhia finala a proiectelor de concurs trebuie sa primeasca creditul solicitat, in cazul urmatoarelor proiecte de pe lista, C.A. al C.N.C. avind dreptul sa stabileasca un “procent de scadere” si sa le finanteze repectind « ierarhia stabilita de comisia de selectie ».
Legea prevede deopotriva ca : « In analiza economico-financiara in vederea alocarii creditelor directe, Consiliul poate solicita expertiza financiara a unor experti independenti sau specialisti din cadrul Centrului National al Cinematografiei”.
Pe baza acestui paragraf, C.N.C. a angajat la ultimele editii ale concursului experti care au analizat bugetele candidatilor, taind din ele dupa principii pe care nici C.N.C, nici expertii nu le-a facut vreodata publice.
Rezultatul este ca ierarhia de concurs decisa de comisie devine irelevanta, aplicantilor repartizindu-li-se fonduri nu in functie de creditul solicitat si de pozitia in ierarhia finala a proiectelor ci in raport cu estimarea bugetara facuta de expertul ales de catre C.N.C.
In timpul concursului, am solicitat in scris Centrului National al Cinematografiei sa fie facute publice criteriile comune de apreciere a bugetelor luate in calcul de experti insa acest lucru nu s-a intimplat pentru ca aceste criterii nu exista.

Despre mecansimul contestatiilor

Prin regulament, notele scenariilor nu se pot contesta. Se pot contesta doar punctajele producatorului si regizorului sau cuantumurile financiare alocate de catre C.A.
Cind se admite o contestatie, ramin finantate si proiectele finantate initial insa primesc finantare si cele care cistiga contestatiile.
In sesiunea decembrie 2007 au cistigat la contestatii un numar de 9 proiecte (atasez ca anexa rezultatele contestatiilor) - alocindu-se acestor proiecte un total suplimentar de 4 178 800 RON (peste un milion de Euro).
Practic, aproape o intreaga sesiune de finantare s-a rezolvat prin contestatii si nu prin concurs.
Cind un proiect cistiga la contestatie inseamna ca el ar fi trebuit sa se afle pe lista cistigatorilor si ca a fost declasat dintr-o greseala de apreciere, finantindu-se in schimb un alt proiect mai slab clasat.
Ce fel de concurs e acela care are o asemenea rata de eroare de calcul a calcularii datelor punctuale din dosarele candidatilor? Ce fel de relevanta mai are in acest caz intreaga procedura de clasificare? Cine isi asuma, in final raspunderea pentru o asemenea judecata?

Concluzii
Apreciez ca o re-calculare a punctajelor aplicantilor la concursurile C.N.C. anterioare – in conditiile aplicarii stricte a regulamentului si a folosirii doar a datelor care se confirma din declaratiile candidatilor - ar putea diferi in unele cazuri semnificativ fata de rezultatele care iau clasat pe acestia drept cistigatori.
Apreciez ca este util sa solicitati o declaratie pe proprie raspundere membrilor comisiilor de selectie (nu numai celor de la ultimul concurs) in care acestia sa precizeze daca s-au facut presiuni asupra lor de a favoriza anumite proiecte.
Apreciez ca ar fi necesar ca membrii comisiei de selectie sa aiba obligatia de a face o apreciere scrisa despre proiectele cistigatoare si ca ar fi de preferat ca ei sa nu mai faca parte din viitoare comisii de selectie in cazul in care carierele publice ale filmelor notate de ei sint difera semnificativ de estimarile pe care le-au facut repectivii lectori.
Apreciez ca, pe termen scurt, regulamentul de concurs trebuie modificat in sensul revenirii la spiritul sau initial de a sprijini valoarea probata prin succese incontestabile in festivaluri de prestigiu incontestabil, prin vinzari si incasari probate prin returnari de fonduri catre C.N.C.
Apreciez ca toate declaratiile din dosarele aplicantilor trebuie verificate si facute publice inainte de concurs.
Apreciez ca e preferabil ca membrii comisiei de selectie si expertii comisiei financiare sa nu fie alesi de catre C.N.C.
Apreciez ca verificarea dosarelor, inclusiv a bugetelor candidatilor trebuie facuta inainte de concurs, in asa fel incit etapa a doua a concursului sa nu fie interpretabila.
Apreciez ca trebuie sa existe criterii clare si publice conform carora expertii financiari analizeaza bugetele si ca aceasta apreciere trebuie facuta inainte de desecretizarea proiectelor.
Apreciez ca decizia finala privind cistigatorii concursului trebuie sa aiba loc dupa ce au fost judecate eventualele contestatii depuse de aplicanti.
Apreciez ca discutiile in cadrul comisiilor de selectie si cele cu reprezentantii C.N.C. trebuie inregistrate ca documente publice.
Apreciez ca pe viitor ar fi preferabil ca C.N.C. sa fie degrevat de sarcina organizarii concursului de selectie si ca aceasta ar trebui facuta de catre un organism independent pe baza datelor puse la dispozitie de catre C.N.C.
Apreciez ca e de dorit ca urmatorul concurs de proiecte sa se desfasoare dupa ce situatiile pe care le mentionez in acest document si care nu implica o modificare a legii cinematografiei vor fi fost corijate.
Apreciez ca misiunea CNC ar trebui sa fie mult mai ampla decit gestionarea concursurilor de proiecte si ca in general in acest moment : CNC nu are reactie fata de faptul ca Romania are cel mai mic numar de sali de cinema din Europa raportat la populatie ; nu exista o strategie in privinta distributiei de film in Romania ; nu exista o strategie in privinta scaderii dramatice a numarului de spectatori in salile din Romania ; pirateria este coplesitoare in privinta produselor video si nu exista nici un plan vizibil de combatere a fenomenului; majoritatea celor care iau credite pentru productie de la CNC nu returneaza niciodata aceste credite.
Consider ca doar schimbarea persoanelor decizionale aflate acum in functie nu este suficienta si ca trebuie insotita de o innoire structurala, de atitudine si de viziune.

asta e tare:

La Cannes este si festival de filme porno, prin urmare daca iei premiu acolo ti se puncteaza ca si cum ai luat Palme d'Or :D

e si pe pagina principala a Cinemagiei, merita comentata si aici (stire newsin)

Theodor Paleologu va analiza selecþia proiectelor de film

Ministrul Culturii, Theodor Paleologu, se va întâlni cu reprezentanþii noului val de regizori, pentru a analiza modalitatea de selecþie a proiectelor de film, dupã ce Cristian Mungiu a fãcut publicã o scrisoare deschisã la adresa demnitarului, pe acelaºi subiect.

În scrisoarea deschisã adresatã ministrului, regizorul Cristian Mungiu aprecia cã organizatorul selecþiei proiectelor de film, Centrul Naþional al Cinematografiei (CNC), ar trebui sã fie degrevat de aceastã sarcinã pentru ca - printre altele - nu are "viziunea de a promova ceea ce trebuie".

Potrivit lui Mungiu, selecþia ar trebui fãcutã de un organism independent, pe baza datelor puse la dispozitie de CNC.

Regizorul filmului "4 luni, 3 sãptãmâni ºi 2 zile" a adus ca argumente, în principal, deficienþele constatate dupã ce s-a aflat în juriul selecþiei din sesiunea decembrie 2008, pe care, de altfel, le-a fãcut publice, în majoritate, la anunþarea câºtigãtorilor, pe 4 martie 2009.

Organizarea ºi desfãºurarea concursului de proiecte organizat de CNC au fost criticate de mai mulþi regizori de top. Printre aceºtia s-a numãrat ºi Radu Muntean, care a obþinut, la începutul lunii martie, cea mai mare finanþare din sesiunea noiembrie-decembrie 2008, respectiv 1,36 milioane de lei, pentru filmul "Marþi dupã Crãciun".

de urmarit....

COMUNICAT
Miercuri,18 martie a.c., ora 14, va avea loc, la sediul Centrului National al
Cinematografiei, o conferinta de presa a domnului Radu F. Alexandru in legatura cu declaratiile domnului Cristian Mungiu cuprinse in scrisoarea deschisa adresata Dlui Ministru al Culturii, Cultelor si Patrimoniului National. Va asteptam.

Director General
Eugen Serbanescu

sunt sigur ca o sa fie acuzat ca ii cheama la discutie numai pe tineri.

cat despre comunicatul lui radu f. alexandru, sa vedem.
ar fi bine sa bagati un ochi si pe http://www.evz.ro/media/other/09a657...52697456f0.pdf ca sa vedeti cum a votat.

Proiectele culturale ºi cultele dispun de doar jumãtate din fondurile de anul trecut - Paleologu

Fondurile alocate, anul acesta, proiectelor culturale ºi cultelor reprezintã doar jumãtate din cele de care s-a beneficiat în 2008, a precizat, marþi, ministrul Culturii, Theodor Paleologu.

"Eu sunt zgârcit cu banul public. Cred, însã, cã se pot face, totuºi, lucruri mari cu bani puþini", a declarat Paleologu, care a precizat ºi faptul cã deja s-au primit cereri de finanþare ale cãror sume totale depãºesc cu 35 de milioane de lei posibilitãþile ministerului.

Comparativ cu anul 2008, când proiectele culturale au primit 42 de milioane de lei, anul acesta s-au alocat doar 22 de milioane de lei, în vreme ce cultele vor primi aproape jumãtate din suma de 270 de milioane de lei, de care au beneficiat anul trecut.

Toate reducerile de fonduri vin ca urmare a bugetului insuficient aprobat de guvern pentru Ministerul Culturii, Cultelor ºi Patrimoniului Naþional.

e limpede, va fi si mai acerba lupta pentru osul tot mai fragil al CNC.

eu cred ca Mungiu i-a rupt oasele de tot CNCului.

acum ar trebui sa apara toti cei cu idei novatoare, cat se misca apele.

Ca si Puiu acum cativa ani, Mungiu face greseala de a porni singur la lupta impotriva unei structuri mafiote cu multe capete si tentacule. “Baietii destepti” mulgatori de CNC au sunat apelul si vor iesi la atac cat de curand (daca nu chiar maine).

Ia uite-i ce rapizi sunt :)))

Trebuia sa apara si asa ceva. Documentat serios, vezi bine.

Simt nevoia sa adaug alte argumente aici, care demonstreaza ca Lincoln si JFK au fost victimele unei conspiratii sau ca au fost una si aceeasi persoana (tot aia).

Abraham Lincoln a fost ales în Congres în 1846
John F. Kennedy a fost ales în Congres în 1946

Lincoln a pierdut nominalizarea pentru vice-presedinte in 1856.
Kennedy a pierdut nominalizarea pentru vice-presedinte in 1956.

Abraham Lincoln a fost ales preºedinte în 1860
John F. Kennedy a fost ales preºedinte în 1960

Lincoln l-a invins pe Stephen Douglas, nascut in 1813.
Kennedy l-a invins pe Richard Nixon, nascut in 1913.

Numele Kennedy ºi Lincoln au câte ºapte litere.

Amândoi au fost preocupaþi de drepturile omului.

Prima propunere publica a fost ca Lincoln sa candideze pentru presedinte si JOHN P. KENNEDY pentru vivepresedinte.

Conventia Republicana la care Lincoln a fost propus ca si candidat la presedintie s-a tinut in CHICAGO in 1860.

Conventia Republicana din 1960 a avut loc la Chicago. In acest timp, la Los Angelkes avea loc Conventia Democratica la care Kennedy a fost propus candidat pt presedintie.

Si Lincoln si Kennedy au fost împuºcaþi intr-o zi de vineri.

Secretara lui Lincoln s-a numit Kennedy.
Secretara lui Kennedy s-a numit Lincoln.

Amandoi presedintii au fost impuscati in cap.

Ambii au fost asasinaþi de sudiºti.
Ambii au fost succedaþi de sudiºti.

Sotiile amandurora au pierdut copii cat timp ei lucrau la Casa Alba.

Ambii succesori ai lor s-au numit Johnson.

Andrew Johnson, care l-a succedat pe Lincoln, s-a nãscut în 1808.
Lyndon Jonson, care l-a succedat pe Lincoln, s-a nãscut în 1908.

In '61, Lincoln a ordonat o blocada a porturilor confederate.
In '62, Kennedy a ordonat o blocada a Cuba.

John Wilkes Booth, asasinul lui Lincoln, s-a nãscut în 1839.
Lee Harvey Oswald, asasinul lui Kennedy, s-a nãscut în 1939.

Ambii asasini sunt cunoscuþi purtau câte trei nume, totalizând 15 litere.

Booth a fugit dintr-un teatru ºi a fost prins într-un depozit.
Oswald a fugit dintr-un depozit ºi a fost prins într-un teatru.

Lincoln a fost impuscat intr-un teatru numit "Ford."
Kennedy a fost impuscat intr-o masina numita "Lincoln", produsa de Ford.

Ambii asasini au fost asasinaþi înainte de proces.

Cu o sãptãmâna înainte de asasinat, Lincoln fusese la Monroe, Maryland.
Cu o sãptãmâna înainte de asasinat, Kennedy fusese la Marilyn Monroe.

si mai sunt, dar va las sa le descoperiti singuri.

acum lasand gluma la o parte, ar trebui sa cititi atent ce scrie aici.
Sa vedeti ce frumos sunt intoarse toate lucrurile impotriva lui Mungiu, aplicat, "documentat", "de buna credinta".
Eu nu stiu daravelele din interior ale CNC-ului, dar ca simplu observator pot sa vad cand un mesaj e sucit si ras-sucit numai sa iasa cum a vrut preopinentul

Totul se leaga aici, se pare: De exemplu Radu i-a dat finantare lui Mungiu si Mungiu i-a intors serviciile. Nu conteaza ca Radu a dat nota mica, asta e semn ca a vrut sa nu bata la ochi, ca oricum cu punctajele de producator lua firma lui Mungiu. :D Nu conteaza ca nota maxima si minima se exclud din calcul, e de ajuns sa-l ai pe unul in comisie ca te-ai scos.
Totul duce spre incriminarea lui Mungiu: faptul ca a castigat la vreo sesiune de concurs, faptul ca n-a castigat, faptul ca altii au castigat dar el n-a zis nimic (!!!!) faptul ca a participat, ca n-a participat, ca a fost studentul cuiva, ca a intrat in productie, ca n-a intrat. Tot. Si numai mish-mashuri peste tot. Ca sa fi fost curat si sa aiba credibilitate, Mungiu ar fi trebuit sa nici nu existe, cam asta rezulta de aici.

Si inca una tare: spre finalul manifestului i se reproseaza lui Mungiu tot felul de defecte are concursului. Ca punctajele se calculeaza la fel si la scurt metraj ca si la lung, ca regizorii sunt punctati pentru performantele producatorului, ca aia, ca aialalta.
Ca si cum asta a facut Mungiu acum, a iesit la rampa si a zis: "acest concurs si regulamentul sau sunt cele mai bune din lume. Eu le sustin!"

E bine cand apare asa cineva cu capul pe umeri si bine intentionat si-ti clarifica dedesubturile. Fara distorsiuni, si cu date concrete, nu?
:sick:

mda, dar, intr-adevar, acel 10 pe linie pentru "constanta - baia mare si retur" e cam ciudat...hm, nu stiu...

Si e vina lui ca a luat 10? Ba mai mult, in juriul de atunci era (ca sunt pe site-ul CNC, ne documentam si noi) Doru Mitran. Pe care acum se pare ca nu l-a sustinut deloc Mungiu, cel putin prin declaratiile pe care le face.

Totul poate fi combatut in textul de mai sus, punct cu punct, si poate fi demontat cu argumente, dar mi-e lene si sila. E doar o voma cauzata de scurgeri de fiere si nu trebuie analizata in amanunt ca sa-ti dai seama de asta.

Atacul e cusut cu ata alba si contradictoriu: tocmai acum, cand Mungiu propune o restructurare a CNC-ului, o rescriere a legislatiei, cand arata ca nu merge bine mai nimic acolo, vine manifestul asta care ce zice:
Mungiu n-are credibilitate sa judece regulamentul CNC-ului, ca uite ce a facut.

Care sunt variantele care rezulta de aici?
1. Ori regulamentul e bun si trebuie sa ramana asa cum e.
2. Ori trebuie schimbat, dar fara implicarea lui Mungiu, ca n-are credibilitate.

Ambele variante sunt ingrijoratoare.
Textul asta jegos pregateste un atac care probabil va urma in toata presa. Aici isi face doar rodajul, sa-l mai cizeleze putin.
Incepe razboiul!

eu nu ma bag in aceasta disputa.
sunt de acord ca trebuie schimbat sistemul si sustin in continuare ca el trebuie sa favorizeze scenaristii si regizorii, nu casele de productie.
insa in acest mesaj de raspuns sau ce-o fi el sunt anumite lucruri care imi lasa un gust amar.
si cred ca fiecaruia de aici i-a produs aceeasi senzatie.

pai da, e fierea.
asta si urmareste.

stii care e problema scenaristului onest din Romania de azi?
vede ca absolut toate casele de productie care conteaza sunt prinse intr-un angrenaj al sprijinirii reciproce la concursurile CNC.
iar scenaristul care nu vrea sa fie partizanul nimanui nici nu indrazneste sa-si mai dea cu parerea, de teama sa nu isi strice eventualele colaborari.

foarte bine, ai ridicat o problema care probabil e reala.
Ce e de facut? Nu trebuie schimbat ceva?
Mungiu nu cere sa fie schimbate toate prevederile din regulament care permit unui astfel de mecanism sa functioneze?
Si e singurul care o spune raspicat si are si caderea sa o faca.
Dar vine unu si zice: Mungiu sa taca, ca uite ce a facut (si balmajeste numai acuze nefondate, face o cazuistica bazata pe insinuari).

Ce interes ar avea Mungiu sa schimbe regulamentul daca pana acum i-a mers asa bine, dupa cum sugereaza "textul" de mai sus? De ce ar mai dovedi el punctual si pe ansamblu ca lucrurile nu-s in regula?

pana acum s-au scos in evidenta hibele regulamentului actual.
sa asteptam propunerile concrete privind un nou regulament.
insa cine va aproba noua forma?
daca va fi un regulament care va favoriza iarasi o anumita categorie de producatori?
cristi mungiu spune ca trebuie un organism independent care sa judece proiectele.
exista ceva independent 100% in tara asta?

dar asta e alta discutie.
nu putem porni de la premiza de vinovatie.
un regulament care sa favorizeze anumiti producatori e mai greu sa fie propus sau aprobat. Trebuie doar ca noul regulament sa nu aiba hibe care sa permita fraudele, atata tot.

Atacuri de genul asta, pe langa incercarea de discreditare, sunt menite sa-l scarbeasca pe mungiu si sa lase balta toata treaba. Sper ca o sa se tina tare.