Aoi haru (2001)

Poate putin pretentios pentru gusturile mele. Totusi, un film foarte bun despre violenta din scolile japoneze, alienare, lupta dura pentru autoritate dintre tinerii pentru care viitorul numai o slujba buna si o familie nu inseamna. Soundtrack-ul punk e demential, merge mana in mana cu trairile violente ale personajelor. Regie brici.

spring korean maze,

Sunday Seoul (2006)
triptic de shorts, primul cu un varcolac coming of age, pledoarie pt acceptance - daca poate incapea asa ceva, nu prea lasa loc de cugetat ca se termina unde credeam ca de fapt incepe; al doilea despre un serial killer care isi gasescte ucigasul intr-un setup gore-passolinic - this one too flat by all standards; al treileea: mai tiribombastic, despre un easy rider aspirant de martial arts in cautarea initierii, dar si a unei razbunari care il orbeste la modul nefast, can't see the girl :( ..good riddance boyo;

My Boss, My Teacher (2006)
vandabil ca jopog sequel action-comedy, dar nu se ridical la nivelul originalului;
my dislike, eroul Jun-ho Jeong prea slab pt un sef mafiot, ca teacher da, luptele slab realizate, morala "respectati-i pe profesori" destul de cusuta cu ata alba, deznodamantul nasol cu fatuca love-interest m-a deprimat...that Dumb-Garl is funny dude :) ;

Lost in Love (2006)
cheesy love drama in a way that i don't like cheese, intinzandu-se enervant de mult in jurul acelorasi indivizi cu povestea lor microbiana in sens cioranian;

Running Wild aka Yassu (2006)

cand koreenii fac filme cum stiu ei, ies bine, cand incearca sa imite, ies mai putin bine, horrorrurile sunt un exemplu, avand ca inspiratie productiile japoneze si, mai rar action-flickuri ca Running Wild de exemplu, inspirate de pe la hong-konghezi;

Eexcelent debutul regizoral, bine saturata imaginea pt un action semi-noir aducand a imaginea filmelor politiste din anii 70-80, good lead actor (seamana cu Charles Bronson) - cam intempestiv, dar..plotul e simplist si copiaza clar dupa productiile hong-kongheeze cu politistul justitiar porniti in lupta personala impotriva unui mahjar mafiot..btw apropo de HK, a aparut deja Election 2 si se pare ca e si mai cri-mi-nal! ;)

deci plotul e prea simplist pentru un film korean, simpla vendetta? no way! no additional character development, no major twists, until the very end..;

salutabila prezenta in rolul prosecutorului partener a lui Ji-tae Yu (tipul cu razbunarea din Oldboy), super-actor good looking and good acting, plus a tipei care o interpreta pe sora-sa, daca am recunoscut eu bine fizionomia;

violence good enough, cruelty enough, fights all right, dar cel dintai asset ramane personajul ultra-temperamental scapat parca din lesa, real tazmanian-devil!!

so overall, good one, but not a landmark and still I expected from this title;

Shutter (2004) - Thailanda

Un film bun, in stilul Ringu si Ju-on. Nu la fel de spectaculos. Are cateva momente infricosatoare. Pacat ca spre final fura mult din Grudge (faza cu patul) - de fapt, si pe parcurs, dar intr-un mod decent :D Finalul, insa, e beton. Ananda Everingham joaca fain. Prietena sa, N. Thongmee, la fel. S-au gandit si thailandezii sa faca un horror despre spiritul nelinistit al cuiva "care a avut o moarte groaznica." Indraznesc sa spun ca n-au dat-o-n bara.

Holiday aka Holli-dei (2006)

titlu inspirat de melodia din coloana sonor de final, piesa cu acelasi nume a grupului Bee Gees, pe care eroul isi incheie destinul tragic..; scena este simbolica si atat de misto ca pare aproape plagiata, desi n-as putea spune de unde, acul coboara usor pe discul de vinil care incepe sa se invarta, in continuare prim plan pe platanul care se invarte si fundalul sonor cu melodia, in timp ce in planul doi imaginea blurata cu el si ea indreptandu-se cu incetinitorul spre fereastra spre care isi aveau indreptate pustile toata politia venita sa-l aresteze..;

otherwise, filmul este destul de conventional, bollywoodish chiar, tema baiatului cuminte ajuns la parnaie pe nedrept si apoi dupa ce evadeaza impreuna cu o gasca de vietzasi inamic public vanat e autoritati, cand de fapt tot ce si-ar fi dorit el era sa fie un om normal;

scene si caractere zugravite in tushe groase dar culori vii, dezumanizare si omenitate, un comisar director de inchisoare sadist si ventriloc, pretty bollywood-style as I mentioned before.. :hmm:

Vazui de curand doua Tsui Hark, Seven Swords (2005) si Blade (1995). Primul dintre ele, si ultimul in ordine cronologica, se vrea un fel de combinatie de Hero si "Tigru si Dragon", adica intre cinema-ul chinez de succes si cinema-ul chinez de succes international. Alegere gresita pentru Tsui Hark din pacate, oricat de mult mi-ar placea filmele lui. A, da, si probabil s-a vrut a fi si un "Sapte samurai" jucat cu actori si sabii chinezesti.

"Blade"e mult mai misto. In primul rand pentru ca sunt mai putine sabii in joc si deci actiunea e mai concentrata (in "Seven Swords" nici nu apucai sa tii minte numele celor sapte eroi). Desi pare o clasica poveste de razbunare (tatal ucis, fiul nu se simte prea bine din cauza asta si vrea sa treaca la actiune), sunt pe parcursul filmului cateva secvente in care Tsui Hark "deraiaza" cu succes, in intelesul bun al cuvantului. Mie mi s-a parut de antologie secventa in care fiul "razbunator" (care intre timp isi pierduse o mana) apara ce-a mai ramas dintr-o casa de chirpici arsa impotriva unei benzi de calareti mascati.

Election 2, aka Hak se wui yi wo wai kwai (2006)

ca o haita de lupi care incep sa se sfasie intre ei de la o simpla adiere de sange;

continuarea la primul si probabil pentru viitor titlul de referinta absoluta in materie de HK mob flicks, convulsiile din interiorul triadelor si psihologia interlopilor chinezi;

Johnny To la apogeul maiestriei cinematografice, comparabil cu Scorsese, dar cu o detasare demiurgica, parca negandu-se pe sine insusi, parca fara interes comercial sau de de a-si savura gloria prin incantarea spectatorului cu povesti sau twisturi care ung la inima, intrerupe scenele unde vrea el, lasa schimbul de replici neterminat si pare mai dezinteresat ca un zeu olimpic de destinul personajelor sale, le lasa doar in virtutea instinctelor primare a devorarii reciproce in lupta salbatica pentru existenta;

care lupta este o fatalitate, ca si in Nasul 2, cand fiul outsider ajunge sa preia sefia clanului, la fel si aici, personajul cel mai respectabil si fara ambitii de marire ajunge in prim plan dupa ce seful haitei vrand sa-l dea la o parte din precautie in perspectiva viitoarei realegeri, si-l pune de fapt pe cap. Neacceptand conjunctura de a se vedea exilat, baiatul cuminte ajunge prins in vartejul intern al luptei pentru putere din cadrul "societatii";

iar o data intrat in lupta, doar fundul iadului e limita: ceea ce la sfarsitul prequelului abia se releva, ca un corolar la existenta oricarui lider care incepe abia adulmece puterea -- nimicirea completa a competitorului, chiar si cand acesta nu mai reprezinta o amenintare si resorturile inimaginabile pe care le declanseaza constientizarea luptei pentru suprematie in adancurile inunecate ale mintii umane-, in partea a doua To dezvolta admirabil si cu rabdare de psiholog;

cruzimea, rod al aceluiasi resort intunecat, distilata la maxim fara impuritati gore-gregare, inegalabil redata in acest film, peste orice scena cu gangsteri nemilosi din filmele americane sau chiar koreeene, contribuie si personajul interpretat de Louis Koo cu fizionomia de gheatza si fara urma de ezitare in transformare lui radicala, dar mai ales este meritul regizorului, imaginea si sunetul pe scena hacuirii din adapostul cu caini si ce urmeaza..incremenesti;

se termina inconclusiv, dar asta pare a fi on purpose, tocmai ideea de a nu da o satisfactie moralizatoare, ci sa lase spectatorul sub impresia anterioara a hemoglobinei la temperatura de cavou pe muzica de Gluck si inflexiuni de erhu. Evident inca un tertip de-a unchesului To, despre care nu mai am nimic de zis, decat sa fie sanatos si sa faca si partea a treia 8) .

un link (un pic offtopic) dspre japanese cinema (n-am mai gasit threadu cu carti dspre film - aici: http://www.umich.edu/~iinet/cjs/publ...filmburch.html
download e posibil. :)

I don't read books, they ruin the movies for me.
:)

Draga domnule Iisus, Jeepers Creepers.
Iti scriu acest mesaj ca sa stii ca de doua zile ma straduiesc sa revad Ichi the Killer. Afara este cald, iar eu sint racit la pat, asa ca alta optiune nu prea am, decit sa revad filme vechi, ca nu am rabdare sa ma uit la filme noi si lungi.

Am vrut sa diversific putin si am comis un act iconocasnic: m-am uitat la Ichi the Killer, Hong Kong cut, cu dublarea in limba spaniola. Ma uit la el cite un sfert de ora, mai bag un ceiut. In tineretea mea, acest Ichi era foarte hip, cu yakuza ala blond si cu copilasul torturat in tinerete, care acum a devenit inger razbunator. Daaaaa-te-n cacat: SFX penibile, fara pic de fior asisti la decapitari, dezmembrari si alte automutilari. Am incercat sa dorm dupa-amiaza cu Ichi the Killer pe fundal, dar tocmai cind atipeam au inceput protagonistii sa oracaie, asa ca m-am enervat si am scos filmul. Cine cacat e Takashi Miike asta? Face filme la kilogram, toate la fel, la fel, la fel: yakuza, singe, unghiuri ciudate de filmare, cite un suflet de copil ratacit, povesti dezmembrate si, chipurile, sic si soc. Du-te, frate Miike, la copiii otaku si da-i pe spate cu basnele astea. Eu nu mai am chef de tine.

Singura bila alba e ca am recunoscut acum o secventa de discutie intr-un bar, intre un imbecil japonez si o japoneza ucigasa, omagiata de Tarantino in Kill Bill.

cînd faci cîte 4-5-6 filme pe an, e normal sã mai ºi ratezi jumate sau mai mult din ele sau, mai bine zis, sã nu mulþumeºti pe tatã lumea cu toate. ªi mai ales cã nu prea face filme de autor. subiectele, scenariile sunt majoritatea mediocre (fiind ale altora), dar cum filmeazã... jos pãlãria!
Eu dacã e sã rãmîn cu un singur film de la Miike, acela e The Bird People of China. aici totul, inclusiv scenariul mi se pare genial.

hm........nu e prea multa agitatie aici.Nu se mai uita nimeni la filmele asiatice?mie imi plac in special cele koreene.Numai de astea am vazut dar cred ca is tari.ma uit in special la comedii imi puteti sugera unele?

Buna seara domnilor si fratilor intr-ale noptilor nedormite, litrilor de cafea baute si ochilor rosii. Frumos topic!, si interesant pe deasupra.Nu am apucat sa citesc totul dar cred ca merita sa impartim topicul in doua, cumva. Doresc sa facem cumva o deosebire intre cinematografia japoneza si restul asiei. Nu stiu daca este binevenit acest lucru, dar asa simt!
In ciuda nick-name-ului trebuie sa marturisesc ca sunt, totusi, un cinefil modest( si poate ca si "un cinefil modest" este cam prea mult spus!) dar dornic de filme cat mai interesante.

Marturisesc ca nu am putut sa vad Old Boy pana la capat, desi am incercat de doua ori, si ca am sa incerc sa-l revad.

Va urmaresc cu interes!
Toate cele bune!

cum scena locala cam lancezeste -- a lot of bullsit pe ecrane lately..singurele excitatii ce mai vin din zona asiatica, with no drums and rolls.

Dog Bite Dog, aka Gau ngao gau (2006)

ultra-violent noir scapat din orice lesa de valori morale sau redemptive, inca un landmark pentru cinematografia hong-kongheza second best movie of the year dupa Election, daca nu la acelasi nivel sau chiar peste, prin nihilism si tenta original-sordida..;

it's not good-cop against the bad guy, e politistul brutal care tortureaza martori si informatori impotriva hitmanului dezumanizat care impusca ostaticii fara a clipi si isi descopera umanitatea on the way fara a avea vreo revelatie, doar cu acelasi automatism cu care isi sugruma victima in momentul anterior..; autorul are insa grija insa sa curme orice empatie pt. ucigas fara justificari, lasand spectatorul intr-un gol de judecata: care-i om si care-i caine..nu ca ar avea ceva cu organele legii sau cu criminalii apostati, it's just "creatures live at the expense of other creatures", cum spune sec motto-ul din final;

doua roluri de exceptie -- Edison Chen, baiat finutz prin alte flickuri mai vesele si triste - in rolul hitmanului cambogian abrutizat running for his life si Sam Lee, in rolul politistului vanitos fara mama fara tata - unul ucide pentru a trai, celalat obsedat de ideea ca e omul legii merge pe principiul "scopul scuza mijloacele" pe calea afirmarii, devenind traumatizat de experienta intalnirii cu asasinul si ajungand pana la dezumanizarea totala, in final..;

mai speram inca la un deznodamant vindicativ, dar judecand retrospectiv, la atat de gruesome content, nu se putea..everyting it's doomed..final demn de o tragedie antica, inclusiv decorul; cantecul de jale si acela taiat scurt de genericul de final auster.

roundoup of few recent korean releases seen over the summer,

My Scary Girl, aka Dalkom, salbeorhan yeonin (2006)
too lame for a jopog-comedy, too cliche for a romance, doi amorezi inepti si o actiune foarte superficiala, funniest punch line in the movie un betiv care striga la cuplul de indragostiti care se sarutau in parc: "Because of the internet Korea has become a porn republic!" :)

A Bloody Area, Guta-yubalja-deul (2006)
most original and most funny, uimitor prin minimalism si prin cat talent in jocul actorilor si in inspiratia regizorului, fiecare secunda dintr-o insiruire de situatii anoste si fiecare schimbare de fizionomie devine un izvor de expresivitate sursa de energie si de noi intorsaturi; antinomia dintre stilul personajelor, Mercedesul intzepenit in mamaidanul rural, si un efect absolut hilar creat printr-un trucaj banal -scena porcului care ranjeste intercalata intr-o poveste total serioasa -- very, very cool piece of fun 8) ;;

Apt. (2006)
grudge-themed horror flick, nothing special, nothing original, un apartament blestemat o stafie care se taraste si scrasneste din unghi si un final care strica si ce mai ramasese bun din film: gagica din rolul principal :( ;

Typhoon, Taepung (2006)
super-producutie, dupa toate standardele koreene si chiar internationale, remarcabil chiar si numai prin raza de cuprindere -- actiunea se desfasoara in mai multe tari: China, Thailanda, Malaysia si chiar Rusia, cu locatii, personaje si dialoguri destul de veridice, inca un pas mare pentru cinematografia koreana, prea ancorata in local pentru valoarea ei..; Actiunea destul de piperata cu infuzii de melodrama si insuficient de captivanta, dar cel putin povestea e una coerenta si bine sustinuta.

Bloody Tie, Sasaeng gyeoldan (2006)
foarte muncit gangster flick, suficient de grafic, bine regizat si
foarte bine jucat de cei doi eroi, known gangsters-busters :hmm: .

Arang (2006)
same old grudge theme, but in a detective note remindful of H -- unul din filmele koreene de referinta -, construit dupa reteta clasica: pretextul - actiunea/investigatia - deznodamantul actiunii - TWISTUL - deznodamantul final;
partea horror este aproape un cover-up, treptat ancheta politista castiga in greutate si inclida balantaa filmului, iar in final este aproape demontat tot mitul si se releva toata poveeste..very effective;

The Host, Gwoemul (2006)
the monster super-movie of the year! :w00t:

Filmul care a spart toate recordurile de audienta in Korea, comparabil prin realizare cu orice productie a genului hollywoodiana: efecte speciale, cinematografie si drama, de la un regizor - Joon-Ho Bong, de talia lui Spielberg, ca maestru al suspansului si cinematografiei de actiune..;

absoluta dihotomia contrastelor, oribila creatura cu aspect de caracatita-gozilla aparuta pe malul fluviului Han intesat cu oameni aflati la relaxare si frigarui, goana prin multime, fuga scapa cine poate, bizare acte de eroism si nepricopsitul family man, care se trezeste ca i-a fost rapita copila de monstruoasa creatura... urmat de odiseea familiei disfunctionale in cautarea vizuinii monstrului prin jungla de canale adiacente fluviului, impotriva oricarei ratiuni si a tuturor restrictiilor impuse de armata..;

tipicuri locale specifice care adauga in flavor si atenueaza caracterul comercial al filmului dar si un iz de playing to the masses care prind o data intrat pe frecventa, i.e. anti-americanismul ciuca criticilor square-heads occidentali si stereotipuri sociale koreene folosite mai mult ca pretext pentru situatii hilare: melodramatismul tragi-comic, the virus-scare si coruptia fuinctionarilor din sistem..;

speaking of tragic-comic, cea mai incredibila scena vazuta vreodata, redata in slow motion, momentul cand tatal clampauc realizeaza ca tine de mana o alta fata si nu pe copila lui ramasa in calea monstrului, -- secventa de comic burlesc dar in acelasi timp furnicatoare de un impact terifiant pe imaginea cu strigatul mut al victimei..;

Song kang-ho, anti-eroul total, probabil cel mai complet actor korean, functioneaza pe toate registrele posibile de la dumb-f*ck la beast-killer, dar si capabil de cele mai dureroase manifestari de efuziune sau tragism, ca in President's Barber sau Antarctic Journal..;;

ireprosabile efectele speciale, marca Orphanage - havoc, perspective dar si close-upuri subtile pe fizionomia monstrului, scenele cu creatura fandand printre pilonii podului, ca si goana prin multime;

poate la modul cel mai atipic ca monster character build-up, creatura scoasa la iveala inca din primele minute, fara tertipuri tipice filmelor cu monstri, unde intai i se vede coada, pe la jumatea filmului un sfarc iar la final dantura..;
nemaifiind aparent nimic esential de relevat pe parcurs, restul filmului este dedicat in intregime pe personajele umane si dramei lor, fara a scadea cu nimic interesul pentru monstru..; abaterea atentiei spre tribulatiille personajelor, cu aparitii fulgeratoare ale creaturii in momente in care atentia deturnata subtil- tertipuri de maiestrie regizorala --cel putin o scena de spaima totala in care intreaga sala a sarit de pe scaune intr-un tipat de shock si groaza genial 8) ..;

alteori raman insa momente de agonie prelungita umplute doar cu tristetea ca nu se mai poate indrepta nimic..si aici iarasi dinstinctia intre categoria hollywoodiana in care totul e bine cand se termina cu bine..;
obisnuit deja de la regizorul care a dat Memories of Murder si Antarctic Journal, redand ca nimeni altul neputinta si fatalitatea ca fapte de viata alaturi de eroism si dreptate, fara a se anula reciproc, ci co-existand; un final de super-happy-end cu eroul familia reintregita si devenita normala si fericita in their super-boring life ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat, ar fi fost too cliche -- in schimb (anti)-eroul devenit vigillante cu puscoacea in brate in noptile lungi de iarna, way more cool:)

Tajja: The High Rollers, aka The War of Flowers (2006)
before the f*cking DVD, yes! :happy:
Korea's second biggest movie hit of the year, de la regizorul lui "The Big Swindle", cu Yun-shik Baek si Cho Seung Woo, in relatia maestru-ucenic si Kim Hye Soo ca femeia fatala.

Complicat de inteles jocul de carti (hwatu), dar fizionomia si interpretarea actorilor make sense enough, flashbackuri inserate fara sa-ti dai seama imediat si un storyline cm fragmentat. Pana si imaginea artistica paleste in comparatie cu alte korean movies, iar cliseele gangsteri duri nu pot fi evitate.
Ceea ce ii da filmului savoarea este insa caracterul alert al actiunii si vitalitatea personajelor, parca desprinse din filmele anilor 70-80, camasi colorate, ochelari si fitze a la belmondo si gagica cu sani naturali arcuindu-se senzual ca Sophia Loren, un personaj secundar mai pacalici ca jokerul din carti -- si un erou principal care alterneaza intre manios-razbunator la detasat-seren. Momente de actiune si comedie la un loc si binenteles, jocului de carti ca patima - profesionisti si amatori, escroci si fraieri, fisicuri, jetoane, whisky, fum de tigara, si invingatorul ia totul... 8) ;

Not quite happy end, dar nici melo si ce-i mai important, lasa o portita deschisa pt. un sequel..mai ales ca those card skills took some time to learn :)

filme asiatice
 

Am vazut mai demult un film cred k thailandez... super film shi nu mai shtiu qm se num :( dak shtzitzi ceva filme thailandeze.... Asta despre care vb eu era despre un tanar care pleak din satul lui k sa reqpereze un cap de la o statuie sacra din satul lui......super film da pacat k nu mai shtiu qm se num:(.... sper sa shtie cnv... :?

ong-bak.

Exiled, aka Fong juk (2006)
Johnny To's latest gun porn, toss a coin for luck, kick the empty red bull can and shoot it in the air for a warm-up. 8)

set in Macao, cartier modest no big sets, nothing fancy, only the usual cast of HK suspects: Nick Cheung, Simon Yam, Francis Ng, Anthony Wong, Suet Lam toti gangsteri, cu vanitati si afinitati personale;

acelasi stil de bun povestitor si maestru al actiunii la To, mereu plusand cand ai senzatia anticipezi urmatoarea miscare: umilirea adversarului before execution - in public, cruzime - shooting the victim already dead, sau haz de necaz in clipele de ragaz - the bookie personaj burlesc in hotelul retro care ofera hit tips, sau datul cu banul pentru a decide urmatoarea miscare.

and of course there is karma - good things happen to good people - descoperirea transportului de aur dupa ratacirea in the wilderness mai ceva ca in o mie si una de nopti, and the expiation - getting rid of the really bad guy and saving the innocent mai important decat fuga cu potul cel gras.

excelent soundtrackul pe corzi ca si in Election, mereu se potriveste peerfect pe tensiunea si dinamica personajelor, stilul gangster spaghetti dur dar subtil pe trairile interne, camera perspective move from upside down, si secventa eerie redata cu incetinitorul si post-procesata din showdownul final, virtutile morale ale povestii de camaraderie in sine.

Happy Chinese New Year everybody! :)