Originally Posted by marius_em:
Exact despre asta vorbeam, Ipu.
"Romania trebuie". De ce trebuie? Voi, basarabenii, nu intelegeti ca daca "Romania trebuie", si "Republica Moldova trebuie". Si Republica Moldova trebuie sa nu mai voteze comunistii, si Republica Moldova trebuie sa inteleaga ca limba ei oficiala e romana, si Republica Moldova trebuie sa renunte la a mai vorbi limba unei minoritati de 5%, si Republica Moldova trebuie sa renunte la teza stalinista a moldovenismului. Daca Republica Moldova va intelege aceste lucruri, atunci da, Romania sa dea camasa de pe ea pentru Basarabia, sa intre in UE. Dar asa, noi ne asociem cu voi peste tot, voi va deziceti de noi peste tot, si poate o sa ne trezim cu un stat pro-rus, vorbitor de rusa, in UE, si cand rusii vor hotari sa joace cartea asta, toti ceilalti vor arata cu degetul spre noi, ca noi i-am promovat. Cum e acum statul pruto-nistrean, la stadiul asta de confuzie de identitate nationala, Romania nu are nici un interes ca Basarabia sa intre in UE.
|
E vorba de o neînțelegere. Deși îi prețuiesc pe basarabeni - măcar pentru faptul că, în ciuda cruntei sărăcii din republica trans-pruteană, au, în majoritatea lor, demnitate și bună-cuviință, ceea ce țigăniților de români de dincoace de Prut le lipsește din ce în ce mai mult - nu sunt eu însumi basarabean, nici măcar moldovean, sau transilvănean, oltean, dobrogean și nici chiar muntean nu mai sunt de ceva vreme. Ca o informație suplimentară, n-am avut nici măcar plăcerea de a păși dincolo de Prut vreodată; am survolat, ce-i drept, Basarabia la bordul legendarului avion Tupolev Tu-154M, cel cu motoarele amplasate pe coadă, retras la începutul anului de către Aeroflot.
N-am afirmat nicăieri că Republica Moldova trebuie să se alipească la România; dimpotrivă, dacă țineți bine minte, eu am pledat pentru o divizare încă și mai pronunțată a spațiului lingvistic și cultural românesc, pentru că eu socotesc divizarea politică voluntară drept singura modalitate de a opri dezagregarea conștiinței de neam unitar. Nu putem să co-existăm atâta vreme cât nu re-învățăm respectul reciproc. Dacă atitudinea nedreptă și jignitoare a non-moldovenilor vizavi de moldoveni (atenție! mai ales vizavi de cis-pruteni, pentru că, nu-i așa, cel puțin basarabenii, în ciuda sărăciei din prezent, au aura de ex-sovietici, deci de foști reprezentanți ai unei mari puteri mondiale, ai cărei cetățeni erau invidiați cel puțin până în 1989, dacă nu și până în 1991 de către flămânziții României lui Ceaușescu), deci dacă această atitudine ți se pare un fleac, atunci ce zici de faptul că atâția și atâția lideri politici aleși de ardeleni și bănățeni deplâng public și fără urmă de rușine spolierea la care, după părerea lor, regățenii îi supun pe săracii de ei prin nedrepte politici fiscale și bugetare? După ce că din cauza lor trebuie să acceptăm unguri în guvern și era cât pe-aci să avem și un prim-ministru neamț, mai trebuie să suportăm și mizeria ingratitudinii lor. Dimpotrivă, într-o Românie trans-silvană redusă la câteva milioane de locuitori și pomenită brusc cu o imensă minoritate non-ariană (vorbesc strict sub aspect lingvistic, să nu mă acuzați de rasism, că nu e cazul!), conștiința românească are toate șansele să se trezească în sfârșit. Dacă asta nu se întamplă, nu-i absolut nicio pagubă, suntem împreună și continuăm împreună, vorba odiosului Orban Viktor „în marea patrie comună europeană”.
Revenind la Basarabia, evident, costurile includerii ei, cu drepturi depline, în amintita „patrie comună europeană” vor fi suportate, ca și în cazul Ucrainei, o țară mult mai mare, care n-o avea pretenția să-i plătească Polonia, de pildă, costurile de aderare, așa cum descendentul Băserabilor a lansat, din rațiuni electorale și fără să se gandească prea mult ipoteza de lucru în cazul României și Republicii Moldova. Oare nu e absurd să te gândești la unire și la suportarea de costuri de unire cu Moldova pe cont propriu, când Ucraina, Turcia, dar și fostele republici Iugoslave, dar și Maroc, Algeria, Tunisia sunt pe lista de extindere a UE? Moldova va intra în UE la grămadă, peste numai câțiva ani, căci reprezintă masă neglijabilă în calea integrării Ucrainei, a cărei includere în UE odată devenită iminentă, Moldova va fi azvârlită în Europa chiar dacă s-ar opune cu îndârjire.
În vremea lui Ștefan cel Mare, care stăpânea un teritoriu vast, care se întindea la răsărit pââână la Bug, în acea întinsă Transnistrie se vorbeau, pe lângă limba pe care o folosim noi astăzi, graiuri slave, tătărești, grecești, dialectul venețian etc. De ce trebuie basarabenii să renunțe la cunoașterea limbii lui Pușkin? Să pretinzi așa ceva e tot atât de absurd ca și a-i obliga pe toți locuitorii ne-români ai României - maghiari, secui, sași, turci, bulgari, lipoveni etc. să folosească, până și în intimitatea propriei locuințe, numai limba căreia tu pretinzi să i se spună română, deși această denumire este mult mai nouă și mai convențională decât denumirea de „limbă moldovenească”. Mușatinii s-ar cutremura (de râs) auzind că ei vorbeau „limba română” sau „românească”. În trecut, nici măcar valahii din Muntenia nu erau convinși că sunt „români”. De la Mircea cel Bătrân care se considera „prinț al Ungro-Vlahiei” dar era numit de izvoarele bizantine „prinț dac”, trecând prin numirea de către Radu cel Frumos a boierilor munteni „bărbați daci” și terminând cu contemporanii lui Hasdeu, românii nu credeau despre ei că sunt „români”, ci se considerau „daci” (deși astăzi putem aprecia, mai exact, că erau traci, căci stricto-sensu daci au fost numai tracii din Banat), romanizați de Prima și de A Doua Romă (și slavizați și de A Treia, iar mai recent chiar globalizați de A Patra). Titulatura de „România” a fost aleasă ad-hoc din considerente strategice, așa cum știți. Proclamarea unei „limbi moldovenești”, deși se pare că în prezent există în parlamentul de la Chișinău masa critică necesară modificării denumirii oficiale a limbii de stat din „moldovenească” în „română”, nu e nicio nenorocire, decât în logica urmăririi unirii depline dintre cele două state românești, idee care văd că nici vouă nu vă surâde. În definitiv, există în Europa perechile de limbi similare până aproape de identitate sârbo-croată sau ceho-slovacă. Dacă ar fi după tine, Danemarca ar trebui să someze Norvegia să-și numească de mâine limba oficială „daneză”.
http://www.youtube.com/watch?v=kd4Z1f8-0yc