muzikronica
 

OK, exista si Lyrics, si Playlist, si Muzica, insa asta e un topic pentru "reviews" mai amanuntite ale albumelor care ne (sau nu ne) plac.


L-am creat pentru ca ieri am ascultat...

Black Rebel Motorcycle Club - HOWL (RCA, 2005)

...si mi-a venit cheful sa scriu mai mult de trei rinduri despre el.

HOWL - Rockabilly Kehre

Niciodata profeti in tara lor (unde nasurile intoarse ale criticilor i-au mirosit mai ales ca epi(g)clone Jesus and Mary Chain), imbratisati cu mare entuziasm this side of the pond la inceputul anilor 2000 ca una dintre formatiile din prima linie a unei "New Rock Revolution", BRMC s-au aflat in ultimul timp intr-un nemeritat con de umbra. Al doilea album "Take the on, on your own" (2003) nu s-a prea vindut, cu toate ca a fost laudat de critici. Virgin Records le-a dat papucii. Nick Vago, (celebru mai ales prin faptul ca la o editie a premiilor NME s-a urcat pe scena si a stat asa vreo zece minute fara sa zica un cuvint, pina cind cineva din sala i-a strigat "You're only the f****** drummer!") a parasit formatia. Whatever happened to my rock'n'roll? indeed.
Insa in 2005, cu Vago cumintit si back behind the drums, BRMC revin cu un album care a cauzat prin redactiile revistelor muzicale o epidemie de scarpinat in cap. WTF? Astia-s BRMC, pe bune? Turnura e evidenta: de la inima neagra a rockului , pompind un tsunami de sunet, distoriuni, si vocea de arhangel suicidar a lui Robert Levon Been (fost Turner) printr-o Californie de asfalt incins si jachete negre de piele, la valurile domoale ale unui country-gospel cu aranjament de slide-guitars, melotron, muzicuta si clape, care, in ciuda racnitorului titlu ginsbergian, are cam prea putin de-a face cu beat generation (urletul confuz al lui Been e "I just can't understand why we're going on").
OK, o schimbare totala de registru, dar ce inseamna asta? BRMC sa cinte "I will walk with Jesus"? Dupa ce ne amenintasera ca ne omoara pe toti "with a six-barrel shotgun"? Ne iau la misto? Not so rebel anymore, eh?
Nu. Feel-ul albumului nu e ironic si jucaus. Howl este un suvoi cristalin, desi strabatut de tristetile armonice ale Sudului american, un album care suna minunat, fara a fi insa deloc gaunos. Recenziile americane au fost in mare masura reticente, cum era de asteptat, insa it's a howl with a soul. De la piesa de deschidere (Shuffle your feet), care topeste superb un roadhouse-blues (clapping an' all) cu ritmul obsesiv-depresiv BRMC, la orchestratia de rock-opera a melodiei care da titlul albumului, la calmul paradoxal din "Devil's Waiting" (I may have no Jesus I may have no soul, constata Been), la gratia seducatoare din balada "Faultline", la "Weight of the World" care suna ca un hibrid intre Primal Scream si U2 (only much better), la explozia maiestuoasa din Gospel Song, in care BRMC isi aduc aminte de ce faceau cu doi ani in urma in piese precum "In like the Rose" sau "Heart+Soul", "Howl" e o incintare si o uimitoare demonstratie de versatilitate muzicala pasionata. Poate doar piesa de incheiere, putin cam umflata, si "Complicated Situation", cam plata, nu se ridica la inaltimea ansamblului.
Numele "alealate" care pot fi amintite in legatura cu Howl sint White Stripes (evident), The Dandy Warhols, Beck ("Still Suspicion Holds You Tight" parca ar fi de pe "Odelay", iar "Faultline" de pe "Mutations"), sau Kings of Leon. Maybe Willie Nelson :lol: . Just kidding. 9/10.

great stuff, keep them coming.

chiar daca ne dau astia afara ca n-are legatura cu filmul :)

Mhmf, sa ma bag si eu, desi am dubii asupra capacitatii mele de a scrie o cronica ... Sa vedem.
Stiu ca a aparut acum cativa ani buni (2002), dar eu am ascultat abia ieri ultimul album The Mighty Mighty Bosstones - "A Jackknife To A Swan". Pentru cine nu stie cine sunt bajetzii astia, sa dea un search pe net. O sa spun doar ca sunt din Boston, canta un fel de ska-punk si sunt destul de bunicutzi. Si activeaza since the old days, fiind pe atunci tovarashi (si parca chiar si membri) prin Gang Green.
Albumul asta e cel mai punk din ce au scos in ultimii ani, un wink la primul lor disc "Devil's Night Out", care mie unul imi arata ca tataii inca se tineau bine in 2002. Deci astia 8 (opt) baietzi au c...ie, nene. Cand vor they sure can rock, in fact they can punk, si asta fac cam pe 3/4 de album, iar cand vor sa o dea pe ska te mananca talpile sa o iei la tzopaiala. In plus, au propriul blend de ska, nu ska clasic, nici two-tone si nici 3rd wave ska plicticos si uniform practicat de nshpe trupe din california. De fapt, sunt "inventatorii" subgenului numit (dupa un album al lor) ska-core. Iar guristul Dickie Barrett are o voce de buldog care a urlat tot meciul in galerie la steaua cu o seara in urma .
Una peste alta un album de voie-buna, atmosfera tinereasca si buna-dispozitie. Nimic sofisticat, energie si simplitate in sensul cel mai bun al cuvantului. O trupa cum pe la noi nu o sa vedem prea curand, decat daca vin the Bosstones in concert.

Noile albume:

Franz Ferdinand (You Could Have It So Much Better)
The Dandy Warhols (Odditorium or Warlods of Mars)
Elbow (Leaders of the Free World)

albumul de debut The Dead 60s

si multe altele

pot fi ascultate online free la www.nme.com

Sorry if this sounds like an ad... :huh:

muzickronicarock... limit

:sick:



:sick:



:sick:

now, i'm not sure what's that supposed to mean. nu-ti placura cronicile sau muzicile? in alta ordine de idei, tailgunner ROCKS. si muzikronicile la fel.

si tot in alta ordine de idei, am citit recomandarile tale-- pe undeva pe alt topic-- da' intreb si eu aici (sorry): linkurile alea chiar merg? la mine primele trei n-au mers.

Ciudat ca nu au mers, nu s-a mai plins nimeni de asta :huh:

Eu tocmai acum am verificat si merg.

Alex Turner are 19 ani. A funny face. Acnee. Si o formatie. Cu un basist grasun, cum se cuvine. Care cinta incredibil. Primul lor single (I bet you look good on the dance floor) a intrat direct pe primul loc in topul britanic. Primul lor album (Whatever people say I am that's what I'm not; yeah they have a penchant for long titles) a devenit bestselling debut album of all times. Ladies and gentlemen, please believe the hype: it's the Arctic Monkeys!
OK, multa lume le stia demo-urile, vreo treizeci la numar; baietii din Sheffield (remember The Full Monty)au acceptat cu larghete sa fie postate pe net. Am vrut sa scriu atunci (prin octombrie, cind mi-au ajunst la urechi) despre ele, dar pe atunci lumea se mai extazia la alde Kaiser Chiefs, asa ca am asteptat.
Arctic Monkeys vin din colcaiala lumpena a oraselor industriale britanice, precum altadata Beatles (Liverpool) ori Oasis (Manchester), lumea lor este aceea pestrita a housing estate-urilor, a Morris-urilor, Rover-urilor si Ford Fiesta-urior scrojite si pe butuci, a fish-n'-chips-ului cumparat la 12 noaptea de la soiosul Take Away local (that's if you don't go for the kidney pie :(( ), dupa enshpe mii de halbe date pe git "down the pub", a cluburilor de mina a treia in care englezoaice rubiconde si cu burtica pe afara se fitiie cu cocktailurile (Smirnoff and blackcurrant, you know the lot) in mina, si apoi, pe la trei, se bat abitir in parcare cu iubitii lor sau cu "that fookin' cunt who dared snog them". A tricourilor de poliester cu Sheffied United si England, a baltilor de urina de la colturile de cladire (the smell of piss on your stilettoes, cum magistral a zis odata Damon Albarn).
Pe linga asta, AM mai au: forta (The View from the Afternoon, You look good on the Dance Floor, Fake Tales of San Francisco, Scummy), gratie (Mardy Bum, Riot Van), umor (A Certain Romance, Scummy), ironie si inteligenta in observatia sociala (all of the above & all the rest), o inventivitate melodica neegalata de vreo formatie de azi (si The Strokes au cam bulit albumul al treilea, so there), niste solo-uri dementiale (A certain romance, From the Ritz to the Rubble).
Piesele de rezistenta sint Mardy Bum (seducator hibrid intre Pulp's "Bar Italia" si The Streets), I Bet You Look Good on the Dance Floor (anthem), Scummy ("I've seen him with girls of the night/And he told Roxanne to put on a red light/We're all infected but he'll be alright/Cause he's a scumbag, don't you know), si incredibilul amestec de "rap" si sound a la QOTSA din From the Ritz to the Rubble.
My God, do they swagger and strut. Contopind postura "I'm wasted and you can all fuck off" a lui Pete Docherty (AM e datoreaza multe genialilor Libertini) cu postura "I'm smart and you can all fuck off" a lui Mike Skinner, Alex Turner are uneori si vunerabilitatea posh a lui Jarvis Cocker. Which is amazing for a kid.
The thing is, if you can get the demos, get them. Feelingul finisat al albumului de studio a acoperit multe din subtilitatile perceptibile in variantele mai raw cu un "wall of sound", impresionant ce-i drept, dar cam nivelant. In plus, au lasat afara unele cintece meritorii (minunatul Bigger Boys and Stolen Sweethearts, Waving Bye to the Train of the Bus, Still Take You Home) si au introdus altele mai putin (Perhaps Vampires is a Bit Strong, but You were Looking Straight at Me).
10/10 (demos), 9.5/10 (album)

Pour la bonne bouche, versurile de la A Certain Romance (granted, they need that guitar to work their magic, but still...):

Oh they might wear classic reeboks
Or knackered converse
Or trackie bottoms tucked in socks
But all of that's what the point is not
The point's that there ain't no romance around there

And there's the truth that they can't see
They'd probably like to throw a punch at me
And if you could only see them then you would agree
Agree that there ain't romance around there

You know, oh it's a funny thing you know
We'll tell 'em if you like, we'll tell 'em all tonight
They'll never listen
'Cause their minds are made up and course it's all OK to carry on that way

And over there there's broken bones
There's only music so that there's new ringtones
But it don't take no Sherlock Holmes
To see it's a little different around here

Don't get me wrong though there's boys in bands
And kids who like to scrap with pool cues in their hands
And just 'cause he's had a coupla cans
He thinks it's alright to act like a dickhead

Don't you know, oh it's a funny thing you know
We'll tell 'em if you like, we'll tell 'em all tonight
They'll never listen
Cause their minds are made up
And course it's all OK to carry on that way
I said no, oh no
Oh you won't get me to go
Anywhere, said anywhere
I won't go
Oh no no

Well over there there's friends of mine
What can I say? I've known 'em for a long long time
And yeah, they might over step the line
But I just cannot get angry in the same way
Oh not in the same way
Well not in the same way
Oh no
Oh no no

Confirm bucuros: suna genial, tocmai i-am primit intr-un brit shipment saptamana asta.

in primul rand...hello pentru toata lumea.
probabil va intrebati de ce primul meu post in acest forum este exact in acest thread. e simplu...cineva din Romania a auzit...si a si ascultat Arctic Monkeys.
inca sunt foarte surprinsa de acest thread si de cuvintele minunate pe care
tailgunner le-a scris despre formatia care va ramane intiparita in mintea mea pt ca este formatia "generatiei" mele.ok...generatiei mele nu e chiar corect pt ca "generatia" mea,de aici din Ro, este preocupata mai mult de guta si restul manelistilor cu nume inspirate de la tiganci "prezicatoare" de faima...sau cum se numesc ele.
pot sa spun ...cu multa sinceritate si putina lipsa de modestie ca sunt singura fana a acestei formatii. inca din iulie am auzit de ei( cu mult inaintea multo persoane din UK) si de atunci sunt cumva "addicted" de ei. am toate piesele si demo-urile, si interviuri si tot....
si da...inclusiv albumul ORIGINAL. nu downlodat de pe internet ca si majoritatea celor din UK(cu toate ca l-au cumparat ulterior). cumparat de un prieten foarte bun.
a costat 11lire,bani pe care inca nu i-am trimis pt ca nu ii am inca. am renuntat la credit pt cartela timp de 2 luni(ceea ce pt o persoana de varsta mea conteaza...asa se zice :hmm: ),am renuntat la visul meu de a cumpara chitara,am renuntat la tot ce era mai mult sau mai putin "vital" pt mine. dar pot sa zic ca a meritat. poate vor disparea de pe scena muzicala...dar peste ani,voi asculta albumul si voi putea fii mandra de mine ca in loc sa dau banii pe idiotenii(adica ca si 80% din "generatia' mea ,bautura si tigari) am dat banii pe ceva care a facut istorie...ceva care reda perfect atmosfera Marii Britanii impreuna cu necazurile din cluburi si timiditatea specifica varstei...

ok..am scris ca mult si celui/celei care a citit ce am scris..ii multumesc foarte mult pt ca prima oara am putut si eu sa scriu in Romana ce inseamna pt mine Arctic Monkeys

P.S:daca aveti intrebari despre formatie sau despre baieti...sunt prezenta...cred ca sunt cea mai indicata persoana avand in vedere ca am vb cu unul din ei cateva minute(nu e minciuna)

sweet.

indeed :D dar mai cunosc fane, frunzulito, asa ca nu te simti prea singura :)

I like you.

..cumva asta e reactia obisnuita pe care o primesc in general. inca stau si ma intreb de ce m-am inscris pe forumul asta..numai pt a scrie un post?
la filme nu ma uit...dar mi-e dor de vremurile in care ma uitam la cel putin 1 film/ zii...
dar daca tot m-am inscris...si daca tot mi-am facut intrarea cu un post de o jumatate de metru...promit sa recuperez...i WILL BECOME A POST WHORE(in caz ca va intrebati ce e post whore-o persoana care are enorm de multe posturi,in general in thread-uri total aiurea)

...nu e doamna de la oficiul postal?

inainte sa-ti raspund la intrebare...in avatarul tau...e Habarnam?de fapt stiu sigur ca e el...you're my official hero around here.

uhm..nu..nu e ea...e o whore :P dar nu cred ca poti sa-i zici ca e la post(oricum numai sta si deschide scrisori si pachete si fura din ele)

...habar n-am... :P

stick to the topic, people, and get a room for other antics :lol:

aia de la Posta nu e Post Slut?